Comuna Bazna din judeţul Sibiu a fost, cândva, o staţiune balneo-climaterică, renumită pentru resursele sale naturale. Apele sărate, nămolul sapropelic şi sarea de Bazna au dus faima locului până dincolo de hotarele ţării. Azi, din vechiul renume a rămas doar amintirea, dar autorităţile fac atât cât le stă în putinţă să readucă zonei măcar o parte din strălucirea de odinioară. Lucian Gligor Scumpu are 45 de ani şi se află deja la al treilea mandat de primar al comunei, având în administrare trei sate: Bazna, Boian şi Velţ.
"Întreg teritoriul fostei staţiuni balneare e revendicat de către Consistoriul Evanghelic"
- De ce aţi candidat pentru această funcţie, domnule Scumpu?
- Eu sunt din cel mai mare sat al comunei, Boian, cel despre care se spune că, de fiecare dată, "pune primarul". Lucram în domeniul privat, dar în 2008, cu doar vreo două luni înainte de alegeri, mi-am dat seama că direcţia în care se îndrepta comuna nu era una bună şi aşa am decis să candidez. Ca independent, pentru că n-aveam habar de politică. Dar am înţeles rapid că nu aş fi avut nicio şansă astfel şi am căutat un partid care să nu aibă niciun candidat la primăria Bazna. Aşa am ajuns să fiu singurul primar PNŢCD din Ardeal. În al doilea mandat, deja se desfiinţase PNŢCD şi am candidat din partea PNL.
- Ce a fost cel mai greu, la început?
- Am moştenit proiectul care a implicat cele mai mari costuri, de realizare a infrastructurii de bază, reţeaua de apă-canal, cel mai scump şi mai greu de realizat proiect al primăriei. Proiectul a fost prost gândit, a fost neeligibil, ceea ce a făcut ca, pentru obţinerea de fonduri, primăria să participe la finanţare cu 51,35 la sută mai mult decât Guvernul. A fost proiectul cu cea mai proastă finanţare din ţară şi ne-a mâncat tot bugetul câţiva ani, dar am reuşit de l-am dus la capăt. Prin nerealizarea lui, exista riscul de a pierde statutul de staţiune de interes local.
- Ce beneficii aduce localităţii acest statut?
- Cel mai important beneficiu e facilitarea accesului la fonduri europene, pentru că există axe pe care pot obţine finanţări doar localităţile care au acest statut.
- Dar ce mai înseamnă Bazna, ca staţiune, acum?
- Asta înseamnă şi că dvs., ca administraţie locală, puteţi să construiţi şi să administraţi un complex termal?
- Da. Există HG 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism. Prin această hotărâre sunt finanţate peste 150 proiecte în dezvoltarea turismului de sănătate, a domeniului schiabil şi a infrastructurii turistice de agrement. Noi avem două proiecte cuprinse în această hotărâre: înfiinţarea unei baze de tratament wellnes şi a unei baze de agrement Aquapark. Deja am început documentaţia pentru studiile de fezabilitate necesare pentru obţinerea finanţării. Nu ne-am apucat până acum de un astfel de proiect, pentru că nu era clarificată situaţia terenului. Acum, asta s-a rezolvat şi sunt patru hectare de teren, cu utilităţi la 100 m. Finanţarea va fi 85 la sută din partea guvernului şi 15 la sută de la bugetul local.
"Porcul de Bazna are colesterolul bun"
- Porcul de Bazna e o rasă care nu a suferit modificări genetice. La începutul secolului 20, muncitorii din Anglia care au construit calea ferată Sighişoara-Teiuş au adus un exemplar rasa Berk, care, împerecheat cu porcul de Mangaliţa, specific Transilvaniei, a dat naştere unui porc negru, cu o dungă lată albă. Când au văzut că aceasta e o caracteristică ce se repetă, şi-au dat seama că e o rasă nouă şi i-au dat numele localităţii noastre. E un porc semisălbatic, foarte rezistent la orice fel de temperaturi, relativ uşor de crescut. Pentru că are grăsime mai multă, nu a existat interes de a-l înmulţi în ferme mari, şi nici de a-l modifica genetic pentru a avea mai multă carne. Carnea porcului de Bazna e mai gustoasă, iar colesterolul său e din cel bun. Suntem membri în mişcarea Slow-food şi participanţi permanenţi la Terra Madre, cel mai mare festival european de artă, cultură şi istorie gastronomică. Anul trecut, participarea noastră la acest festival a fost sponsorizată de Fundaţia "Prinţul Charles".
- Aveţi în derulare şi alte proiecte pe fonduri europene?
- Un proiect de proporţii, finalizat, este cel al alimentării cu apă, o investiţie de 2,250 milioane euro. Deja, peste jumătate din cele 850 de gospodării din comună sunt racordate. Şi avem în lucru proiectul despre care aminteam, de realizare a unui complex balnear, proiect în valoare de 3,2 milioane euro, pe axa de turism. Cu aceşti bani vom reabilita, în satul Bazna, întreg domeniul public din faţa caselor: trotuare, rigole, spaţii verzi, drumul, inclusiv câteva parcuri de joacă pentru copii. Şi, pentru că recent s-au schimbat reţelele de alimentare cu gaze naturale, ne-am apucat şi de asfaltat şi reabilitat toate drumurile din comună.
"Investitorii par să fugă, nu să vină în România"
- Există în comună oportunităţi şi pentru alt gen de investiţii, în afară de turism?
- Din păcate, aici relieful nu prea permite construirea unor incinte de mari dimensiuni. Suntem deschişi la solicitări, dar deocamdată investitorii par să fugă, nu să vină în România. Avem disponibil un teren de 8 ha amenajat pentru zootehnie, parcelat, cu utilităţi şi acces pe drum betonat. Pentru că nu suntem la un drum naţional, lumea e mai reticentă în a investi aici. Dar suntem aproape de Iernut, iar dacă se leagă autostrada, ar putea creşte interesul şi pentru comuna noastră. Mai ales că forţă de muncă încă mai este în zonă.
- Care sunt problemele cu care vă confruntaţi acum?
- Venituri scăzute la bugetul local. Vă spun drept, dacă n-ar fi fondurile europene, am fi făcut doar prezenţa. Nici în 2008, la început, nu mi-a fost aşa de greu cum îmi e acum. Degeaba ştiu mai mult ca atunci, că nu pot face mai nimic. Mi se spune că vorbesc mai mult decât trebuie, dar eu consider că, dacă spun adevărul, nu e niciodată mai mult decât trebuie. Suntem autoritate locală doar cu numele. Până nu se va face o descentralizare, nu avem cum să mergem înainte! Finanţarea ar trebui să fie finanţare. Fiecare localitate are specificul ei, nevoile ei, dă-mi bani pentru ce am nevoie să fac, nu pentru ce decizi tu, dintr-un birou ministerial, că habar n-ai cum arată realitatea. Cred că deciziile ar trebui luate de consiliul local, deşi sunt multe pentru care n-ar mai fi necesar votul lor. Vă dau un exemplu: la Bazna, şcoala a fost retrocedată, iar de 15 ani plătim chirie pentru o clădire veche de 150 de ani. Anul trecut a existat o posibilitate de finanţare sută la sută pentru construcţia de şcoli, dar consilierii PSD din Bazna au respins proiectul.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
