În acest cadru, organizația mondială de mediu urmărește strategia Bucureștiului, căruia i se cere o mai mare participare la diminuarea poluării, deoarece planul prezentat la sfârșitul anului trecut, când politicienii de la putere erau disperați să schimbe, în avantajul lor, legile justiției, este considerat "dăunător, lipsit de ambiție și ușor de penalizat de CE". Șefa biroului de comunicare al Greenpeace România, Carla Donciu, avertizează că recomandările Comisiei, pentru perioada 2021-2030, sunt foarte tranșante și nu pot fi ignorate. În același timp, proiectul superficial depus în 2018 de țara noastră "este lipsit de ambiție, nu precizează sursele de investiții și nu explică cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030". Dacă solicitarea CE este ca fiecare membru al UE să crească producția de energie regenerabilă, până la cel puțin 34%, propunerea României se oprește glumeț la 27,9%, cu mult sub potențialul pe care țara noastră îl are. O țintă de plan secund, am spune, emisă de partide ocupate exclusiv cu măcelărirea justiției, cu o poziție scandalos de antieuropeană. Marian Mândru, coordonator de campanii al Greenpeace România, avertizează fără menajamente: "România participă în mod greșit la definirea unui plan european pro-climă pentru următorul deceniu. (...) România încearcă să negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul". Cum negociază România lui Dăncilă și Tăriceanu? Acceptând energia murdară, și după 2030! PSD/ALDE au creat o "tensiune" între obiectivul UE de decarbonizare și decizia guvernului român de a continua producția de energie pe bază de cărbune, după 2030. Acest conflict a fost remarcat de Comisia Europeană, în condițiile în care mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE au anunțat că vor renunța la energia pe bază de cărbune până cel târziu în anul 2030. Cel mai recent anunț a venit din partea Slovaciei, care va închide ultima termocentrală în 2023. În concluzie, România trebuie să aibă un plan final mult mai precis, care să conțină informații concrete, verificabile. Greenpeace a observat că România nu are un calendar clar de eliminare treptată a capacităților existente, majoritatea foarte vechi și poluante. Guvernul acordă subvenții exploatării combustibililor fosili, dar nu are o dată limită până când acestea vor fi acordate. Desigur, Comisia Europeană înțelege că, odată ce minele și termocentralele vor fi închise, comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea. De aceea, recomandă statului român să asigure o tranziție justă și echitabilă, prin măsuri și calendare concrete, care să le asigure oamenilor un alt loc de muncă decent. Cu alte cuvinte, "statul român este obligat să anunțe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, să se asigure că propune politici care să mențină și să construiască capitalul uman în regiunile miniere" (Vlad Cătună, coordonator Greenpeace). Notăm că Greenpeace, pentru a-și păstra independența, nu acceptă donații de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuții de la persoane fizice.