- D-le Bocan, ne cunoaştem de aproape douăzeci de ani şi ştiu că aveţi un stil de viaţă cu totul aparte. Ce faceţi pentru a vă păstra energia şi tinereţea? Care vă e secretul?
- Înainte de toate, trebuie să fac o menţiune: am o genă foarte bună. Părinţii mei au fost sănătoşi şi au trăit foarte mult. Tatăl meu, la 90 de ani, încă mai conducea maşina... Eu, însă, la vârsta de trei ani am suferit o intoxicaţie cu medicamente extrem de gravă. Un "felcer" care habar n-avea de medicină m-a intoxicat cu medicamente puternice. pentru o răceală banală. Şi nu aveam nimic, îmi curgea doar nasul... Am ajuns "legumă" la o vârstă fragedă, iar părinţii m-au purtat din spital în spital, ani la rând... Copilăria mea a fost un calvar; în loc să mă joc cu alţi copii, am dus o luptă continuă ca să-mi recâştig sănătatea. Până să termin liceul, avusesem deja şapte internări majore, dintre care una la 13 ani, pentru insuficienţă renală foarte gravă. Şi am suferit ani la rând de insuficienţă renală... Practic, boala asta m-ar fi condamnat la moarte dacă nu-mi găseam leacul. Însă argila m-a salvat în mod miraculos câţiva ani mai târziu (ştiţi deja povestea), iar în prezent nu mai am nici urmă de boală. Vă daţi seama că, din cauza problemelor pe care le-am avut, am fost obligat să duc un stil de viaţă foarte sănătos...
- Nici tumultul tinereţii nu v-a deviat de la traseul propus?
- Desigur, "provocări" au fost de tot felul în liceu şi-n studenţie, dar ştiam ce pierd dacă fac chiar şi un singur pas greşit! În timp ce prietenii sau colegii de facultate din Cluj râdeau de mine pentru că nu fumam, nu beam şi nu-mi pierdeam nopţile la petreceri, deci nu eram "la modă", eu mă gândeam cât aş risca ţinându-le isonul, la problemele de sănătate pe care le aveam! N-am pus niciodată o ţigară în gură, habar n-am ce gust are fumul de tutun! Şi am reuşit să-mi găsesc echilibrul şi starea de bine doar printr-o alimentaţie naturală şi un stil de viaţă cât mai apropiat de natură.
ALIMENTAŢIA
"Nu cumpăr nici măcar un covrig de pe stradă"
- Alimentaţia este esenţială pentru sănătate, se ştie! Nu suntem vegetarieni sau vegani; consumăm legume, carne, ouă, brânză, practic, de toate (însă toate bio, de calitate) şi respectăm întotdeauna zilele de post. La noi, mâncarea se găteşte în casă, niciodată n-am mâncat la fast food, nu cumpăr nici măcar un covrig de pe stradă. Iar la restaurant mergem extrem de rar - la nunţi sau petreceri, când suntem invitaţi - şi nici atunci nu prea ne atingem de bucate... În schimb, ne face mare plăcere să stăm la masă în familie, cu toţii, nu fiecare unde şi când apucă... Cina o luăm mai devreme, pentru o bună digestie, iar dacă avem timp şi de o plimbare după aceea, e cu atât mai bine!
- Aveţi oameni de încredere de la care vă aprovizionaţi? Sunteţi sigur de sursa alimentelor cumpărate?
- Părinţii mei au avut casă la curte. Tata creştea porc, găini, avea şi grădină de zarzavaturi... După ce părinţii s-au dus, eu şi soţia mea ne-am ocupat de gospodărie în continuare, avem câte puţin din toate în grădină. Avem chiar şi o mică livadă, tratăm pomii cu insecticide bio doar până când înfloresc, nu stropim fructele niciodată. Pentru legume proaspete şi carne, soţia mea şi-a format o "reţea" din câţiva ţărani serioşi de prin împrejurimile Albei, de la care cumpărăm legume de sezon, păsări de curte, carne de viţel sau de ied. Cunoaştem un măcelar la Bărăbanţ care ne creşte porc 100% bio şi ne prepară chiar şi salam de casă, dacă-i cerem. Mai luăm brânză de capră şi oaie sau virşli din carne de capră, de la ciobani. Niciodată n-am cumpărat carne sau mezeluri din comerţ, se ştie că sunt pline de E-uri, antibiotice şi hormoni! Consumăm găini din producţia proprie, implicit şi ouă. Avem în jur de 13-15 ouă pe zi, pe care le împărţim cu angajaţii şi cu prietenii noştri, pentru că nu putem să mâncăm atâtea doar noi şi copiii. Nu consumăm nici peşte de acvacultură, preferăm codul din Marea Nordului - un peşte banal şi ieftin, care se găseşte în orice magazin de profil. Împreună cu un grup de prieteni, culegem cantităţi mari de ciuperci, mai ales hribi. Pot spune că la ora actuală noi mâncăm 100% bio - 60% din producţia proprie şi 40% din surse de mare încredere. Unele produse le luăm din piaţă, dacă nu le avem în grădină, dar de la ţăranii autentici. De exemplu, eu cumpăr mere mici, chircite, şi lumea se uită mirată... Dar eu ştiu că mărul acela amărât şi zbârcit, cu gaură de vierme, e curat şi 100% natural!
- Apa este o altă componentă importantă pentru sănătate. Ce fel de apă beţi de obicei?
- Timp de 20 de ani am cărat apă de la zeci de kilometri, de la un izvor aflat în natură, pentru a avea garanţia că bem o apă pură, de bună calitate. De curând, mi-am cumpărat un aparat modern de purificare a apei. Am un puţ de mare adâncime săpat în curte, iar apa care ne curge la robinet e filtrată, pură, limpede şi rece! Avem vase de sticlă în care punem permanent apă şi argilă, pentru cura zilnică. La noi în casă băuturile carbogazoase au fost tot timpul "interzise", mai ales copiilor, pentru că ştim bine ce efecte au asupra sănătăţii. Foarte rar consumăm alcool: un pahar sau două de vin, la petreceri sau la discuţii cu prietenii - dar vin de casă, 100% natural, din struguri nestropiţi, fără conservanţi!
MIŞCAREA
Viaţa pe bicicletă
- Cu toate că am avut multiple probleme de sănătate, totuşi am făcut mult sport din tinereţe. Mergeam mult pe jos, ieşeam în natură cu cortul, urcam pe munte vara sau mă duceam la schi iarna, evitam pe cât posibil aglomeraţia urbană, despre care încă din anii '80 simţeam că nu e în regulă. În prezent, nu mai alerg eu ca pe vremuri, dar mă deplasez aproape în exclusivitate cu bicicleta - atât vara, cât şi iarna, dacă nu e gheaţă pe jos. Practic, problemele de la firmă mă obligă să parcurg zilnic 15-20 km, pe care-i fac pedalând, pentru că-i mult mai sănătos. Mulţi "privaţi" din Alba preferă să-şi conducă maşinile scumpe şi se uită la mine miraţi, spunând, probabil: ,,Uite-l şi pe ciudatul ăsta, merge cu bicicleta!". Dar destui dintre cei de vârsta mea sunt nişte epave, din păcate! Unii dintre foştii colegi, care n-au avut probleme de sănătate în tinereţe, şi-au bătut joc de ei: nopţi nedormite, alcool, fumat de la vârste fragede, mai ales. Acum, dacă tragem linia, putem să vedem rezultatele: câţiva au murit, unii sunt grav bolnavi... Nu-i păcat?
În inima pădurii...
- Cum vă împăcaţi cu aerul din Alba-Iulia? Am înţeles că poluarea din Sebeş ajunge până aici...
- Eram deranjaţi de noxele din atmosferă şi de pericolul aerului poluat din centrul oraşului, unde locuiam. De vreun an ne-am mutat la marginea opusă a oraşului, spre Apuseni, în inima pădurii. Vis-à-vis avem un parc dendrologic de 21 hectare, iar în jurul casei, pe dealuri, alte sute de hectare de pădure. Simţim puritatea aerului în plămâni, ne este bine tot timpul. Ne-am făcut şi o mică piscină cu apă sărată, de salinitatea mării. Piscina este 100% naturală, are instalaţie de purificare cu nisip, în niciun caz n-aş dezinfecta apa cu clor! Vara, înot zilnic câte o oră, îmi dezmorţesc încheieturile şi beneficiez de cură salină la mine acasă. Simţim fantastic schimbarea în calitatea vieţii - dormim bine, n-avem dureri de cap, suntem veseli şi optimişti. Nu ştiu cum să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru darurile Sale! Alţi oameni merg în concediu la munte sau la mare să-şi încarce bateriile, noi însă trăim aşa tot timpul. Iarna aceasta am făcut multe plimbări prin pădure cu soţia mea, Mihaela. Uneori mai adunam şi câte-un braţ de vreascuri, să curăţăm pădurea de uscături şi să ne bucurăm de lumina focului în şemineu.
IMUNIZAREA
Nici o zi fără propolis
- Mereu caut diverse metode de imunizare. Pe lângă argilă, consum zilnic propolis sub orice formă - tinctură, Proposept etc... La orice semn de răceală, iau tinctură de propolis pe pâine. Bărbaţii trebuie să ia în jur de 40-50 de picături, de trei ori pe zi, pe miez de pâine; femeile - doar câte 30 de picături. E bine să se facă o cură de 2-3 săptămâni anual, toamna. Cura se poate repeta apoi la fiecare 3-4 luni, iar virozele rămân o amintire... Am făcut un test pe tatăl meu, când trăia. A avut o infecţie la cap, care nu s-a rezolvat cu antibiotice puternice în două săptămâni. I-am tratat infecţia în doar 10 zile, cu câte 300 de picături de tinctură de propolis pe zi - doză dublă faţă de normal. Propolisul are efecte antimicrobiene şi antivirale de excepţie, iar rezultatele curei sunt fabuloase. În plus, nu are efecte secundare şi nu distruge flora digestivă.
CREDINŢA
Un destin numit Florentin
- Cât de importantă este spiritualitatea în viaţa dvs.?
- Noi suntem catolici, iar Dumnezeu are un loc cu totul special în inimile noastre. Orice familie trece prin perioade mai bune sau mai rele, dar întotdeauna, când am avut greutăţi, Dumnezeu ne-a salvat. Inclusiv relaţia cu "Formula AS" a fost un miracol! Făcusem o novenă de nouă luni, din dorinţa ca Dumnezeu să ne arate calea, dacă e bine sau nu să plecăm definitiv în Canada. Ne luaserăm vizele, cumpăraserăm şi bilete de avion, ne ocupam de ultimele detalii înainte să ne aruncăm în necunoscut. Dar Dumnezeu ne-a arătat că nu e bine să plecăm! Ai apărut tu, de la "Formula AS", ai scris un interviu, şi de atunci ni s-a schimbat viaţa cu totul în bine! După nouă luni de râvnă în credinţă, cu spovedanie şi împărtăşanie, bunul Dumnezeu ne-a arătat calea de urmat. Am fost în vizită ulterior în Canada şi mi-am dat seama că n-aş fi putut să trăiesc acolo! Deci, îţi mulţumesc că ai apărut în viaţa noastră, Florentin! (Râde) E foarte important să ne încredinţăm cu totul în mâna lui Dumnezeu. O rugăciune dimineaţa este esenţială pentru o zi bună şi spor în tot ce ai de făcut, la fel ca rugăciunea de seară sau liturghiile din sărbătorile de poruncă, cum se spune. Noi nu lipsim de la nicio sărbătoare religioasă şi ne împărtăşim de câte ori putem. De mult timp, deşi suntem cinci şoferi buni în familie (zicem noi), ne-am obişnuit să nu plecăm în nicio călătorie mai lungă fără o rugăciune de drum. Invocăm sfinţii, arhanghelii şi îngerii din ceruri să ne păzească. Doar vedeţi ce accidente stupide se întâmplă; intră cineva pe contrasens şi mor oameni nevinovaţi...
- Şi simţiţi protecţia aceasta zi de zi?
- Categoric, chiar dacă trecem şi noi, ca tot omul, prin încercări mai grele! Har Domnului, am fost feriţi de incidente, suntem sănătoşi cu toţii, copiii nu ne-au făcut probleme, n-am avut necazuri de pe urma lor, dimpotrivă! Noi avem obiceiul ca din când în când să oferim pentru cei apropiaţi o Gregoriană - 30 de liturghii consecutive, pentru sufletele morţilor. Atunci când sufletele lor ajung pe trepte superioare, se mântuiesc şi ating creaţia divină, toate aceste liturghii se întorc la noi şi ne ajută. Simţim din plin acest lucru. Rugăciunile puternice se întorc întotdeauna, sunt daruri spirituale transformate în bucurii de tot felul.
BINELE
- Aţi făcut mult bine în viaţa dvs. Mi-aţi spus odată că Dumnezeu dă înapoi întotdeauna înzecit. Mai e valabil, ori Dumnezeu s-a privatizat?
- E valabil şi azi, din fericire! Binele se răsplăteşte întotdeauna cu bine, se ştie! Chiar dacă mulţi dintre cei pe care-i ajuţi nu-ţi sunt recunoscători, binele soseşte din altă parte. Vine de unde trebuie, când trebuie şi prin cine nu te aştepţi. De aceea binele trebuie făcut de câte ori poţi, de câte ori are cineva nevoie. Eu încă din tinereţe am avut dorinţa să-i ajut pe cei în nevoi. Ajutam cu plăcere, eram bucuros că pot fi de ajutor, ceea ce este extraordinar. Fac acelaşi lucru şi azi, ori de câte ori pot!
FAMILIA
"De când mă ştiu, mi-am găsit bucuria în familie"
- Poate părea demodat, dar eu de când mă ştiu mi-am găsit bucuria în familie. Familia este esenţială pentru mine. Soţia mea, Mihaela, e pâinea lui Dumnezeu, dacă n-o supăr! (Râde) Avem trei copii minunaţi, fiecare pe drumul lui, iar faptul că ei respectă tradiţia, familia, sărbătorile religioase şi sunt creştini practicanţi e cea mai mare fericire. Într-o lume total "cu susul în jos", noi avem o familie normală. Nu există sărbătoare la care copiii să nu participe alături de noi la liturghie, chiar dacă fiul şi mezina locuiesc în Cluj, iar fiica cea mare, în Luxembourg. Am resimţit acut plecarea copiilor la facultate, a fost pentru mine un mare gol, cu toate că nu e săptămână în care să nu ne vedem. În casa nouă, fiecare are propria cameră, ca să nu-şi piardă rădăcinile şi legătura asta fantastică ce ne uneşte! Şi pentru că suntem pensionari de ceva vreme, ne-am luat un căţel, o altă idee foarte inspirată! Căţeluşa Sury ne dă o stare de bine extraordinară. E o mare bucurie un sufleţel atât de cuminte, vesel, afectuos şi jucăuş!
- La final, aveţi un mesaj pentru cititorii Formulei AS?
- Nu sunt eu vreun filosof, să emit teorii ori să dau sfaturi, dar un lucru e sigur şi vi-l spun din experienţa acumulată: viaţa e frumoasă dacă o trăieşti sănătos şi curat. Trebuie să ai inspiraţia să-ţi construieşti din timp viitorul, să fii atent ca boala să nu te ajungă din urmă şi să-ţi hrăneşti mereu bucuria din suflet. În opinia mea, acestea-s regulile perfecte pentru o viaţă lungă şi fericită, care ar trebui urmate încă din tinereţe. Şi pentru că se apropie Sfintele Paşti, vreau să vă doresc din tot sufletul sărbători fericite - atât minunatei redacţii a "Formulei AS", cât şi cititorilor voştri! Să primim cu toţii Lumina în suflet!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
