RODICA CULCER despre... DNA, în variantă europeană

- Laura Codruţa Kövesi candidează pentru func­­ţia de procuror-şef al Parchetului European. Imediat ce s-a aflat că şi-a depus candidatura, au reînceput atacurile asupra ei. De ce? Din ură pură sau din frică? Poate Parchetul European să-i închidă pe corupţii din România?

- Ce poate fi mai periculos pentru politicienii cu probleme penale şi planuri de devalizare a resurselor statului, decât un magistrat eficient şi principial, mai ales unul care a reuşit să obţină o rată mare de condamnări în instanţă, în dosarele înstrumentate de structura pe care a condus-o? Dacă Laura Codruţa Kövesi va fi numită procuror-şef european, nici PSD, nici ALDE, nici UDMR şi nici măcar întregul PNL nu se vor mai putea considera la adăpost de rigorile legii. Evident, sentimentele pe care le-a generat fostul procuror-şef al DNA în rândul elitei politice aflate la putere - dar şi în opoziţie, dacă ne gândim la o bună parte din pnl-işti - sunt, atât de ură pentru magistratul care a permis instrumentarea dosarelor, cât şi de frică faţă de perspectiva revenirii unei forme europene a DNA, pe care nu o vor putea destructura. Decizia finală va fi luată de Parlamentul European, unde fosta şefă a DNA are mari şanse, judecând după votul categoric de condamnare a derapajelor României, dar şi de Consiliul European. În acest for, România este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care va avea astfel prilejul să repare răul pe care l-a făcut, acceptând cu prea multă uşurinţă şi fără luptă să o revoce din funcţie. Dragnea va încerca probabil să o blocheze prin aliaţii săi iliberali de la Budapesta şi de la Varşovia, dar este posibil ca statele europene ma­jore să o susţină şi să negocieze la sânge cu iliberalii. Va fi un test pentru forţa UE de a-şi impune stan­dardele în domeniul anti-corupţiei, mai ales al frau­delor cu fonduri europene, şi nu putem decât să spe­răm că Laura Codruţa Kövesi a primit nişte asigurări în acest sens, la nivel înalt. Chiar dacă va fi numită, ea va trebui însă să lucreze cu procurorii de­legaţi la nivel naţional. Ministrul (in)justiţiei Tudorel Toader vrea însă să-şi aroge în exclusivitate dreptul de a numi procurorul delegat pentru România. Bătălia pentru salvarea anti-corupţiei se reia, aşadar, dar vic­toria statului de drept este departe de a fi o certi­tudine.

- Tot mai mulţi pesedişti sau foşti pesedişti de vârf, cum sunt Corina Creţu şi Adrian Ţuţuianu, ade­ră la partidul lui Victor Ponta, Pro România. Exis­tă şanse reale ca Ponta să rupă masiv din elec­to­ratul PSD şi astfel să scoată de la putere prin­cipa­lul par­tid din coaliţia de guvernare? Şi ce ar în­sem­na asta pentru ţară?

- Dacă Pro România reuşeşte să obţină minimum 5% din voturi la alegerile viitoare, atunci poate intra în Parlament şi poate pune în pericol majoritatea ac­tuală, mai ales dacă problemele economice cu care se con­fruntă PSD se vor agrava. Este prematur însă să cal­cu­lăm acum ce se va întâmpla în viitorul Parla­ment, care va fi ales la sfârşitul lui 2020. Important ar fi ca un număr mare de parlamentari PSD din ac­tuala echipă să treacă la Pro România şi să lase coaliţia PSD-ALDE fără majoritate. Totuşi, ar fi ne­voie de prea mulţi "transfugi", pentru că PSD contea­ză ori­cum pe UDMR, cu preţul sacrificării interesului naţional, şi pe reprezentanţii minorităţilor. Să nu uităm că Victor Ponta a reuşit să recruteze mai ales foşti lideri PSD ex­cluşi de Dragnea, ca Adrian Ţuţu­ianu şi Ion Mo­cioalcă, şi că doamna Creţu nu mai putea conta pe un loc eligibil pe listele PSD pentru europarlamentare. Nu este vorba încă de un exod masiv de la PSD la Vic­tor Ponta şi va fi greu ca acest exod să se materializeze atâta vreme cât Dragnea este la putere şi are ce să le ofere psd-iştilor, mai mult sau mai puţin importanţi. Totodată, Dragnea este pe cale de a livra PSD, exact ceea ce-şi doreşte, şi anume - destruc­turarea statului de drept şi, mai ales, a anti-co­rup­ţiei şi asigurarea impuni­tăţii în faţa legii. Victor Ponta, deşi nu a fost un apă­rător al anti-corupţiei, este mai puţin credibil în faţa hoardelor penale din pro­priul partid, la acest capitol. Să admitem însă că s-ar găsi destui nemulţumiţi în PSD care să treacă la Pro Ro­mânia şi să-l lase pe Drag­nea fără majoritate. Teo­re­tic, în acest caz, gu­vernul ar putea cădea la o mo­ţiu­ne de cenzură. Ne­gocierea unei formule guver­na­men­tale post-Dragnea ar presupune însă mari com­pro­­mi­suri, căci Pro Ro­mânia este doar o variantă soft a PSD. Aşadar, chiar dacă ne gândim că orice formulă este mai bună decât cea actuală, nu trebuie să uităm că salvarea democra­ţiei şi a statului de drept nu poate ve­ni niciodată de la psd-işti, indiferent în ce partid s-ar afla.