Zi de vară târzie. O femeie şi un bărbat de vârstă mijlocie stau pe un pod. Au la ei un ursuleţ de pluş roşu cu alb. Îl iau fiecare de-un braţ, îşi iau avânt şi-l aruncă în apă. Apoi pleacă în tăcere. Ursul era un simbol al celei mai grele crize prin care au trecut cei doi. Femeia l-a înşelat pe bărbat...
Au trecut peste cinci ani de la acea zi de vară târzie. Acum, Andreea şi Ştefan locuiesc împreună, într-o clădire veche din Bucureşti. Ştefan nu e pe deplin vindecat. Se luptă cu amintirile, iar Andreea încearcă să-l liniştească. Au găsit un "psiholog de familie" care vine la ei regulat. Amândoi spun că au trecut prin momente pline de inconştienţă şi amărăciune, dar că fără această experienţă dramatică nu ar fi ajuns niciodată în acest punct de echilibru al vieţii lor. Au descoperit multe despre ei înşişi. Şi, oricât de paradoxal ar suna asta în contextul infidelităţii, ei au învăţat, pentru prima dată în viaţă, să-şi ofere unul altuia încredere.
Cei mai mulţi oameni cred că aventurile amoroase sunt începutul sfârşitului. Că reprezintă un semn al lipsei de scrupule şi de caracter. Când ai o aventură, zilele relaţiei sunt numărate. E ca în cazul unui accident de maşină - ea nu va mai fi niciodată la fel şi niciodată nu va mai avea aceeaşi valoare. Dar dacă "rabzi", are loc o transformare fundamentală, o privire nouă asupra unei relaţii vechi. Psihologii subliniază că, în zilele noastre, escapadele ascund un potenţial pozitiv - ele trezesc la realitate şi pot da un impuls dezvoltării relaţiei. Iniţiatoarea acestei tendinţe este psiholoaga americancă Esther Perel. Ea lucrează ca psihoterapeut de cuplu în New York şi activează pe multe canale în spaţiul virtual, "pentru a scoate infidelitatea din noroiul în care a fost aruncată". De 14 milioane de ori a fost accesată o prelegere de-a ei, în care explica faptul că, la fel ca orice fenomen social, şi înşelatul trebuie legat de un anumit context şi că învinuirile nu ajută pe nimeni. Cartea ei despre "Puterea aventurii" este un bestseller în Statele Unite.
Ştefan a cunoscut-o pe Andreea pe internet. Ei s-au întâlnit apoi într-un bar înceţoşat de fum. Cu ea puteai să bei o bere şi să porţi conversaţii intelectuale, ceea ce era grozav. Era un pic tăcută, dar lui îi plăcea şi asta, pentru că el e genul căruia îi place să vorbească. Pentru el a fost clar încă după a doua întâlnire că şi-a găsit aleasa. El era îndrăgostit, ea era îndrăgostită şi niciunul nu se sfia să i-o arate celuilalt. Când, un an mai târziu, Andreea a împlinit 40 de ani, ea a primit de la Ştefan un ceas scump. "Aşa ceva îi dăruieşti unei femei cu care ai intenţii serioase. Credeam că ea va înţelege asta fără prea multe cuvinte", spune el. Ştefan era sigur că avea o relaţie exclusivă cu Andreea. Ea era, la rândul ei, convinsă că el o idealizează şi gândeşte astfel, aşa că i-a ascuns totul despre ceilalţi bărbaţi din viaţa ei.
Andreea locuia în Braşov şi lucra la o agenţie de impresariat. Ştefan locuia în Bucureşti, unde avea o mică reţea de magazine. Cei doi şi-au creat un ritual: în serile de vineri se întâlneau în Bucureşti, ieşeau împreună să mănânce, strâns îmbrăţişaţi, pregătiţi pentru un sfârşit de săptămână ca între porumbei. Dar n-a trecut mult şi Ştefan a început să simtă că ceva e în neregulă, însă a durat o vreme până când s-a dumirit despre ce era vorba. Când s-a întâlnit din nou cu Andreea şi au mers la un restaurant italienesc, i s-a părut că ea schimbă priviri cu un bărbat de la o masă alăturată şi că-l ia cu ameţeli şi transpiraţii. A mai fost şi povestea cu concediul: Andreea călătorise cu o prietenă vreme de două săptămâni în Bulgaria, iar acasă i-a arătat lui Ştefan fotografii pe care le-ar fi făcut, vezi Doamne, un chelner care vorbea româneşte. "Când am văzut imaginile, am ştiut imediat că cel care a fotografiat-o este amantul ei. Nu te uiţi atât de galeş la vreun chelner oarecare". Şi iar a avut acea uşoară senzaţie de vertij, cum că ar fi înşelat. Dar nu a întrebat nimic. Amantul, a aflat el mai târziu, era şeful agenţiei la care lucra Andreea. Era căsătorit şi avea copii, iar ea se bucura alături de el de luxul unor călătorii în străinătate. Şi inventa poveşti, astfel încât lucrurile să rămână neschimbate.
E incredibil cum se mint oamenii care trăiesc în cupluri, de câtă inventivitate, dar şi de câtă naivitate pot da dovadă. Îndărătul faţadei unor relaţii armonioase apar uriaşe lumi paralele. În cazul înşelăciunilor există sute de istorisiri care sunt postate pe reţelele sociale ori relatate terapeuţilor de cuplu.
Minciunile, îndoielile, spionatul, toate acestea existau şi în urmă cu sute de ani. Dar se afla greu de ele. Astăzi există telefoane mobile şi reţele sociale moderne, care se dovedesc ba de ajutor, ba periculoase. Amantele postează - având uneori în mod evident motivaţii necurate - imagini dintr-o vacanţă romantică petrecută alături de prietenul lor, care este căsătorit. Soţiile se strecoară cu ajutorul unor conturi false de Facebook în proximitatea rivalelor. Ba, odată, un cuplu căsătorit a dat nas în nas pe acelaşi portal. Fiecare dintre parteneri s-a înregistrat pe respectiva platformă, pentru că niciunul nu s-a aşteptat ca celălalt să-şi facă apariţia acolo. Şi amândoi au oferit, cu îndrăzneală, codul poştal al cartierului învecinat, pentru a-şi găsi un partener de aventură în apropiere - şi iată cum s-au pomenit recomandaţi unul altuia.
E greu ca fenomenul să poată fi cuprins în cifre. Agenţia "Elite-Partner" a relatat că 16 la sută dintre femei şi 21 la sută dintre bărbaţi au fost o dată necredincioşi. O altă asemenea agenţie, numită "Parship", afirmă că 25% dintre bărbaţii aflaţi într-o relaţie au recunoscut că şi-au înşelat partenera cel puţin o dată. În cazul femeilor, procentul s-a ridicat la 13%. Dar sunt aceste date reprezentative? Unde începe infidelitatea? De la un sărut? De la un act sexual? Psihoterapeuta Esther Perel este de părere că infidelitatea afectează, de fapt, peste 80% dintre cupluri. Pornind de la această "viziune globală", ea trage următoarea concluzie: "Aventurile sunt normale. Aşa a fost în toate epocile şi aşa va rămâne. Avem nevoie de un nou mod de a le înţelege, mai complex, mai empatic şi mai puţin acuzator".
Că suntem încă departe de o astfel de abordare ne-o indică următoarele date: conform unui studiu realizat de Universitatea Calgary, 40% dintre toţi bărbaţii şi toate femeile şi-ar înşela partenerul - însă doar cinci la sută iau în calcul posibilitatea ca acesta din urmă să fie la rândul său infidel. Aceasta este expresia unui sănătos instinct de conservare, dar care ne indică totodată semnificaţia existenţială pe care o are pentru cei mai mulţi o legătură amoroasă exclusivă.
Ştefan a descoperit viaţa dublă a Andreei după ce ea a suferit un avort, deşi fusese plecată la specializare în Germania, trei luni. N-a mai vrut şi n-a mai putut să se mintă singur. Era clar că Andreea îl înşela. De altfel, simţindu-se încolţită, ea a luat taurul de coarne şi a recunoscut că s-a culcat cu şeful ei, dar a susţinut că acesta nu mai era fertil. Ştefan a săpat şi a săpat. A dorit explicaţii pentru toate îndoielile avute. Şi Andreea a recunoscut. Avea o relaţie de lungă durată cu şeful ei căsătorit. Ştefan a fost dărâmat când a auzit. Multe săptămâni n-a mai putut nici să muncească, îl durea tot corpul, de parcă l-ar fi bătut cineva. Avea prieteni care s-au îngrijit de el chiar şi peste noapte, apoi s-a internat în spital. Pentru Andreea a fost ca un şoc electric. Cu acest prilej, s-a trezit. Acest bărbat suferea atât de mult din cauza ei? O iubea atât de mult? Era posibil aşa ceva? Au fost vremuri chinuitoare pentru amândoi. Discuţii care durau toată noaptea, reproşuri şi mereu aceeaşi întrebare: de ce? S-au dus la terapeut, atât individual cât şi în cuplu. Prietenii lui îl sfătuiau să pună capăt relaţiei cu ea. Dar el se agăţa de Andreea. Şi Andreea de el. În cadrul terapiei, ea a mărturisit lucruri care i-au oferit lui Ştefan posibilitatea să-şi vadă şi propriile lui slăbiciuni, la care nu s-ar fi gândit niciodată: adoraţia în exces, prea multele gesturi de alint pot deveni greţoase, libidinoase. Nu toţi oamenii se topesc după mângâieri. Ca şi încrederea fără limite, care pare dezinteres faţă de celălalt...
Doi ani, Ştefan şi Andreea au întrerupt întâlnirile, dar au menţinut permanent legătura. Sub relaţia lor sfărâmată, dragostea nu murise de tot. Apoi, mânia şi nesiguranţa lui Ştefan s-au mai atenuat. Andreea a dorit să pecetluiască asta. Era nevoie de un simbol. Ursul de pluş trebuia înecat, pentru ca iubirea lor să poată trăi mai departe. Şi a trăit!
E greu să procesezi o infidelitate. Totul stă sub semnul întrebării. Ce mai rămâne? Sau, mai bine zis, mai rămâne ceva? Cu cât infidelitatea durează mai mult, cu atât sunt spuse mai multe minciuni. O relaţie este ca un diamant neşlefuit. Când o şlefuieşti, se poate transforma într-un briliant. Uneori însă, briliantul nu face faţă procesului de şlefuire şi se sfărâmă. Marele proiect strălucitor se dovedeşte atunci un eşec. Partenerii nu vorbesc despre faptul că se plictisesc unul cu altul, că au dorinţe neîmplinite, că invidiază alte cupluri, că se îndoiesc fiecare de el însuşi, dar şi de celălalt, că-şi doresc o altfel de viaţă. Se închid în sine şi de reduc pe ei înşişi la mai puţin, pentru a nu periclita construcţia ruginită pe care odinioară o numeau marea lor iubire. Şi, în final, răbufnesc.
Perel îşi îndeamnă clienţii să-şi abordeze partenerul cu simţul responsabilităţii. Asta cere mai mult decât să loveşti pe cineva cu ciomagul în cap, trântindu-i că "am făcut sex cu altcineva". Mai important este ca motivul aventurii amoroase să fie priceput. "De ce a fost unul dintre cei doi atras de altcineva? Ce doruri se ascund în spate? Ce nepotrivire? Există o dorinţă reală de a învăţa ceva din asta?".
Astăzi, Ştefan a renunţat la micile lui magazine şi îşi finalizează studiile de psiholog. După ce a trecut prin propria sa criză dureroasă, doreşte să-i ajute pe alţii. Andreea s-a mutat la o altă firmă şi câştigă pentru amândoi. Locuiesc împreună. Poate fi el sigur că ea nu mai are aventuri? Ea răspunde: "Când ai trecut prin atâtea, ştii ce vrei. Mai ales când stai lângă un om pe care-l iubeşti. Păcatele pe care le-am făcut m-au luminat". Anul trecut, Ştefan şi Andreea s-au căsătorit. Cu limuzină şi mulţi nuntaşi, între care şi prietenii care stăteau odinioară zi şi noapte alături de Ştefan şi încercau să-l convingă să renunţe la această femeie îngrozitoare.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
