MAGNEZIUL ORGANIC - mineralul vieţii

* Dacă în clipa aceasta sunteţi vii şi puteţi citi rândurile de faţă, întâmplarea se datorează şi acestui mineral care face posibilă desfăşurarea simultană a peste 300 de procese vitale în organism. Şi tot el este cel care vă echilibrează sistemul nervos, vă face mai rezistenţi la stres, vă menţine rezistenţa oaselor, vă protejează de infarct, de diabet şi de zeci de alte boli. Să aflăm împreună cum putem folosi pentru sănătatea noastră acest element cu adevărat vital! *

Magneziul este un metal alcalin, identificat pentru prima oară în anul 1755, de către savantul englez Joseph Black. Iniţial, descoperirea sa a părut a fi strict de domeniul chimiei şi al fizicii, prea puţine corelaţii făcându-se între acest metal oarecum ciudat, care ardea cu flacără intensă şi era mult mai uşor decât aluminiul, şi lumea vie. Apoi, s-a descoperit că, de fapt, existenţa vieţii pe Pământ, aşa cum o cunoaştem astăzi, se datorează acestui mine­ral. Aceasta, pentru că magneziul este prezent în fie­care frunză şi în fiecare fir de iarbă, fiind un com­ponent esenţial al clorofilei din plante şi fiind, ca atare, indispensabil hrănirii acestora. De fapt, structura clo­ro­filei din plante este aproape perfect identică cu cea a hemoglobinei din sângele uman, singura diferenţă fiind aceea că hemoglobina conţine un atom de fier, în timp ce clorofila conţine un atom de magneziu. Parte in­tegrantă a sângelui vegetal, magneziul are atât de mul­te alte funcţii în organismul plantelor şi al animalelor, încât nu ne-ar ajunge spaţiul acestui ar­ticol să le enumerăm. Le vom cu­noaş­te în cele ce urmează pe cele mai im­por­tante, referitoare la corpul ome­nesc.

Rolul magneziului în corpul uman

Organismul nostru conţine în medie 25 de grame din acest metal alcalin, dis­tribuit astfel: jumătate din această canti­tate intră în componenţa oaselor, un sfert din această cantitate este parte in­te­grantă din structura muşchilor, restul magneziului împărţindu-se între ficat, inimă, rinichi şi plasmă. O cantitate apa­rent insignifiantă de magneziu intră în sânge, unde are un rol extrem de important, ajutând la procesarea zaharurilor, grăsimilor şi proteinelor pe care le consu­măm, intervenind în activităţile enzimatice, în excita­bilitatea neuromusculară, în coagularea sângelui etc. În absenţa acestui mineral constitutiv, organismul va intra efectiv în colaps, după o perioadă de timp. Dar înainte însă să se instaleze colapsul, organismul are grijă să ne atragă atenţia că ne lipseşte acest mineral. Totul este să înţelegem limbajul propriului nostru corp, care prezintă nişte simptome destul de precise, atunci când magneziul este deficitar.

Deficitul de magneziu în organism

Aportul zilnic de magneziu necesar organismului este de 300-500 mg, pe care, în mod normal, ar trebui să îl asimilăm din hrana noastră cea de toate zilele. Din păcate, alimentele zilelor noastre sunt foarte rafinate, obţinute printr-o agricultură chimizată şi modificată genetic, aşa încât, adesea, acest mineral ajunge să ne lipsească, iar simptomele nu întârzie să apară. Primul care ne atrage atenţia despre lipsa magneziului este sis­temul nervos - apar durerile de cap, meteosen­sibili­tatea, senzaţia de oboseală, crampele musculare.A­tunci când suntem mai vulnerabili din punct de vedere emoţional, lipsa magneziului se manifestă şi prin an­xietate, atacuri de panică, nervozitate şi un compor­tament agitat. Dacă deficitul de magneziu se accen­tuează, apar stările de greaţă şi vomă, insomnia, stările de agitaţie psihică, urmate de oboseală foarte puter­nică, iar alături de atacurile de panică şi de anxie­tate, pot apărea şi simptome precum frica de spaţii deschise, frica de aglomeraţie, de întuneric etc. Lipsa magneziului din organism afectează şi sistemul nervos periferic, lucru manifestat prin amorţirea mâinilor şi picioarelor, adaptarea difi­cilă la frig. Cel mai periculos este deficitul de mag­neziu pentru cardiaci, la care bătăile inimii devin neregulate, capacitatea de efort scade, ten­siunea arterială devine oscilantă, crescând riscul de infarct miocardic şi de accident vascular. Ade­seori, lipsa magneziului din organism, coro­bo­rată cu stresul şi oboseala, poate duce şi la schim­­bări incredibile de comportament: persoa­nele care de obicei sunt relaxate, tonice şi încrezătoare de­vin tensionate, instabile şi pesimiste. De multe ori apar şi modificări de comportament alimentar, cum ar fi pofta de mâncare nocturnă sau pofta nebună de cio­co­lată. La femei, pot apărea schimbări ale ciclului men­strual, care devine neregulat, cu crampe puternice şi sângerări prelungite. La bărbaţi este afectată, pe ter­men lung, fertilitatea şi secreţia de testosteron.

Diferenţa dintre magneziul organic şi alte forme de magneziu

Adăugaţi la simptomele deficienţelor mai sus des­crise faptul că magneziul este deficitar la una din nouă persoane testate şi veţi înţelege de ce există o adevă­rată foame a oamenilor moderni pentru acest element constitutiv. Aşa că magneziul a fost transformat rapid în medicament, el fiind obţinut atât prin procese de sinteză, cât şi prin extracţie na­turală. Diferenţa între magneziul de sinteză şi cel organic este însă mare, în primul rând din punctul de vedere al eficienţei terapeu­tice.
Magneziul de sinte­ză este obţinut ca produs secun­dar în procesele industriale de obţi­ne­re a unor metale, urmat de pro­cesare chimică ulterioară pen­tru a-l face comestibil, fiind mai greu utilizat de organism şi nea­vând decât o parte dintre efectele tera­peutice ale magneziului natural.
Magneziul natu­ral este extras de orga­nism din alimentele proas­pete, din apele mine­rale şi din su­plimente obţi­nute din apa mării, unde este prezent în diferite forme şi combinat cu alte substanţe nutritive, care îi dau efectele benefice asupra sistemului nervos, cardiac, di­gestiv etc. În terapie, s-a observat că magne­ziul admi­nis­trat din surse naturale este mult mai efici­ent, mai ales pe termen lung, decât magneziul luat din pastilele de sinteză. Să cunoaştem, în continuare, mai detaliat de unde putem obţine magneziul necesar sănă­tăţii.

Surse de magneziu pentru organism

Căutarea unei surse sa­tisfă­cătoa­re din acest mine­ral în formă orga­nică este un demers ce preo­cupă nume­roa­se echipe de specialişti, după ce studiile făcute pe zeci de mii de oa­meni au arătat că lipsa de mag­neziu este foarte răspân­dită. Prin­cipalele surse care au fost iden­tificate sunt: alimentele obţinute prin me­tode ecolo­gice, apa mine­rală bogată în magneziu, supli­men­tele cu magneziu organic.

Magneziul organic din alimente

Spuneam la începutul acestui ar­ti­col că magneziul este o com­po­nen­tă esenţială a clorofilei. Ca ata­re, tot ceea ce este verde, viu şi... comestibil va fi şi foarte bogat în magneziu. Campioanele conţinutului de magneziu sunt urzicile, spanacul, fasolea verde, broc­coli şi zarzava­turile (leuştean, mărar, ţelină etc.).Apoi, cantităţi însemnate din acest mineral conţin şi nucile, arahidele, seminţele de floarea soarelui şi de bostan, precum şi coaja unor cereale (orz, ovăz, grâu), dar şi grâul sau soia germinată.
Conform părerii medicilor care au studiat meta­bo­lizarea acestui mineral, necesarul zilnic de magneziu nu poate fi asimilat dintr-un singur fel de mâncare. Mâncând o mare varietate de mâncăruri, incluzând cinci feluri de fructe şi legume zilnic şi multe cereale, se poate asigura doza adecvată de magneziu. În schimb, cantitatea de magneziu conţinută în alimentele prelu­crate este incredibil de mică. Făina albă de grâu, de exem­plu, nu mai conţine nici 10% din magneziul pe care bobul de grâu întreg îl conţine. Spanacul fiert pier­de peste 50% din conţinutul său iniţial din acest oligoelement.

Apele minerale cu magneziu

Apa este o sursă destul de bună de magneziu, dar cantitatea în care găsim acest mineral diferă în funcţie de tipul apei. De regulă, apa potabilă din marile oraşe, care este obţinută din ape de suprafaţă filtrate şi tratate, este foarte săracă în magneziu.În schimb, unele ape din comerţul nostru, cum ar fi Vâlcele, Borsec, Tuş­nad, Biborţeni, Vatra Dornei (este vorba de apa îmbu­teliată sub marca Aqua Carpatica, extrasă din munţii Călimani), sunt bogate în acest element, alcătuind aşa-numita grupă a apelor magneziene. Consumul zilnic al acestor ape aduce 15-25% din necesarul de magne­ziu al organismului.

Capsulele cu magneziu de sinteză

Le găsim în farmacii, cu diverse denumiri şi în diverse asocieri cu vitamine şi cu alte minerale de sinteză. De regulă, aceste capsule conţin lactat sau aspartat de magneziu, care sunt substanţe cu toxicitate redusă în doze mici, dar ale căror efecte benefice asu­pra sănătăţii sunt mult mai reduse faţă de magneziul natural, produs în laboratoarele plantelor verzi sau al mărilor şi oceanelor. Mai mult, magneziul de sinteză, nefiind asociat cu bogăţia de nutrienţi din organismele vii, are efecte de echilibrare nervoasă, cardiacă şi me­ta­bolică mult mai reduse. Grav este că adesea se vinde un magneziu aşa-zis natural şi denumit astfel, deşi în realitate este vorba doar de nişte săruri de sinteză, asociate cu câteva vitamine (şi ele de sinteză), care în nici un caz nu au efectele adevăratului magneziu natural, organic, despre care vom vorbi în continuare.

Capsulele cu magneziu organic

Sunt preparate dintr-un magneziu natural, obţinut din apa mării, de unde se extrage prin filtrări succe­sive. Ceea ce rezultă este un adevărat cocktail ce con­ţine diferite forme chimice ale acestui mineral (oxid, clorură, sulfat, carbonat şi hidroxid de magne­ziu), amestecate exact în proporţiile lăsate de Dum­nezeu în apa mărilor şi a oceanelor. Pentru a deveni viu sau, cu alte cuvinte, organic, magneziul marin este amestecat şi cu un alt produs 100% natural remarcabil: drojdia de bere, a cărei "armată" impresionantă de vitamine din complexul B fac magneziul asimilabil şi îi dau calită­ţile terapeutice scontate.
De regulă, o capsulă conţine 100 mg de magneziu, doza zilnică recomandată pentru un adult fiind de apro­ximativ 300 mg pentru femei şi 400 mg pentru băr­baţi. Femeile însărcinate sau care alăptează vor lua câte 400 mg de magneziu organic pe zi, copiii între 4-9 ani vor lua 100 mg, iar cei peste 9 ani vor lua 200 mg. În perioada pubertăţii, necesarul de magneziu creşte, pentru a putea susţine procesele de dezvoltare a oaselor şi musculaturii, ajungând la apro­ximativ 400 mg. Sportivii de performanţă, persoanele care efec­tuea­ză munci grele, care transpiră mult sau iau medica­mente diuretice ori laxative vor lua câte 500 mg de magneziu.

Tratamente interne cu magneziu organic

* Diabet - câte 100 mg de magneziu organic, administrat înaintea micului dejun, a prânzu­lui şi a cinei, previne şi ameliorează eficient diabetul. La persoanele la care boala deja s-a instalat, acest mineral stimulează producţia de insulină din pancreas, măreşte sensibilitatea organismului la insulină şi stabilizează glicemia, prevenind apariţia crizelor de hipo- sau hi­per­glicemie şi ajutând la reducerea dozei de medi­ca­mente. De asemenea, magneziul organic pre­vine apa­riţia complicaţiilor cardiovasculare ale diabetului, cum ar fi arterita obliterantă, nefropatia diabetică, retino­patia diabetică etc. Efectul suplimen­telor cu magneziu organic sunt mult amplificate dacă pacientul are şi o dietă cu multe alimente ce conţin acest mineral, adică bogată în verdeţuri cum ar fi spanacul, salata verde, frunzele de păpădie, andivele, ţelina şi pătrunjelul verde, mărarul, leuşteanul.
* Tromboflebită, tromboze în general - într-un studiu făcut pe 42 de pacienţi cu tromboză, pacienţilor le-a fost administrat un supliment de 400 mg de mag­neziu pe parcusul fiecărei zile, în paralel cu medicaţia clasică. După trei luni, s-a observat la grupul care a luat suplimentul cu magneziu o creştere a eficienţei medicamentelor antitrombotice, deşi dozele nu au fost mărite faţă de grupul martor şi nu au apărut nici modi­ficări speciale în alimentaţie. De asemenea, s-a remar­cat la cei care consumă mari cantităţi de magneziu organic o reducere semnificativă a recidivelor trombo­flebitei.
* Meteosensibilitate, tulburări de somn, nervo­zitate - se ţin cure de 60-90 de zile, timp în care se iau câte 300-400 mg de magneziu organic. În paralel, se consumă alimente bogate în vitamine din complexul B şi vitamina E, care potenţează acţiunea acestui ele­ment, cum ar fi uleiul presat la rece, de măsline şi de floarea-soarelui, nucile, cătina, drojdia de bere, soia nemodificată genetic. Cu ajutorul acestui tratament, se îmbunătăţeşte gradat echilibrul psiho-emoţional, pa­cientul devenind mai puţin reactiv la unii factori per­tur­batori, cum ar fi câmpurile de presiune joasă, feno­menele meteo extreme, succesiunea anotimpurilor etc. Persoanele care locuiesc în marile aglomeraţii urbane vor deveni într-o anumită măsură imune la factori cum ar fi poluarea fonică, poluarea mediatică, iluminatul nocturn excesiv.
* Concentrare dificilă - se administrează magne­ziul organic în combi­naţie cu complexul vitaminic B din drojdia de bere. Acest tandem este aproape infaili­bil în amplifi­carea capacităţii de concentrare, permi­ţând desfă­şurarea unor activităţi intelec­tuale cum ar fi învă­ţarea, rezolvarea problemelor logice sau creaţia, pe o durată mai îndelungată, cu mai puţină oboseală şi cu un ran­dament mult mai bun. Tra­tamentul s-a do­ve­dit valabil şi în cazul copiilor cu sindromul defici­tului de atenţie (ADHD), la fel ca şi în cazul unei afec­ţiuni mai grave, despre care vom vorbi în cele ce urmează.
* Adjuvant în autism - acelaşi tandem dintre mag­neziul organic şi vitaminele din complexul B (în spe­cial piridoxina - B6) s-a dovedit a fi un ajutor neaştep­tat de bun în unele cazuri de copii cu autism. Cercetă­torii susţin că efectul benefic al magneziului în această afecţiune, altfel atât de greu de tratat, se datorează in­ter­venţiei acestui mineral în metabolismul dopaminei, o substanţă pe care organismul o foloseşte pentru trans­­miterea informaţiei la nivelul creierului. Se ţin cure cu o durată de 6 luni, timp în care se administrează câte 1-2 capsule din acest mineral, com­binat cu drojdie de bere.
* Sarcină - se administrează magneziul organic, câte 400 mg pe zi, pe tot timpul sarcinii. Spe­cialiştii recomandă acest supli­ment natural atât pentru dezvol­tarea normală a foetusului, cât şi pentru prevenirea avortului spon­tan şi a naşterii premature, care sunt mult mai frecvente la femeile care au un deficit de magneziu. În plus, administrarea acestui mineral constitutiv ajută la prevenirea unor boli ale ma­mei, cum ar fi: hipertensiunea, osteoporoza, cariile dentare. De asemenea, administrarea magne­ziului creşte rezis­tenţa la durere, fiind o bună pregătire pentru travaliu.
* Alăptare - se ţine acelaşi tratament prezentat mai sus, pen­tru îmbunătăţirea calităţii lapte­lui, dar şi pentru prevenirea de­mineralizării organismului ma­mei.
* Infertilitate la bărbaţi - magneziul este unul din cele mai importante elemente care se gă­sesc în com­poziţia spermei. În combinaţie cu aminoacizii esen­ţiali din drojdie, administrarea acestui element creşte atât canti­tatea cât şi calitatea spermei se­cretate. Se ţin cure de 6 luni, timp în care se iau câte 4 capsule de magneziu organic pe zi. În pa­ralel, se poate administra şi sele­niul organic, un oligoelement care creşte concentraţia de spermato­zoizi din spermă şi îmbunătăţeşte motilitatea acestora.
* Osteoporoză - studiile clinice arată că mai multe cure cu magneziu organic, ţinute câte 4-6 luni fiecare, ajută la stoparea pierderii de substanţă osoasă, conducând în unele cazuri chiar la îmbunătăţirea densităţii osoase. Se ţine un tratament în care se administrează câte 400 mg de magneziu orga­nic zilnic, în asociere cu vitamine din complexul B, precum şi cu alimente bogate în fibre vegetale, cum ar fi: varza crudă, rădăcinoasele nepreparate termic, cerealele integrale, andivele, frunzele de păpădie, sala­ta verde. Carnea şi preparatele din carne sunt interzise, la fel ca şi zahărul, prăjelile sau cafeaua.
* Tulburări de ciclu menstrual - în cazul ciclului abundent, cu crampe puternice, se iau câte 400-500 mg de magneziu pe zi, până la sfârşitul menstrei. Acest mineral administrat zilnic va reduce crampele şi spas­mele abdominale, va ajuta la o asimilare mai bună a fierului, astfel încât organismul să se refacă mai rapid după hemoragia menstruală. De asemenea, magneziul va îmbunătăţi şi starea psihică, ameliorând stările de nelinişte, irascibilitate, depresie etc.
* Cură de slăbire - nu este foarte mult îmbună­tăţită ca eficienţă prin administrarea de magneziu orga­nic, dar în schimb o va face mai sănătoasă. Aceas­ta, deoarece magneziul previne tulburările grave de sănă­tate care pot apărea mai ales în timpul regimurilor alimentare drastice sau al consumului prelungit de laxative ori de diuretice. Astfel, trei-patru capsule din acest mineral, luate zilnic, stabilizează ritmul cardiac şi tensiunea arterială, previn constipaţia şi tulburările digestive. De asemenea, magneziul asigură şi o anu­mită formă de protecţie psiho-emoţională, prevenind apariţia unor tulburări de tip anxios sau depresiv, foarte frecvente în regimurile de înfometare.
* Crampe musculare - se ţine o cură de o lună cu magneziu organic, din care se iau câte 400 mg pe zi. Acesta ajută şi la asimilarea mult mai bună a calciului, optimizând astfel transmiterea impulsurilor nervoase, având efect antispastic direct.
* Alcoolism - pentru a ajuta la eliberarea de aceas­tă dependenţă şi pentru a ameliora unele boli psihice şi somatice asociate, se recomandă cura cu magneziu organic, din care se iau câte 400 mg zilnic. Pe timpul tratamentului cu magneziu, este interzis consumul de alcool, în caz contrar ficatul deja slăbit şi cu anumite modificări patologice al alcoolicului putând fi afectat negativ de suplimentarea magneziului.

Precauţii şi contraindicaţii

Supradozarea magneziului poate produce diaree, oboseală şi iritabilitate. Administrarea suplimentelor de magneziu la persoanele care consumă zilnic alcool şi care suferă deja de hepatită alcoolică poate avea efecte nefaste asupra ficatului.

Magneziul organic şi bolile cardiovasculare

Mai ales vara, când prin transpiraţie organismul pierde foarte mult magneziu, cardiacii resimt cel mai puternic lipsa acestui element. În absenţa magne­ziului, inima începe să bată tot mai neregulat, cres­când riscul de infarct. De asemenea, în lipsa magne­ziului cresc valorile colesterolului şi trigliceridelor, care vor începe să formeze pe vasele de sânge plăci de aterom, ce vor accentua problemele cardiace. În schimb, prin suplimentarea cantităţii zilnice de mag­neziu, s-a observat la cardiaci o îmbunătăţire a stării generale de sănătate. Două studii făcute în Statele Unite au arătat că şi în cazul pacienţilor care nu pre­zentau un deficit de magneziu la analize suplimen­tarea cu 300-450 de miligrame a cantităţii zilnice de magneziu ingerat a condus la rărirea crizelor cardiace dureroase, a crescut capacitatea de efort şi de adaptare a inimii la variaţiile de temperatură şi de presiune.
Se recomandă curele cu o durată de şase luni, timp în care se iau 3-4 capsule de magneziu organic zilnic, pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de a mânca. Efectele sunt potenţate şi de o dietă bogată în potasiu, pe care îl găsim în mere, pere, banane, cartofi sau salată verde.

Magneziul organic şi tulburările psihice

Mai multe studii realizate de cercetători din Statele Unite şi Europa au arătat că adesea, la persoanele care au deficienţe de magneziu, apar unele dezechilibre psi­ho-emoţionale. Astfel, chiar şi în cazul unei carenţe mo­de­rate a acestui mineral, apar simptome severe, cum ar fi: instabilitatea psihică (trecerea rapidă de la o emoţie la alta, de la o atitudine la alta), stările frecvente de neli­niş­te sau de iritabilitate, meteosensibilitatea. La per­soanele mai vulnerabile, dacă lipsa de magneziu este core­lată şi cu un stres ceva mai puternic, apar stări de teamă fără un motiv aparent, se activează fobii, apar ata­curile de panică, insomniile. Studiile au arătat că şi în episoadele depresive severe sau în crizele de schizofrenie apare, foarte frecvent, o carenţă de magneziu. La copiii care au o deficienţă de magneziu, dezvoltarea mentală şi emoţională este întârziată, putând apărea chiar retarduri foarte severe.
Interesant este că, prin administrarea sistematică a magneziului şi prin refacerea deficitului din organism al acestuia simptomele psihice se îmbunătăţesc într-un timp destul de scurt, de ordinul zilelor sau al săptămânilor. De aceea, în unele ţări, administrarea de magneziu este chiar o procedură medicală standard pentru pacienţii cu sin­droame anxios-depresive, cu atacuri de panică sau chiar cu manifestări psihotice (schizofrenie, paranoia). Cum acţionează magneziul într-o paletă atât de largă de tulbu­rări psihice? Savanţii nu au decât răspunsuri parţiale, dar este demonstrat că prin înlăturarea deficitului de magne­ziu se îmbunătăţeşte transmiterea impulsurilor nervoase, creşte rezistenţa organismului la unele neurotoxine, cum ar fi alcoolul, îndulcitorii sintetici sau drogurile. Mai mult, s-a demonstrat că suplimentele de magneziu cresc chiar rezistenţa la stresul indus de mediu, de exemplu de zgomotele puternice, de căldura sau de frigul excesiv.