LUCIAN GLIGOR SCUMPU Primar (PNL) al comunei Bazna, jud. Sibiu: "Suntem autoritate locală doar cu numele!"

PRIMARII NOȘTRI

Comuna Bazna din județul Sibiu a fost, când­va, o stațiune balneo-climaterică, re­numită pentru resursele sale naturale. Apele sărate, nămolul sapropelic și sarea de Bazna au dus faima locului până dincolo de hotarele țării. Azi, din vechiul renume a rămas doar amintirea, dar autoritățile fac atât cât le stă în putință să rea­ducă zonei măcar o parte din strălucirea de odi­ni­oară. Lucian Gligor Scumpu are 45 de ani și se află deja la al treilea mandat de primar al comunei, având în administrare trei sate: Bazna, Boian și Velț.

"Întreg teritoriul fostei stațiuni balneare e revendicat de către Consistoriul Evanghelic"

- De ce ați candidat pentru această funcție, domnule Scumpu?

- Eu sunt din cel mai mare sat al comunei, Bo­ian, cel despre care se spune că, de fiecare dată, "pune primarul". Lucram în domeniul privat, dar în 2008, cu doar vreo două luni înainte de alegeri, mi-am dat seama că direcția în care se îndrepta co­muna nu era una bună și așa am decis să can­didez. Ca independent, pentru că n-aveam habar de po­litică. Dar am înțeles rapid că nu aș fi avut nicio șansă astfel și am căutat un partid care să nu aibă niciun candidat la primăria Bazna. Așa am ajuns să fiu singurul primar PNȚCD din Ardeal. În al doi­lea mandat, deja se desființase PNȚCD și am can­didat din partea PNL.

- Ce a fost cel mai greu, la început?

- Am moștenit proiectul care a implicat cele mai mari costuri, de realizare a infrastructurii de bază, rețeaua de apă-canal, cel mai scump și mai greu de realizat proiect al primăriei. Proiectul a fost prost gândit, a fost neeligibil, ceea ce a făcut ca, pentru obținerea de fonduri, primăria să par­ticipe la finanțare cu 51,35 la sută mai mult de­cât Guvernul. A fost proiectul cu cea mai proastă finanțare din țară și ne-a mâncat tot bugetul câțiva ani, dar am reușit de l-am dus la capăt. Prin nerea­lizarea lui, exista riscul de a pierde statutul de stațiune de interes local.

- Ce beneficii aduce loca­lității acest statut?

- Cel mai important be­neficiu e facilitarea accesului la fonduri europene, pentru că exis­tă axe pe care pot obține finanțări doar lo­calitățile care au acest statut.

- Dar ce mai înseamnă Bazna, ca stațiune, acum?

- Din 100 de stațiuni balneo-climaterice din Ro­mânia, doar 35 sunt reacreditate, iar noi suntem printre primele 25. Statutul de stațiune de interes local ne-a ajutat să obținem finanțări pentru rea­bi­litarea străzilor și, în plus, cei din zonă pot accesa câte 200.000 euro pentru investiții private în tu­rism. Pe de altă parte, există, încă din 2002, o cerere de retrocedare către Consistoriul Evanghe­lic, pentru întreg perimetrul fostei stațiuni. Încă nu am primit niciun răspuns. La fel, problema se tă­răgănează și la ANRP București. Am făcut drumuri de nu le mai știm numărul, am tradus din limba ma­ghiară toată documentația, dar nu știm ce se vrea. Între timp, în urma numeroaselor atenționări din partea Asociației Naționale a Stațiunilor Bal­nea­re și Balneoclimatice din România, am reușit să obținem o hotărâre de guvern, prin care UAT (unităților administrativ-teritoriale - n. red.) din zo­nele cu resurse li se permite să exploateze, pe chel­tuială proprie, aceste resurse care aparțin statului român, și nu concesionarilor.

- Asta înseamnă și că dvs., ca administrație locală, puteți să construiți și să administrați un complex termal?

- Da. Există HG 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism. Prin această hotărâre sunt finanțate peste 150 proiecte în dezvoltarea turismului de sănătate, a domeniului schiabil și a infrastructurii turistice de agrement. Noi avem două proiecte cuprinse în această hotărâre: înființarea unei baze de tratament wellnes și a unei baze de agrement Aquapark. Deja am început documentația pentru studiile de feza­bi­litate necesare pentru obținerea finanțării. Nu ne-am apucat până acum de un astfel de proiect, pen­tru că nu era clarificată situația terenului. Acum, asta s-a rezolvat și sunt patru hectare de teren, cu utilități la 100 m. Finanțarea va fi 85 la sută din partea guvernului și 15 la sută de la bugetul local.

"Porcul de Bazna are colesterolul bun"

- Domnule primar, comuna e vestită și prin porcul de Bazna, ajuns, de câțiva ani, și vedeta unui festival local. Ce are special această rasă?

- Porcul de Bazna e o rasă care nu a suferit mo­dificări genetice. La începutul secolului 20, mun­ci­torii din Anglia care au construit calea ferată Si­ghișoara-Teiuș au adus un exemplar rasa Berk, care, împerecheat cu porcul de Mangalița, specific Transilvaniei, a dat naștere unui porc negru, cu o dungă lată albă. Când au văzut că aceasta e o ca­racteristică ce se repetă, și-au dat seama că e o rasă no­uă și i-au dat numele localității noastre. E un porc semisălbatic, foarte rezistent la orice fel de tem­peraturi, relativ ușor de crescut. Pentru că are gră­sime mai multă, nu a existat interes de a-l în­mulți în ferme mari, și nici de a-l modifica genetic pentru a avea mai multă carne. Carnea porcului de Bazna e mai gustoasă, iar colesterolul său e din cel bun. Suntem membri în mișcarea Slow-food și par­ticipanți permanenți la Terra Madre, cel mai ma­re festival european de artă, cultură și istorie gas­tronomică. Anul trecut, participarea noastră la acest festival a fost sponsorizată de Fundația "Prințul Charles".

- Aveți în derulare și alte proiecte pe fonduri europene?

- Un proiect de proporții, finalizat, este cel al ali­mentării cu apă, o investiție de 2,250 milioane eu­ro. Deja, peste jumătate din cele 850 de gospo­dării din comună sunt racordate. Și avem în lucru proiectul despre care aminteam, de realizare a unui complex balnear, proiect în valoare de 3,2 milioane euro, pe axa de turism. Cu acești bani vom reabi­lita, în satul Bazna, întreg domeniul public din fața ca­selor: trotuare, rigole, spații verzi, drumul, inclu­siv câteva parcuri de joacă pentru copii. Și, pentru că recent s-au schimbat rețelele de alimentare cu ga­ze naturale, ne-am apucat și de asfaltat și reabili­tat toate drumurile din comună.

"Investitorii par să fugă, nu să vină în România"

- Există în comună oportunități și pentru alt gen de investiții, în afară de turism?

- Din păcate, aici relieful nu prea permite cons­truirea unor incinte de mari dimensiuni. Suntem des­chiși la solicitări, dar deocamdată investitorii par să fugă, nu să vină în România. Avem dis­po­nibil un teren de 8 ha amenajat pentru zoo­tehnie, parcelat, cu utilități și acces pe drum be­to­nat. Pentru că nu suntem la un drum național, lu­mea e mai reticentă în a investi aici. Dar sun­tem aproape de Iernut, iar dacă se leagă auto­stra­da, ar putea crește interesul și pentru comuna noastră. Mai ales că forță de muncă încă mai este în zonă.

- Care sunt problemele cu care vă con­frun­tați acum?

- Venituri scăzute la bu­ge­tul local. Vă spun drept, dacă n-ar fi fondurile eu­ropene, am fi făcut doar pre­zența. Nici în 2008, la început, nu mi-a fost așa de greu cum îmi e acum. Degeaba știu mai mult ca atunci, că nu pot face mai ni­mic. Mi se spune că vor­besc mai mult decât trebuie, dar eu consider că, dacă spun ade­vă­rul, nu e niciodată mai mult decât trebuie. Suntem auto­ri­ta­te locală doar cu numele. Până nu se va face o des­cen­tralizare, nu avem cum să mergem înainte! Fi­nanțarea ar tre­bui să fie finanțare. Fiecare localitate are spe­cificul ei, ne­vo­ile ei, dă-mi bani pentru ce am nevoie să fac, nu pen­tru ce decizi tu, dintr-un birou minis­te­rial, că ha­bar n-ai cum arată realitatea. Cred că de­ci­ziile ar tre­bui luate de consiliul local, deși sunt multe pentru care n-ar mai fi necesar votul lor. Vă dau un exem­plu: la Bazna, școala a fost retro­ce­dată, iar de 15 ani plă­tim chirie pentru o clădire ve­che de 150 de ani. Anul trecut a existat o po­si­bi­li­tate de finan­țare sută la sută pen­tru construcția de școli, dar con­si­lie­rii PSD din Bazna au respins proiectul.