Cum ne putem îmbunătăți vederea?

Alina Olteanu
- "Lumina ochilor" este unul din marile daruri cu care am fost înzestrați. Atât de mare, încât a ajuns să fie folosit ca expresie a iubirii. Din păcate, ea nu durează toată viața. Mulți dintre noi ajung, mai devreme sau mai târziu, să aibă probleme de ochi. Putem face ceva să le prevenim? Există metode pentru a ne putea îmbunătăți vederea? -

Toate se leagă între ele: aveți grijă de starea generală de sănătate și se vor bucura și ochii

Veștile sunt bune. În planul prevenției, există mai multe lucruri pe care le putem face ca să ne men­ținem cât mai mult timp ochii sănătoși. Primul lucru recomandat de specialiști este să urmăm un regim de via­ță corespunzător, astfel încât starea de ansamblu a sănătății să fie bună. "Toate se leagă între ele", ne-a explicat me­dicul oftal­mo­log Lilia Baca­lîm, de la Spitalul Județean de Ur­gență Târgoviște. "Dacă ne ferim de factorii despre care s-a dovedit că pot pri­cinui în timp pierderea vederii, precum diabetul, colesterolul și ten­siunea ridicate, ori obiceiurile nocive, precum fumatul, ne sporim considerabil șansele de a ne bucura multă vreme de o vedere cât se poate de bună".

Vizitele la oftalmolog sunt sfinte

Se întâmplă uneori ca, mergând la doctor, abia după ce ne deranjează ceva legat de vedere, să fie prea târziu pentru ca problema să fe remediată. De aceea, este recomandabil să detectăm cât mai de­vreme orice eventuală problemă oculară, mergând măcar o dată pe an la un control de rutină.

Ce are doctorul datoria să verifice

Ce ne facem însă atunci când medicii își fac treaba de mântuială? Un cunoscut de-al meu, de exemplu, s-a dus cuminte, în urmă cu câțiva ani, să-și facă un asemenea control de rutină, pe care l-a considerat cu atât mai necesar, cu cât împlinise deja 40 de ani. Medicul l-a informat că totul este în regulă și omul a plecat mulțumit acasă. După încă un an, dacă nu chiar doi, cunoscutul meu s-a gândit să repete experiența. De data aceasta, a nimerit la alt doctor, care l-a consultat temeinic, și i-a pus un diagnostic grav: glaucom, o afecțiune care, ne­de­tec­tată la timp și netratată, poate conduce la pier­de­rea parțială a vederii și chiar la orbirea completă.

Etapele obligatorii ale consultului

Astfel de situații ne demonstrează de ce este necesar nu numai să mergem periodic la oftal­molog, ci să și știm cu exactitate care sunt princi­palii pași pe care acesta are obligația să-i urmeze pe parcursul consultației. Primul pas după discuția prealabilă cu pacientul este verificarea atentă a acuității sale vizuale, la fiecare ochi în parte. Pa­cientului i se va lua, de asemenea, tensiunea ocu­lară. Medicul mai trebuie să-și vadă pacientul "la lampă", adică să-i examineze fundul de ochi, pentru a identifica afecțiuni pre­cum cataracta, degene­rescența maculară sau retinopatia dia­betică. Atunci când situația o impune, adică atunci când me­dicul suspectează o afecțiune mai gravă, care trebuie confir­mată (sau infirmată, pentru cine are noroc), consultul se finali­zează cu efectuarea unei tomo­grafii oculare. Aceasta nu se poate face însă oriunde, astfel încât este posibil ca pacientul să fie trimis într-o clinică sau într-un spital ce dispune de tehnologia necesară.

Sfaturi pentru ochii copiilor

Mai ales copiii prematuri pot fi predispuși la probleme oftal­mo­logice, drept care aceștia trebuie consultați cât mai rapid de un specialist. Însă chiar și la un copil normal, e ideal ca acesta să fie dus pentru prima dată la oftal­molog încă de când împlinește o lună. Apoi, din nou, când îm­pli­nește trei și apoi șase luni și, ulte­rior, din an în an. Pare poate exagerat, însă există pro­ble­me care, dacă apar, nu pot fi remediate decât acum sau deloc. "La cinci-șase ani poate fi deja prea târziu dacă problema nu a fost remediată din timp", avertizează medicul Lilia Bacalîm. Din nefe­ricire, nu toată lumea gândește așa. Eu, una, cre­deam, de pildă, că nu e cazul să merg cu copilul la doctor dacă acesta nu dă semne că ar avea proble­me. L-am dus, totuși, în cele din urmă, când era în clasa I, la îndemnul învățătoarei, care le-a recomandat tutu­ror părinților să facă acest pas, pe principiul că paza bună trece primejdia rea. Mergând la doctor, am aflat, spre surprinderea mea, că fiul meu chiar avea unele pro­bleme. Dacă nu mă adresam din timp unui spe­cialist, nu doar că nu putea acționa pen­tru a-i îmbunătăți vederea, dar se puteau isca și unele neîn­țele­geri. Cum ar fi fost, de pildă, să îmi cert co­pilul pe motiv că nu își dă sufi­cient silința la școa­lă când, de fapt, el pur și simplu nu ar fi distins bine scri­sul de pe tablă și/sau ar fi avut pro­bleme de concentrare din cauza ve­derii slabe. Din nefe­ricire, situațiile de acest tip sunt departe de a fi rare...

Ce să mâncăm pentru a vedea cât mai bine

"Grozav pentru ochi, ca alimentație, este tot ce e verde (spanac, broccoli etc.), ce este roșu, galben, precum și oleaginoasele (fisticul sau miezul de nucă)", ne-a explicat medicul Lilia Bacalîm. Am întrebat-o și despre celebrii morcovi, atât de des asociați cu o vedere de excepție. Cercetările recente au arătat, însă, că mai valoroase pentru ochi sunt fructele și legumele verzi, bogate în antioxidanți.

O rețetă simplă pentru aportul de luteină

Dacă totuși preferați să vă rezumați la o ali­men­tație corespunzătoare pentru îmbunătățirea vederii, iată o rețetă simplă. Aceasta a fost prezen­tată de BBC și a fost verificată în urma unui ex­periment realizat de Elizabeth Johnston, din cadrul Univer­si­tății Tufts din Statele Unite, care a dorit să afle da­că ne putem asigura din alimente doza necesară de luteină, o sub­stanță care întărește macula. În cadrul experi­men­tului, 10 voluntari au băut zilnic, vreme de cinci săptămâni, un smoothie făcut din 125 de grame de varză fiartă, 80 ml de lapte, o ju­mătate de banană mică, 125 de grame de kiwi tă­iat bucă­țele, o jumătate de măr decojit, un sfert de ceaș­că de frunze de mentă proaspete (pentru aro­mă), o lin­gură cu unt de migdale, o jumătate de linguriță cu ulei din ger­meni de grâu și sucul de la o jumătate de lămâie verde. La finalul celor cinci săp­tămâni, nivelul de lutei­nă din sânge aproape s-a dublat.

"Protecția UV nu este un moft, ci o necesitate"


Se pare că, în urma fenomenelor asociate încăl­zirii climatice, lumina soarelui tinde să ne afecteze mai mult decât odinioară. În orice caz, acțiunea sa negativă asupra corneei și a retinei este un fapt dovedit. "Protecția UV nu este un moft, ci o ne­ce­sitate", a subliniat doctorița Lilia Bacalîm, re­comandându-ne tuturor călduros să apelăm cu în­cre­dere la ochelarii de soare, dar fără a face rabat de la calitatea lentilei. Întrebată cum ar trebui să se protejeze cei care deja poartă ochelari de vedere, ea a explicat că ideal ar fi ca aceștia să apeleze la len­tile heliomate, cu respectivele dioptrii și trata­ment antireflex. În ceea ce-i privește pe copii, asi­gu­rați-vă că poartă ochelari de soare în perioadele în care sunt mai mult timp expuși la soare - ca de pildă atunci când merg la plajă sau la pescuit. Nu le pu­neți totuși ochelari când merg până la colțul străzii, să cumpere o pâine. Un alt sfat util este să încercați să stați la soare doar înainte de ora 10.00 și după ora 16.00. Pentru a afla care sunt zilele în care radiațiile UV sunt mai ridicate, nu trebuie decât să aruncați un ochi în telefonul dvs. mobil. Cele mai multe aplicații care vă țin la curent cu starea vremii conțin și precizări utile în această privință.

Cum să citim corect, ca să ne menținem vederea sănătoasă

Faptul că ne face rău să citim în semiobscuritate nu este un mit, pentru că, în astfel de condiții, ochiul este silit să se aco­mo­deze mult, depu­nând un efort exce­siv, care poate con­duce la apariția du­re­­rilor de cap și, în timp, chiar la creș­terea dioptriilor. Du­pă cum ne-a explicat medicul Lilia Baca­lîm, ochiul obo­sește mult mai mult a­tunci când privim de aproape. Pentru a ne menaja vederea a­tunci când citim o carte (sau Formula As), distanța op­ti­­mă față de ochi este de 25-30 de cm. Lumi­no­zitatea trebuie să fie una adecvată, dar avem nevoie și de o sursă de lumină focalizată. O dată la circa 20 de minute, este recomandabil să ridicăm privirea de pe foaia de hârtie și să privim, dacă nu în zare, măcar la o depărtare de 2-3 metri, vreme de 2-3 minute. Atunci când ne uităm pe telefonul mo­bil, nu trebuie să-l ținem direct sub nas (așa cum mulți dintre copiii noștri tind din păcate să facă) și nici nu trebuie să stăm mai mult de o oră, maxim o oră și jumătate (dar cu pauze). În plus, pentru cei care, prin na­tura muncii lor sau din alte motive, stau multe ore pe zi la calcu­lator, sunt recomandate len­tile speciale, cu protecție de 100% la lumina albas­tră, atât de dăunătoare.

Ne ajută gimnastica oculară?

Ei bine, rău nu are cum să ne facă, ne asigură d-na doctor Lilia Bacalîm. Ne tonifică musculatura iar ochiul va avea un tonus mai bun. Cum putem însă face gimnastică oculară? Iată un exercițiu sim­plu:
* Priviți de opt ori de la stânga la dreapta, men­ținând exact același registru al privirii. Apoi de alte opt ori, de la dreapta la stânga.
* Priviți de opt ori de jos în sus, apoi de opt ori de sus în jos.
* Descrieți de opt ori cu privirea un semn al infinitului (ca și când ați urmări un meci de tenis), în­tâi de la stânga la dreapta, iar apoi invers.
* Descrieți de opt ori cu privirea un cerc, de la stânga la dreapta și, apoi, de la dreapta la stânga.
Și asta este tot. Exercițiul durează, în medie, cam două minute.

Ce ne facem când avem ochii uscați?

Din nefericire, ochiul uscat se întâlnește tot mai des. Cauzele sunt multiple, printre cele mai întâlnite numărându-se poluarea, vârsta, mediul în care lu­crăm, afecțiunile autoimune și tulburările hormo­nale (incusiv cele provocate de dereglările tiroidei sau de menopauză), precum și administrarea unor pi­că­turi pentru ochi. Pentru a remedia problema, cel mai bine este să ne adresăm medicului oftalmolog, care va ști ce anumite tipuri de lacrimi să ne reco­mande, ele având acțiuni diferite. Pentru o mai mare acuratețe, medicul ne poate face testul Schirmer, care indică precis gradul de deficit de lacrimi de care suferim. Bineînțeles că putem și să mergem la cea mai apropiată farmacie, să ne văităm la doam­nele de acolo și să luăm ce ne recomandă ele, cum ar fi acele tipuri de picături care albesc ochiul ori lacrimi care conțin conser­vanți. Riscăm însă să ne remediem astfel problema pe termen scurt, acu­ti­zând-o în schimb pe termen lung.

Ce leacuri "băbești" le sunt utile ochilor, fără efecte adverse

Părerile sunt împărțite. Multe lea­curi băbești, precum celebrele com­prese cu mușețel sau albăs­trele, atât de lăudate de unii, pot avea efecte ne­dorite asupra celor predispuși, de pildă, la alergii. Compresele care cu siguranță nu ne vor face rău sunt cele reci, simple, ne asigură Lilia Bacalîm. Ținute o perioadă scurtă pe ochi, ele ne ajută să combatem sen­zația de oboseală la nivel ocular, lăcrimarea, mân­cărimea și iritația. De asemenea, pacientul nu are cum să gre­șeas­că dacă apelează la fiolele cu ser fiziologic, pentru a-și spăla sacul conjunctival.

Sunt bune operațiile și lentilele de contact?

Lentilele de contact își pot avea utilitatea lor, dar pe termen scurt, la cine știe ce ocazie sau atunci când avem de-a face cu sportivi de performanță, pe care ochelarii i-ar încurca teribil. Altfel, deși bine tolerate de unii, lentilele le pot pro­voca altora diferite compli­cații, cum ar fi infecțiile cauzate de igiena deficitară. În ceea ce privește operațiile pentru înlătu­ra­rea miopiei, acestea se pot face după vârsta de 20-21 de ani, afir­mă dr. Lilia Bacalîm, când nu mai există riscul de modificare a diop­triei și costă în general până în o mie de euro (de fiecare ochi). De cele mai mul­te ori, pacienții sunt mulțumiți, iar riscul reapariției miopiei este redus. Când se întâmplă, totuși, să reapară, ea nu mai este niciodată la fel de mare ca înaintea operației.

Cum să ne îngrijim ochelarii

De multe ori ne luăm cu altele și neglijăm oche­larii, care devin tot mai opaci. Fie că sunt unsuroși, fie că sunt zgâriați sau mătuiți, imaginea transmisă creierului nu se mai face corect, ea fiind percepută de celule în mod distorsionat. E drept că diop­triile nu cresc, dar "la un mo­ment dat, ochiul se poate obișnui cu imaginea anormală și se lenevește". Pentru o cură­țare corectă a lentilei, apelați la șervețelele speciale de bum­bac, care nu zgârie len­tila. Pe piață există de ase­menea soluții speciale de curățare pentru ochelari, care se pot pulveriza pe suprafața lentilei sau a șervețelului. În felul acesta, vom privi viața cu ochi senini și limpezi.