Viorica Dăncilă a ignorat parlamentul şi organizaţiile româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş, dând limbii maghiare dreptul de a fi folosită în administraţie, chiar şi în localităţile în care maghiarii sunt mai puţini de 20%, încălcând astfel Constituţia. Cu alte cuvinte, maghiara are acum puterea de a fi a doua limbă oficială în stat. Extremiştii din UDMR, "ambasadori" neoficiali ai Budapestei, au intervenit în ascuns, vizitând-o în taină pe Dăncilă. Ca urmare, mitingul din 7 iulie, din faţa guvernului, organizat de Forumul Civic al Românilor, i-a reamintit premierului faptul că pretenţiile UDMR sunt extrem de toxice pentru statul naţional unitar român. Vă învoiţi atât de uşor pe această cale periculoasă, doamnă prim ministru? Sunt 400.000 de români în Transilvania de sud-est. Nu uitaţi că liderii udemerişti sunt singurii cetăţeni români care nu au de gând să strige vreodată "Trăiască România!". Ei, în frunte cu medicul veterinar Kelemen Hunor, nu vor avea interesul să pronunţe această urare nici măcar în limba maghiară: "Eljen Romania!". Este de neînţeles, dar acest lucru se întâmplă cu toate că, de-a lungul ultimului secol, Ungaria şi România au fost şi sunt aliaţi. Dăm, spre edificare, câteva exemple. În această vară se împlinesc 100 de ani de când România a eliberat Ungaria din mrejele bolşevismului. Sub umbrela lui Lenin, juristul evreu maghiar Bela Kun (Bela Cohen) a condus revoluţia bolşevică din ţara vecină. În scurt timp, trupele Generalului Gheorghe Mărdărescu intră în luptă şi ajung la Budapesta. Bela Kun fuge cu trenul blindat la Viena. Trăiască România! O echipă de conţi budapestani pleacă la Bucureşti, să ceară Regelui Ferdinand unirea celor două ţări, Ungaria şi România. Politicienii români, în frunte cu eroicul rege, refuză oferta Budapestei. La fel s-a întâmplat în 1886, când cneazul Alexandru de Battenberg al Bulgariei ceruse lui Carol I unirea celor două ţări vecine sub coroana sa. Măreţul rege a refuzat. Trăiască România! După câteva decenii, o nouă alianţă a cuprins România şi Ungaria. Era o alianţă patronată de Hitler şi Mussolini. Obsedaţi de Transilvania, ungurii obţin, în 1940, nordul provinciei (Diktatul de la Viena). Paradoxal, România rămâne aliată cu răpitorul unei părţi din teritoriul său. În fine, iată-l pe ambasadorul Ungariei la Washington, declarând război SUA. Povestea este relatată de marele jurnalist israelian Uri Avenry. În ziua de 12 decembrie 1941, secretarul de stat, Cordel Hull, primeşte declaraţia de război de la ambasadorul ungar. Totul începe cu umor specific american: "Ungaria, Ungaria... sunteţi o republică?" Nu, domnule, suntem un regat. "Zău? Şi cine e regele vostru?" Nu avem un rege, ci doar un regent, Amiralul Horthy. "Un amiral? Prin urmare, aveţi o mare flotă". Nu, nu avem flotă deloc, din moment ce n-avem ieşire la mare. "Curios: un regat fără rege şi un amiral fără flotă! Deci, de ce ne declaraţi război? Ne urâţi?" Nu. Noi urâm România. "Atunci de ce nu declaraţi război României?" Imposibil. Sunt aliaţii noştri! Iată cum Ungaria a rămas, de atunci şi până azi (în NATO), aliatul României. Oare al cui "aliat" este UDMR? Poate Budapesta ar şti răspunsul...
Al cui "aliat" este UDMR?
Câteva sute de manifestanţi români din Harghita şi Covasna au blocat duminică Piaţa Victoriei, ca să-i spună primului ministru Dăncilă că ar fi trebuit să citească mai multă istorie, înainte de a emite o OUG pentru noul Cod Administrativ.
Viorica Dăncilă a ignorat parlamentul şi organizaţiile româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş, dând limbii maghiare dreptul de a fi folosită în administraţie, chiar şi în localităţile în care maghiarii sunt mai puţini de 20%, încălcând astfel Constituţia. Cu alte cuvinte, maghiara are acum puterea de a fi a doua limbă oficială în stat. Extremiştii din UDMR, "ambasadori" neoficiali ai Budapestei, au intervenit în ascuns, vizitând-o în taină pe Dăncilă. Ca urmare, mitingul din 7 iulie, din faţa guvernului, organizat de Forumul Civic al Românilor, i-a reamintit premierului faptul că pretenţiile UDMR sunt extrem de toxice pentru statul naţional unitar român. Vă învoiţi atât de uşor pe această cale periculoasă, doamnă prim ministru? Sunt 400.000 de români în Transilvania de sud-est. Nu uitaţi că liderii udemerişti sunt singurii cetăţeni români care nu au de gând să strige vreodată "Trăiască România!". Ei, în frunte cu medicul veterinar Kelemen Hunor, nu vor avea interesul să pronunţe această urare nici măcar în limba maghiară: "Eljen Romania!". Este de neînţeles, dar acest lucru se întâmplă cu toate că, de-a lungul ultimului secol, Ungaria şi România au fost şi sunt aliaţi. Dăm, spre edificare, câteva exemple. În această vară se împlinesc 100 de ani de când România a eliberat Ungaria din mrejele bolşevismului. Sub umbrela lui Lenin, juristul evreu maghiar Bela Kun (Bela Cohen) a condus revoluţia bolşevică din ţara vecină. În scurt timp, trupele Generalului Gheorghe Mărdărescu intră în luptă şi ajung la Budapesta. Bela Kun fuge cu trenul blindat la Viena. Trăiască România! O echipă de conţi budapestani pleacă la Bucureşti, să ceară Regelui Ferdinand unirea celor două ţări, Ungaria şi România. Politicienii români, în frunte cu eroicul rege, refuză oferta Budapestei. La fel s-a întâmplat în 1886, când cneazul Alexandru de Battenberg al Bulgariei ceruse lui Carol I unirea celor două ţări vecine sub coroana sa. Măreţul rege a refuzat. Trăiască România! După câteva decenii, o nouă alianţă a cuprins România şi Ungaria. Era o alianţă patronată de Hitler şi Mussolini. Obsedaţi de Transilvania, ungurii obţin, în 1940, nordul provinciei (Diktatul de la Viena). Paradoxal, România rămâne aliată cu răpitorul unei părţi din teritoriul său. În fine, iată-l pe ambasadorul Ungariei la Washington, declarând război SUA. Povestea este relatată de marele jurnalist israelian Uri Avenry. În ziua de 12 decembrie 1941, secretarul de stat, Cordel Hull, primeşte declaraţia de război de la ambasadorul ungar. Totul începe cu umor specific american: "Ungaria, Ungaria... sunteţi o republică?" Nu, domnule, suntem un regat. "Zău? Şi cine e regele vostru?" Nu avem un rege, ci doar un regent, Amiralul Horthy. "Un amiral? Prin urmare, aveţi o mare flotă". Nu, nu avem flotă deloc, din moment ce n-avem ieşire la mare. "Curios: un regat fără rege şi un amiral fără flotă! Deci, de ce ne declaraţi război? Ne urâţi?" Nu. Noi urâm România. "Atunci de ce nu declaraţi război României?" Imposibil. Sunt aliaţii noştri! Iată cum Ungaria a rămas, de atunci şi până azi (în NATO), aliatul României. Oare al cui "aliat" este UDMR? Poate Budapesta ar şti răspunsul...
Viorica Dăncilă a ignorat parlamentul şi organizaţiile româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş, dând limbii maghiare dreptul de a fi folosită în administraţie, chiar şi în localităţile în care maghiarii sunt mai puţini de 20%, încălcând astfel Constituţia. Cu alte cuvinte, maghiara are acum puterea de a fi a doua limbă oficială în stat. Extremiştii din UDMR, "ambasadori" neoficiali ai Budapestei, au intervenit în ascuns, vizitând-o în taină pe Dăncilă. Ca urmare, mitingul din 7 iulie, din faţa guvernului, organizat de Forumul Civic al Românilor, i-a reamintit premierului faptul că pretenţiile UDMR sunt extrem de toxice pentru statul naţional unitar român. Vă învoiţi atât de uşor pe această cale periculoasă, doamnă prim ministru? Sunt 400.000 de români în Transilvania de sud-est. Nu uitaţi că liderii udemerişti sunt singurii cetăţeni români care nu au de gând să strige vreodată "Trăiască România!". Ei, în frunte cu medicul veterinar Kelemen Hunor, nu vor avea interesul să pronunţe această urare nici măcar în limba maghiară: "Eljen Romania!". Este de neînţeles, dar acest lucru se întâmplă cu toate că, de-a lungul ultimului secol, Ungaria şi România au fost şi sunt aliaţi. Dăm, spre edificare, câteva exemple. În această vară se împlinesc 100 de ani de când România a eliberat Ungaria din mrejele bolşevismului. Sub umbrela lui Lenin, juristul evreu maghiar Bela Kun (Bela Cohen) a condus revoluţia bolşevică din ţara vecină. În scurt timp, trupele Generalului Gheorghe Mărdărescu intră în luptă şi ajung la Budapesta. Bela Kun fuge cu trenul blindat la Viena. Trăiască România! O echipă de conţi budapestani pleacă la Bucureşti, să ceară Regelui Ferdinand unirea celor două ţări, Ungaria şi România. Politicienii români, în frunte cu eroicul rege, refuză oferta Budapestei. La fel s-a întâmplat în 1886, când cneazul Alexandru de Battenberg al Bulgariei ceruse lui Carol I unirea celor două ţări vecine sub coroana sa. Măreţul rege a refuzat. Trăiască România! După câteva decenii, o nouă alianţă a cuprins România şi Ungaria. Era o alianţă patronată de Hitler şi Mussolini. Obsedaţi de Transilvania, ungurii obţin, în 1940, nordul provinciei (Diktatul de la Viena). Paradoxal, România rămâne aliată cu răpitorul unei părţi din teritoriul său. În fine, iată-l pe ambasadorul Ungariei la Washington, declarând război SUA. Povestea este relatată de marele jurnalist israelian Uri Avenry. În ziua de 12 decembrie 1941, secretarul de stat, Cordel Hull, primeşte declaraţia de război de la ambasadorul ungar. Totul începe cu umor specific american: "Ungaria, Ungaria... sunteţi o republică?" Nu, domnule, suntem un regat. "Zău? Şi cine e regele vostru?" Nu avem un rege, ci doar un regent, Amiralul Horthy. "Un amiral? Prin urmare, aveţi o mare flotă". Nu, nu avem flotă deloc, din moment ce n-avem ieşire la mare. "Curios: un regat fără rege şi un amiral fără flotă! Deci, de ce ne declaraţi război? Ne urâţi?" Nu. Noi urâm România. "Atunci de ce nu declaraţi război României?" Imposibil. Sunt aliaţii noştri! Iată cum Ungaria a rămas, de atunci şi până azi (în NATO), aliatul României. Oare al cui "aliat" este UDMR? Poate Budapesta ar şti răspunsul...
Alte articole din acest numar
- ADRIAN FILIP IOVĂNESC - Primar (PNL) al oraşului Călan, jud. Hunedoara: "E bine să fii echilibrat în toate şi realist!"
- "De vreo şase ani sau şapte/ ochii-i zac peceţi de noapte/ şi-ngropat în gol cu totul/ cată cu nasul şi botul"
- Au nevoie de ajutor
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
