Cum ne putem îmbunătăţi vederea?

- "Lumina ochilor" este unul din marile daruri cu care am fost înzestraţi. Atât de mare, încât a ajuns să fie folosit ca expresie a iubirii. Din păcate, ea nu durează toată viaţa. Mulţi dintre noi ajung, mai devreme sau mai târziu, să aibă probleme de ochi. Putem face ceva să le prevenim? Există metode pentru a ne putea îmbunătăţi vederea? -

Toate se leagă între ele: aveţi grijă de starea generală de sănătate şi se vor bucura şi ochii

Veştile sunt bune. În planul prevenţiei, există mai multe lucruri pe care le putem face ca să ne men­ţinem cât mai mult timp ochii sănătoşi. Primul lucru recomandat de specialişti este să urmăm un regim de via­ţă corespunzător, astfel încât starea de ansamblu a sănătăţii să fie bună. "Toate se leagă între ele", ne-a explicat me­dicul oftal­mo­log Lilia Baca­lîm, de la Spitalul Judeţean de Ur­genţă Târgovişte. "Dacă ne ferim de factorii despre care s-a dovedit că pot pri­cinui în timp pierderea vederii, precum diabetul, colesterolul şi ten­siunea ridicate, ori obiceiurile nocive, precum fumatul, ne sporim considerabil şansele de a ne bucura multă vreme de o vedere cât se poate de bună".

Vizitele la oftalmolog sunt sfinte

Se întâmplă uneori ca, mergând la doctor, abia după ce ne deranjează ceva legat de vedere, să fie prea târziu pentru ca problema să fe remediată. De aceea, este recomandabil să detectăm cât mai de­vreme orice eventuală problemă oculară, mergând măcar o dată pe an la un control de rutină.

Ce are doctorul datoria să verifice

Ce ne facem însă atunci când medicii îşi fac treaba de mântuială? Un cunoscut de-al meu, de exemplu, s-a dus cuminte, în urmă cu câţiva ani, să-şi facă un asemenea control de rutină, pe care l-a considerat cu atât mai necesar, cu cât împlinise deja 40 de ani. Medicul l-a informat că totul este în regulă şi omul a plecat mulţumit acasă. După încă un an, dacă nu chiar doi, cunoscutul meu s-a gândit să repete experienţa. De data aceasta, a nimerit la alt doctor, care l-a consultat temeinic, şi i-a pus un diagnostic grav: glaucom, o afecţiune care, ne­de­tec­tată la timp şi netratată, poate conduce la pier­de­rea parţială a vederii şi chiar la orbirea completă.

Etapele obligatorii ale consultului

Astfel de situaţii ne demonstrează de ce este necesar nu numai să mergem periodic la oftal­molog, ci să şi ştim cu exactitate care sunt princi­palii paşi pe care acesta are obligaţia să-i urmeze pe parcursul consultaţiei. Primul pas după discuţia prealabilă cu pacientul este verificarea atentă a acuităţii sale vizuale, la fiecare ochi în parte. Pa­cientului i se va lua, de asemenea, tensiunea ocu­lară. Medicul mai trebuie să-şi vadă pacientul "la lampă", adică să-i examineze fundul de ochi, pentru a identifica afecţiuni pre­cum cataracta, degene­rescenţa maculară sau retinopatia dia­betică. Atunci când situaţia o impune, adică atunci când me­dicul suspectează o afecţiune mai gravă, care trebuie confir­mată (sau infirmată, pentru cine are noroc), consultul se finali­zează cu efectuarea unei tomo­grafii oculare. Aceasta nu se poate face însă oriunde, astfel încât este posibil ca pacientul să fie trimis într-o clinică sau într-un spital ce dispune de tehnologia necesară.

Sfaturi pentru ochii copiilor

Mai ales copiii prematuri pot fi predispuşi la probleme oftal­mo­logice, drept care aceştia trebuie consultaţi cât mai rapid de un specialist. Însă chiar şi la un copil normal, e ideal ca acesta să fie dus pentru prima dată la oftal­molog încă de când împlineşte o lună. Apoi, din nou, când îm­pli­neşte trei şi apoi şase luni şi, ulte­rior, din an în an. Pare poate exagerat, însă există pro­ble­me care, dacă apar, nu pot fi remediate decât acum sau deloc. "La cinci-şase ani poate fi deja prea târziu dacă problema nu a fost remediată din timp", avertizează medicul Lilia Bacalîm. Din nefe­ricire, nu toată lumea gândeşte aşa. Eu, una, cre­deam, de pildă, că nu e cazul să merg cu copilul la doctor dacă acesta nu dă semne că ar avea proble­me. L-am dus, totuşi, în cele din urmă, când era în clasa I, la îndemnul învăţătoarei, care le-a recomandat tutu­ror părinţilor să facă acest pas, pe principiul că paza bună trece primejdia rea. Mergând la doctor, am aflat, spre surprinderea mea, că fiul meu chiar avea unele pro­bleme. Dacă nu mă adresam din timp unui spe­cialist, nu doar că nu putea acţiona pen­tru a-i îmbunătăţi vederea, dar se puteau isca şi unele neîn­ţele­geri. Cum ar fi fost, de pildă, să îmi cert co­pilul pe motiv că nu îşi dă sufi­cient silinţa la şcoa­lă când, de fapt, el pur şi simplu nu ar fi distins bine scri­sul de pe tablă şi/sau ar fi avut pro­bleme de concentrare din cauza ve­derii slabe. Din nefe­ricire, situaţiile de acest tip sunt departe de a fi rare...

Ce să mâncăm pentru a vedea cât mai bine

"Grozav pentru ochi, ca alimentaţie, este tot ce e verde (spanac, broccoli etc.), ce este roşu, galben, precum şi oleaginoasele (fisticul sau miezul de nucă)", ne-a explicat medicul Lilia Bacalîm. Am întrebat-o şi despre celebrii morcovi, atât de des asociaţi cu o vedere de excepţie. Cercetările recente au arătat, însă, că mai valoroase pentru ochi sunt fructele şi legumele verzi, bogate în antioxidanţi.

O reţetă simplă pentru aportul de luteină

Dacă totuşi preferaţi să vă rezumaţi la o ali­men­taţie corespunzătoare pentru îmbunătăţirea vederii, iată o reţetă simplă. Aceasta a fost prezen­tată de BBC şi a fost verificată în urma unui ex­periment realizat de Elizabeth Johnston, din cadrul Univer­si­tăţii Tufts din Statele Unite, care a dorit să afle da­că ne putem asigura din alimente doza necesară de luteină, o sub­stanţă care întăreşte macula. În cadrul experi­men­tului, 10 voluntari au băut zilnic, vreme de cinci săptămâni, un smoothie făcut din 125 de grame de varză fiartă, 80 ml de lapte, o ju­mătate de banană mică, 125 de grame de kiwi tă­iat bucă­ţele, o jumătate de măr decojit, un sfert de ceaş­că de frunze de mentă proaspete (pentru aro­mă), o lin­gură cu unt de migdale, o jumătate de linguriţă cu ulei din ger­meni de grâu şi sucul de la o jumătate de lămâie verde. La finalul celor cinci săp­tămâni, nivelul de lutei­nă din sânge aproape s-a dublat.

"Protecţia UV nu este un moft, ci o necesitate"

Se pare că, în urma fenomenelor asociate încăl­zirii climatice, lumina soarelui tinde să ne afecteze mai mult decât odinioară. În orice caz, acţiunea sa negativă asupra corneei şi a retinei este un fapt dovedit. "Protecţia UV nu este un moft, ci o ne­ce­sitate", a subliniat doctoriţa Lilia Bacalîm, re­comandându-ne tuturor călduros să apelăm cu în­cre­dere la ochelarii de soare, dar fără a face rabat de la calitatea lentilei. Întrebată cum ar trebui să se protejeze cei care deja poartă ochelari de vedere, ea a explicat că ideal ar fi ca aceştia să apeleze la len­tile heliomate, cu respectivele dioptrii şi trata­ment antireflex. În ceea ce-i priveşte pe copii, asi­gu­raţi-vă că poartă ochelari de soare în perioadele în care sunt mai mult timp expuşi la soare - ca de pildă atunci când merg la plajă sau la pescuit. Nu le pu­neţi totuşi ochelari când merg până la colţul străzii, să cumpere o pâine. Un alt sfat util este să încercaţi să staţi la soare doar înainte de ora 10.00 şi după ora 16.00. Pentru a afla care sunt zilele în care radiaţiile UV sunt mai ridicate, nu trebuie decât să aruncaţi un ochi în telefonul dvs. mobil. Cele mai multe aplicaţii care vă ţin la curent cu starea vremii conţin şi precizări utile în această privinţă.

Cum să citim corect, ca să ne menţinem vederea sănătoasă

Faptul că ne face rău să citim în semiobscuritate nu este un mit, pentru că, în astfel de condiţii, ochiul este silit să se aco­mo­deze mult, depu­nând un efort exce­siv, care poate con­duce la apariţia du­re­­rilor de cap şi, în timp, chiar la creş­terea dioptriilor. Du­pă cum ne-a explicat medicul Lilia Baca­lîm, ochiul obo­seşte mult mai mult a­tunci când privim de aproape. Pentru a ne menaja vederea a­tunci când citim o carte (sau Formula As), distanţa op­ti­­mă faţă de ochi este de 25-30 de cm. Lumi­no­zitatea trebuie să fie una adecvată, dar avem nevoie şi de o sursă de lumină focalizată. O dată la circa 20 de minute, este recomandabil să ridicăm privirea de pe foaia de hârtie şi să privim, dacă nu în zare, măcar la o depărtare de 2-3 metri, vreme de 2-3 minute. Atunci când ne uităm pe telefonul mo­bil, nu trebuie să-l ţinem direct sub nas (aşa cum mulţi dintre copiii noştri tind din păcate să facă) şi nici nu trebuie să stăm mai mult de o oră, maxim o oră şi jumătate (dar cu pauze). În plus, pentru cei care, prin na­tura muncii lor sau din alte motive, stau multe ore pe zi la calcu­lator, sunt recomandate len­tile speciale, cu protecţie de 100% la lumina albas­tră, atât de dăunătoare.

Ne ajută gimnastica oculară?

Ei bine, rău nu are cum să ne facă, ne asigură d-na doctor Lilia Bacalîm. Ne tonifică musculatura iar ochiul va avea un tonus mai bun. Cum putem însă face gimnastică oculară? Iată un exerciţiu sim­plu:
* Priviţi de opt ori de la stânga la dreapta, men­ţinând exact acelaşi registru al privirii. Apoi de alte opt ori, de la dreapta la stânga.
* Priviţi de opt ori de jos în sus, apoi de opt ori de sus în jos.
* Descrieţi de opt ori cu privirea un semn al infinitului (ca şi când aţi urmări un meci de tenis), în­tâi de la stânga la dreapta, iar apoi invers.
* Descrieţi de opt ori cu privirea un cerc, de la stânga la dreapta şi, apoi, de la dreapta la stânga.
Şi asta este tot. Exerciţiul durează, în medie, cam două minute.

Ce ne facem când avem ochii uscaţi?

Din nefericire, ochiul uscat se întâlneşte tot mai des. Cauzele sunt multiple, printre cele mai întâlnite numărându-se poluarea, vârsta, mediul în care lu­crăm, afecţiunile autoimune şi tulburările hormo­nale (incusiv cele provocate de dereglările tiroidei sau de menopauză), precum şi administrarea unor pi­că­turi pentru ochi. Pentru a remedia problema, cel mai bine este să ne adresăm medicului oftalmolog, care va şti ce anumite tipuri de lacrimi să ne reco­mande, ele având acţiuni diferite. Pentru o mai mare acurateţe, medicul ne poate face testul Schirmer, care indică precis gradul de deficit de lacrimi de care suferim. Bineînţeles că putem şi să mergem la cea mai apropiată farmacie, să ne văităm la doam­nele de acolo şi să luăm ce ne recomandă ele, cum ar fi acele tipuri de picături care albesc ochiul ori lacrimi care conţin conser­vanţi. Riscăm însă să ne remediem astfel problema pe termen scurt, acu­ti­zând-o în schimb pe termen lung.

Ce leacuri "băbeşti" le sunt utile ochilor, fără efecte adverse

Părerile sunt împărţite. Multe lea­curi băbeşti, precum celebrele com­prese cu muşeţel sau albăs­trele, atât de lăudate de unii, pot avea efecte ne­dorite asupra celor predispuşi, de pildă, la alergii. Compresele care cu siguranţă nu ne vor face rău sunt cele reci, simple, ne asigură Lilia Bacalîm. Ţinute o perioadă scurtă pe ochi, ele ne ajută să combatem sen­zaţia de oboseală la nivel ocular, lăcrimarea, mân­cărimea şi iritaţia. De asemenea, pacientul nu are cum să gre­şeas­că dacă apelează la fiolele cu ser fiziologic, pentru a-şi spăla sacul conjunctival.

Sunt bune operaţiile şi lentilele de contact?

Lentilele de contact îşi pot avea utilitatea lor, dar pe termen scurt, la cine ştie ce ocazie sau atunci când avem de-a face cu sportivi de performanţă, pe care ochelarii i-ar încurca teribil. Altfel, deşi bine tolerate de unii, lentilele le pot pro­voca altora diferite compli­caţii, cum ar fi infecţiile cauzate de igiena deficitară. În ceea ce priveşte operaţiile pentru înlătu­ra­rea miopiei, acestea se pot face după vârsta de 20-21 de ani, afir­mă dr. Lilia Bacalîm, când nu mai există riscul de modificare a diop­triei şi costă în general până în o mie de euro (de fiecare ochi). De cele mai mul­te ori, pacienţii sunt mulţumiţi, iar riscul reapariţiei miopiei este redus. Când se întâmplă, totuşi, să reapară, ea nu mai este niciodată la fel de mare ca înaintea operaţiei.

Cum să ne îngrijim ochelarii

De multe ori ne luăm cu altele şi neglijăm oche­larii, care devin tot mai opaci. Fie că sunt unsuroşi, fie că sunt zgâriaţi sau mătuiţi, imaginea transmisă creierului nu se mai face corect, ea fiind percepută de celule în mod distorsionat. E drept că diop­triile nu cresc, dar "la un mo­ment dat, ochiul se poate obişnui cu imaginea anormală şi se leneveşte". Pentru o cură­ţare corectă a lentilei, apelaţi la şerveţelele speciale de bum­bac, care nu zgârie len­tila. Pe piaţă există de ase­menea soluţii speciale de curăţare pentru ochelari, care se pot pulveriza pe suprafaţa lentilei sau a şerveţelului. În felul acesta, vom privi viaţa cu ochi senini şi limpezi.