În acest cadru, organizaţia mondială de mediu urmăreşte strategia Bucureştiului, căruia i se cere o mai mare participare la diminuarea poluării, deoarece planul prezentat la sfârşitul anului trecut, când politicienii de la putere erau disperaţi să schimbe, în avantajul lor, legile justiţiei, este considerat "dăunător, lipsit de ambiţie şi uşor de penalizat de CE". Şefa biroului de comunicare al Greenpeace România, Carla Donciu, avertizează că recomandările Comisiei, pentru perioada 2021-2030, sunt foarte tranşante şi nu pot fi ignorate. În acelaşi timp, proiectul superficial depus în 2018 de ţara noastră "este lipsit de ambiţie, nu precizează sursele de investiţii şi nu explică cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030". Dacă solicitarea CE este ca fiecare membru al UE să crească producţia de energie regenerabilă, până la cel puţin 34%, propunerea României se opreşte glumeţ la 27,9%, cu mult sub potenţialul pe care ţara noastră îl are. O ţintă de plan secund, am spune, emisă de partide ocupate exclusiv cu măcelărirea justiţiei, cu o poziţie scandalos de antieuropeană. Marian Mândru, coordonator de campanii al Greenpeace România, avertizează fără menajamente: "România participă în mod greşit la definirea unui plan european pro-climă pentru următorul deceniu. (...) România încearcă să negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul". Cum negociază România lui Dăncilă şi Tăriceanu? Acceptând energia murdară, şi după 2030! PSD/ALDE au creat o "tensiune" între obiectivul UE de decarbonizare şi decizia guvernului român de a continua producţia de energie pe bază de cărbune, după 2030. Acest conflict a fost remarcat de Comisia Europeană, în condiţiile în care mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE au anunţat că vor renunţa la energia pe bază de cărbune până cel târziu în anul 2030. Cel mai recent anunţ a venit din partea Slovaciei, care va închide ultima termocentrală în 2023. În concluzie, România trebuie să aibă un plan final mult mai precis, care să conţină informaţii concrete, verificabile. Greenpeace a observat că România nu are un calendar clar de eliminare treptată a capacităţilor existente, majoritatea foarte vechi şi poluante. Guvernul acordă subvenţii exploatării combustibililor fosili, dar nu are o dată limită până când acestea vor fi acordate. Desigur, Comisia Europeană înţelege că, odată ce minele şi termocentralele vor fi închise, comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea. De aceea, recomandă statului român să asigure o tranziţie justă şi echitabilă, prin măsuri şi calendare concrete, care să le asigure oamenilor un alt loc de muncă decent. Cu alte cuvinte, "statul român este obligat să anunţe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, să se asigure că propune politici care să menţină şi să construiască capitalul uman în regiunile miniere" (Vlad Cătună, coordonator Greenpeace). Notăm că Greenpeace, pentru a-şi păstra independenţa, nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice.
"România încearcă să negocieze ceva ce nu e de negociat: viitorul"
Greenpeace România a analizat luna trecută măsura în care ţara noastră şi-a revizuit planurile de energie şi mediu, definitivate de Comisia Europeană.
În acest cadru, organizaţia mondială de mediu urmăreşte strategia Bucureştiului, căruia i se cere o mai mare participare la diminuarea poluării, deoarece planul prezentat la sfârşitul anului trecut, când politicienii de la putere erau disperaţi să schimbe, în avantajul lor, legile justiţiei, este considerat "dăunător, lipsit de ambiţie şi uşor de penalizat de CE". Şefa biroului de comunicare al Greenpeace România, Carla Donciu, avertizează că recomandările Comisiei, pentru perioada 2021-2030, sunt foarte tranşante şi nu pot fi ignorate. În acelaşi timp, proiectul superficial depus în 2018 de ţara noastră "este lipsit de ambiţie, nu precizează sursele de investiţii şi nu explică cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030". Dacă solicitarea CE este ca fiecare membru al UE să crească producţia de energie regenerabilă, până la cel puţin 34%, propunerea României se opreşte glumeţ la 27,9%, cu mult sub potenţialul pe care ţara noastră îl are. O ţintă de plan secund, am spune, emisă de partide ocupate exclusiv cu măcelărirea justiţiei, cu o poziţie scandalos de antieuropeană. Marian Mândru, coordonator de campanii al Greenpeace România, avertizează fără menajamente: "România participă în mod greşit la definirea unui plan european pro-climă pentru următorul deceniu. (...) România încearcă să negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul". Cum negociază România lui Dăncilă şi Tăriceanu? Acceptând energia murdară, şi după 2030! PSD/ALDE au creat o "tensiune" între obiectivul UE de decarbonizare şi decizia guvernului român de a continua producţia de energie pe bază de cărbune, după 2030. Acest conflict a fost remarcat de Comisia Europeană, în condiţiile în care mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE au anunţat că vor renunţa la energia pe bază de cărbune până cel târziu în anul 2030. Cel mai recent anunţ a venit din partea Slovaciei, care va închide ultima termocentrală în 2023. În concluzie, România trebuie să aibă un plan final mult mai precis, care să conţină informaţii concrete, verificabile. Greenpeace a observat că România nu are un calendar clar de eliminare treptată a capacităţilor existente, majoritatea foarte vechi şi poluante. Guvernul acordă subvenţii exploatării combustibililor fosili, dar nu are o dată limită până când acestea vor fi acordate. Desigur, Comisia Europeană înţelege că, odată ce minele şi termocentralele vor fi închise, comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea. De aceea, recomandă statului român să asigure o tranziţie justă şi echitabilă, prin măsuri şi calendare concrete, care să le asigure oamenilor un alt loc de muncă decent. Cu alte cuvinte, "statul român este obligat să anunţe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, să se asigure că propune politici care să menţină şi să construiască capitalul uman în regiunile miniere" (Vlad Cătună, coordonator Greenpeace). Notăm că Greenpeace, pentru a-şi păstra independenţa, nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice.
În acest cadru, organizaţia mondială de mediu urmăreşte strategia Bucureştiului, căruia i se cere o mai mare participare la diminuarea poluării, deoarece planul prezentat la sfârşitul anului trecut, când politicienii de la putere erau disperaţi să schimbe, în avantajul lor, legile justiţiei, este considerat "dăunător, lipsit de ambiţie şi uşor de penalizat de CE". Şefa biroului de comunicare al Greenpeace România, Carla Donciu, avertizează că recomandările Comisiei, pentru perioada 2021-2030, sunt foarte tranşante şi nu pot fi ignorate. În acelaşi timp, proiectul superficial depus în 2018 de ţara noastră "este lipsit de ambiţie, nu precizează sursele de investiţii şi nu explică cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030". Dacă solicitarea CE este ca fiecare membru al UE să crească producţia de energie regenerabilă, până la cel puţin 34%, propunerea României se opreşte glumeţ la 27,9%, cu mult sub potenţialul pe care ţara noastră îl are. O ţintă de plan secund, am spune, emisă de partide ocupate exclusiv cu măcelărirea justiţiei, cu o poziţie scandalos de antieuropeană. Marian Mândru, coordonator de campanii al Greenpeace România, avertizează fără menajamente: "România participă în mod greşit la definirea unui plan european pro-climă pentru următorul deceniu. (...) România încearcă să negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul". Cum negociază România lui Dăncilă şi Tăriceanu? Acceptând energia murdară, şi după 2030! PSD/ALDE au creat o "tensiune" între obiectivul UE de decarbonizare şi decizia guvernului român de a continua producţia de energie pe bază de cărbune, după 2030. Acest conflict a fost remarcat de Comisia Europeană, în condiţiile în care mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE au anunţat că vor renunţa la energia pe bază de cărbune până cel târziu în anul 2030. Cel mai recent anunţ a venit din partea Slovaciei, care va închide ultima termocentrală în 2023. În concluzie, România trebuie să aibă un plan final mult mai precis, care să conţină informaţii concrete, verificabile. Greenpeace a observat că România nu are un calendar clar de eliminare treptată a capacităţilor existente, majoritatea foarte vechi şi poluante. Guvernul acordă subvenţii exploatării combustibililor fosili, dar nu are o dată limită până când acestea vor fi acordate. Desigur, Comisia Europeană înţelege că, odată ce minele şi termocentralele vor fi închise, comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea. De aceea, recomandă statului român să asigure o tranziţie justă şi echitabilă, prin măsuri şi calendare concrete, care să le asigure oamenilor un alt loc de muncă decent. Cu alte cuvinte, "statul român este obligat să anunţe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, să se asigure că propune politici care să menţină şi să construiască capitalul uman în regiunile miniere" (Vlad Cătună, coordonator Greenpeace). Notăm că Greenpeace, pentru a-şi păstra independenţa, nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice.
Alte articole din acest numar
- CRISTIAN LAZAROVICI - "Ne-am integrat în România, până la contopire"
- Idilă cu un motan - Tomiţă
- Au nevoie de ajutor
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
