- Sunteţi virusolog, "spaima" gripelor şi răcelilor, dar şi un naturopat convins. Ce le recomandaţi cititorilor noştri pentru a se putea apăra de afecţiunile provocate de umezeala rece şi de frig?
- Frigul reprezintă un factor de stres asupra organismului. Îl supune unei solicitări intense, căreia acesta încearcă să-i facă faţă. Mecanismele de apărare ale corpului sunt suprasolicitate în condiţii de frig extrem, cum avem în această perioadă. În această situaţie, este nevoie ca organismul să fie susţinut, să fie ajutat să facă faţă acestor condiţii. Aş spune că foarte importante, în această situaţie, sunt plantele adaptogene. Aceste extracte ajută organismul să facă faţă acestui inamic din ce în ce mai prezent - stresul. Aici mă refer la stresul mental, la stresul emoţional şi la stresul fizic. În permanenţă organismul este supus acţiunilor negative ale suprasolicitărilor mentale, emoţionale şi fizice. Toate problemele vieţii de zi cu zi, alimentaţia din ce în ce mai puţin naturală, conflictele care apar la serviciu, în societate, în familie, traumele prin care trece fiecare forţează organismul să facă faţă. Aceasta se reflectă în funcţionarea organelor şi sistemelor organismului, în primul rând putând afecta sistemul imunitar. Plantele adaptogene ajută organismul să ţină piept condiţiilor din sezonul rece şi, prin aceasta, împiedică perturbarea activităţii sistemelor organismului şi, în primul rând, a sistemului imun. Sunt, dacă vreţi, o armură cu care cineva se poate echipa pentru a fi pregătit în lupta cu bolile. Dintre aceste plante, aş enumera busuiocul, sânzienele, ginsengul, rhodiola, astragalus, ashwaganda.
Există şi ciuperci care se încadrează aici, în primul rând, aş menţiona cordycepsul. Pe lângă aceste plante adaptogene, o altă categorie importantă de suplimente sunt antioxidanţii. Ei au ca principal efect neutralizarea unor substanţe care se produc în organism, dar care au efecte negative asupra acestuia - radicalii liberi. Aceste substanţe care se produc în organism afectează sistemul imun, îl slăbesc, îl dezechilibrează.
- În ultima vreme se insistă mult pe alimentaţie, interpretată ca "medicament".
- Există studii care arată că radicalii liberi sunt implicaţi în dezvoltarea majorităţii bolilor cronice degenerative şi chiar accelerează procesele de îmbătrânire a organismului. Cele mai importante surse de antioxidanţi sunt legumele şi fructele. Este cunoscut conţinutul foarte bogat în antioxidanţi al fructelor de pădure şi al fructelor şi legumelor, în general, mai ales cele colorate în roşu sau albastru (cireşe, vişine, struguri, rodie, sfeclă, ridichi, roşii). Tot cu efecte antioxidante puternice sunt două oligoelemente deficitare în alimentaţia modernă: Seleniu şi Zinc. Nu în ultimul rând aş menţiona vitamina D, care este deficitară la majoritatea populaţiei din România, ca urmare a lipsei expunerii la soare. Această vitamină s-a dovedit a avea rol important în menţinerea sănătăţii, nu numai a sistemului imunitar, dar şi a sistemului nervos, osteoarticular, sistemului cardiovascular şi metabolic.
"O cură cu suc de kiwi sau consumul ceaiului de măceşe ajută sistemul imunitar să fie «paznic de nădejde»"
- Din ce avem la îndemână în casă, ce-am putea folosi contra gripelor?
- În această perioadă pot fi consumate în mod constant echinacea, propolisul, extractul de usturoi sau usturoiul ca atare, bitterul suedez. De exemplu, 30-40 de picături de tinctură de propolis, luate de două ori pe zi, un gram de extract de usturoi pe zi, sau remedii homeopate, gen Oscillococcinum. În plus, este absolut necesară o alimentaţie adecvată, bogată în fructe şi legume proaspete, dar şi sucuri de fructe şi legume, şi săracă în grăsimi animale saturate. O cură cu suc de kiwi sau consumul ceaiului de măceşe ajută sistemul imunitar să fie "paznic de nădejde" în faţa atacurilor virale din această perioadă.
Odihna este un factor decisiv pentru imunitate. Dacă ne acordăm perioade de refacere suficient de lungi - în primul rând un somn odihnitor şi câteva "ruperi de ritm", respectiv, ieşirea din rutina cotidiană, prin activităţi recreative - ne vom simţi mult mai bine. Este important să dormim între orele 23 şi 1, pentru că în acest interval orar ficatul ne curăţă sângele şi, în acelaşi timp, se regenerează.
Şi sportul are efecte benefice. Aici, un loc aparte îl ocupă înotul. Pe lângă activitatea fizică, acesta presupune şi un ritm de respiraţie care stimulează anumite meridiane energetice, ce sunt în directă legătură cu timusul, un organ esenţial al sistemului imun. Chiar şi simplul contact cu apa are efecte notabile asupra organismului, ştiut fiind faptul că hidromasajul este un excelent element antistres. (S-a constatat că acei copii care au învăţat să înoate foarte devreme, pe lângă faptul că au o dezvoltare fizică şi intelectuală superioară, dispun şi de un sistem imunitar mai bine echilibrat.)