Condiţiile unei bune imunităţi
Există câteva condiţii pe care trebuie să le îndeplinim pentru a avea un sistem imunitar puternic. Acestea sunt:
* Greutate normală - studiile medicale arată că persoanele obeze şi cele cu greutatea sub normal sunt mai predispuse la infecţii şi se vindecă mai greu decât celelalte.
* Somn suficient - sistemul nervos este marele coordonator al activităţii imunitare. Lipsa de somn, somnul agitat, somnul prea îndelungat sau la ore nepotrivite "dau peste cap" echilibrul nervos şi, cu acesta, şi metabolismul şi mecanismele imunitare.
* Condiţie fizică bună - persoanele care duc o viaţă activă, care fac mişcare în aer liber, antrenează fără să ştie şi sistemul imunitar, accelerând procesele de sinteză a substanţelor cu rol imunitar.
* Respiraţie corectă, amplă şi profundă - s-a constatat că o bună oxigenare a sângelui favorizează activitatea celulelor sistemului imunitar, accelerând procesele de vindecare, crescând rezistenţa la factorii agresivi de mediu.
* Hrană cu calităţi nutritive superioare - lipsa unor vitamine, a unor aminoacizi ori a unor minerale atrage după sine şi o sinteză deficitară a unor substanţe esenţiale pentru sistemul imunitar, în absenţa cărora factorii infecţioşi străbat nestingheriţi barierele de protecţie.
* Echilibru sufletesc - supărarea, frustrarea, dezamăgirile sunt dăunătoare pentru sistemul imunitar. Este cunoscut faptul că la nici câteva zeci de minute după o supărare puternică se reactivează vechi boli infecţioase. De exemplu, virusul herpetic se poate activa la o supărare puternică în câteva zeci de minute, dând naştere unor leziuni care se vindecă în zile sau săptămâni. La fel de adevărat este şi că mulţumirea, bucuria şi iubirea sunt un stimulent excepţional al imunităţii, care face minuni în procesul de vindecare.
Metode de stimulare a imunităţii
VITAMINELE
* Vitamina C - este numită şi vitamina imunităţii, intervenind în foarte multe etape şi secvenţe ale procesului de apărare a organismului. Mari cantităţi de vitamina C se găsesc în: măceşe (de câteva zeci de ori mai mult ca în lămâi sau portocale), coacăze negre (atât proaspete, cât şi uscate), kiwi, pătrunjel verde, ardei verde, lămâi, portocale, grepfruit.
* Vitaminele din complexul B - în cazul carenţelor de B2 şi B6 apar afecţiuni ale pielii şi mucoaselor (respiratorii, bucale, genitale), care duc la scăderea imunităţii pe respectivele segmente, fiind o premisă serioasă a apariţiei bolilor infecţioase. Sursele de vitamina B2 sunt: drojdia de bere, drojdia de pâine, tărâţele de grâu, soia, guliile, pătrunjelul verde. Sursele naturale de vitamina B6: untul, drojdia de bere, tărâţele de grâu, soia, nucile, făina integrală de grâu, pâinea integrală.
* Vitamina D - la copii s-a constatat că o carenţă de vitamina D este corelată cu scăderea rezistenţei la infecţii, mai ales la nivelul aparatului respirator. Aşa că dacă vrem să-i protejăm pe micuţi de guturai, gripe, bronşite, este bine ca mai ales pe timpul sezonului rece să le asigurăm necesarul de vitamina D din surse naturale. Acestea sunt: gălbenuşul de ou, untul (cel făcut vara are de 3-4 ori mai multă vitamina D decât cel făcut iarna), laptele natural de vacă, cerealele integrale.
ECHINACEA
Medicamentele sunt însoţite de un prospect care conţine dozele şi modul de administrare. Preparatele se găsesc în majoritatea farmaciilor din ţară, fără reţetă.
LĂPTIŞORUL DE MATCĂ
Este cel mai puternic aliment cunoscut, fiind hrana mătcilor şi a puietului de albine, în primele trei zile de viaţă. Extraordinara vitalitate a reginei albinelor, care depune 150-200 de mii de ouă, se explică prin puterea energetică şi nutritivă de excepţie a acestui lăptişor cu care se hrăneşte. De asemenea, durata de viaţă a reginelor (5 ani, faţă de numai câteva luni la albinele lucrătoare) se datorează puterii nutritive a acestui produs al stupului.
Acţiunea lăptişorului de matcă în tratarea infecţiilor este binecunoscută apicultorilor. El este un foarte puternic antiseptic, distruge bacteriile, anumite ciuperci şi protozoare. Explicaţia este că lăptişorul de matcă stimulează puternic imunitatea - mai ales pe cale endocrină - şi în acest fel este de ajutor în tratarea şi prevenirea unei întregi serii de boli infecţioase, mai ales respiratorii, cum ar fi: bronşita, bronşita astmatiformă şi astmul, virozele pulmonare, guturaiul etc.
Lăptişorul de matcă se găseşte sub forma liofilizată, produs de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură. Administrarea e conţinută în prospect.
Soarele împotriva răcelii
Substanţe minerale: Zinc, Seleniu, Magneziu şi Fier
Ultimele cercetări medicale au ajuns la concluzia că bolile canceroase debutează acolo unde cantitatea de Seleniu prezentă în organism e redusă. Lipsa Magneziului, a Fierului şi a Zincului sunt şi ele portiţe de pătrundere a viruşilor în organism. Concluzia: alături de vitamine, substanţele minerale sunt mijloace extrem de puternice pentru celulele imunitare, favorizând înmulţirea lor. Ele pot fi administrate atât sub formă de preparate farmaceutice, cât şi pe cale directă, preluate din alimentele cu care ne hrănim.
Zincul - este esenţial pentru maturizarea celulelor imunitare din timus, influenţându-le numărul şi activitatea. Administrat în exces, devine dăunător. Surse: fructe de mare (mai ales scoici), carne de vită, ouă, lactate.
Seleniul - foarte important în stoparea proceselor infecţioase. Favorizează înmulţirea celulelor de apărare din organism. Surse: cereale complete, carne, peşte, avocado.
Fierul - atât lipsa, cât şi excesul lui vatămă sistemul imunitar. Surse: carne roşie, ficat, legume, cereale complete.
În afara ingerării lor în mod direct, prin alimente, pot fi folosite şi vitaminele sintetizate în laboratoare (vândute în farmacii).
Băile de plante
Cum pregătim baia de plante?
Sunt necesare 300-600 g de plantă pentru o cadă cu capacitatea de 200 de litri).
Se pun plantele la înmuiat, într-o găleată sau un vas cu capacitatea de 10 litri, plin cu apă.
Se lasă o noapte, după care lichidul se strecoară, iar planta macerată se opăreşte cu 3-5 litri de apă clocotită şi se lasă să se răcească.
În apa din cadă se toarnă întâi infuzia şi apoi maceratul de plantă.
Ce plante se folosesc?
* Cetinile de brad, molid sau pin - au avantajul că pot fi folosite proaspete tot timpul anului, fiind mereu pline de vitalitate. Se toacă mărunt crengile tinere cu tot cu ace şi se pun la macerat. Apoi, în loc să fie infuzate, vor fi lăsate să fiarbă în apă timp de 5 minute.
* Florile de fân - amintim că este vorba de florile, seminţele şi frunzele mici care se scutură din fân (la nevoie putând fi folosit şi fânul ca atare). Baia de flori de fân este un revigorant general de excepţie, care ajută la eliminarea promptă a unor afecţiuni, cum ar fi guturaiul, durerile reumatice, infecţiile urinare, durerile musculare etc.
* Cimbrişorul - este în acelaşi timp şi antiseptic puternic, şi imunostimulator. Este important să fie folosit cimbrişor proaspăt, din anul respectiv. Pe lângă stimularea imunităţii, baia cu cimbrişor vă va înviora şi vă va mări tonusul, eliminând durerile articulare şi musculare.
* Mesteacănul - baia cu frunze de mesteacăn este un medicament special pentru cei care au frecvent infecţii în zona gâtului şi a arborelui bronşic, însoţite de secreţii abundente, pentru cei care sunt foarte sensibili la frig, ori pentru cei care sunt predispuşi iarna la afecţiuni dermatologice.
* Lavanda - parfumata lavandă este un stimulent foarte puternic al leucocitelor, sporind rezistenţa organismului la infecţie. Băile cu lavandă sunt în mod special indicate şi celor cu un sistem nervos obosit, care nu dorm bine ori care sunt nervoşi, foarte sensibili şi iritabili.
Când şi de câte ori este bine să realizăm această procedură?
Băile, mai ales dacă sunt fierbinţi, este bine să se facă seara, când nu este necesar să mai ieşim din casă. Frecvenţa lor este de maximum două pe săptămână, în mod normal, una pe săptămână. După baie, se vor evita frigul, curenţii de aer, fumul de ţigară, orice factor stresant care ar putea diminua impactul benefic al acestei proceduri.
Extractele de muguri
* Mlădiţele de măceş (Rosa canina) stimulează imunitatea plămânului şi pe cea a arborelui bronşic. Se iau 50-150 picături în trei etape, pe parcursul zilei.
* Mugurii de carpen (Carpinus betulus) stimulează imunitatea căilor respiratorii superioare şi pe cea a arborelui bronşic - se iau 50 de picături, de trei ori pe zi.
* Mugurii de coacăz negru (Ribes nigrum) stimulează imunitatea întregului organism, fiind un remediu de bază în tratarea oricărui fel de infecţie recidivantă şi a alergiilor, prevenind totodată apariţia unor formaţiuni tumorale benigne sau maligne. Se administrează 50-150 de picături pe zi, în trei reprize, cu puţină apă.
* Mugurii şi seminţele de mesteacăn (Betula pendula) stimulează imunitatea căilor respiratorii superioare, pe cea a faringelui, a traheei şi a arborelui bronşic, fiind indicat şi copiilor. Se iau 25-50 de picături, de trei ori pe zi.
Toate aceste preparate se iau diluate în jumătate de pahar de apă, întotdeauna pe stomacul gol. O cură durează minimum o lună, iar în cazul unor afecţiuni cronice, trei luni. Extractele de muguri sunt realizate de PlantExtrakt Cluj şi se găsesc, fără reţetă, în farmacii şi plafaruri.
Automasajul chinezesc
Deşi această metodă de stimulare a timusului le poate părea unora o metodă simplistă, în realitate nu este deloc aşa. Senzaţiile energetice care apar după acest exerciţiu sunt foarte puternice; veţi putea savura, între altele, o stare de expansiune afectivă deosebită.
Duşmanii sistemului imunitar
* Alcoolul - consumat în exces, blochează activitatea de apărare a limfocitelor. El atrage şi o carenţă de vitamine care slăbeşte şi mai puternic sistemul imunitar.
* Fumatul - mai exact fumul de ţigară, care favorizează apariţia infecţiilor. Cercetătorii americani estimează că peste două milioane de îmbolnăviri anuale de bronşită şi infecţii pulmonare, mai ales în cazul copiilor, sunt cauzate de prezenţa în mediul lor de viaţă a fumului de ţigară. În sputa lor s-a descoperit aceeaşi concentraţie de nicotină ca în sputa părinţilor fumători.
* Anumite medicamente precum Cortizonul şi antibioticele blochează funcţiile imunitare. Exact acelaşi regim de exterminare care le este aplicat microbilor cu aceste medicamente li se aplică şi celulelor imunitare: mobilitatea lor, capacitatea de ingerare şi formarea de anticorpi sunt drastic reduse, şi viruşii atacă mai uşor.
* Somnul redus, nopţile nedormite perturbă activitatea hormonului stresului - cortizolul - şi prin el, funcţiile imunologice (cortizolul este otravă pentru celulele imunitare). Un experiment american, realizat pe 45 de voluntari, a dovedit că după o noapte întreagă de nesomn, funcţiile sistemului imunitar au rămas blocate două zile.
* Stresul este însă duşmanul cel mai de temut al sistemului imunitar, pentru că opresiunea lui prelungită creşte cantitatea de cortizol. O mare parte a celulelor imunitare mor, altele îşi pierd orientarea şi capacitatea de a comunica între ele.
Cu alte cuvinte: fericirea întăreşte sistemul imunitar? Mai mult ca sigur, răspund în cor cercetătorii occidentali, dând astfel apă la moară medicinii tradiţionale chineze, care spune că, de când lumea, pricina bolii se află în suflet, care trebuie vindecat odată cu întregul trup.
ŞTIAŢI CĂ...
Organismul fiecăruia dintre noi are de la natură un sistem de apărare fabulos, cu nenumărate linii de apărare dotate cu "arme" chimice, biologice şi mecanice de distrugere a oricărui nepoftit, fie el virus ori bacterie.
Una din o sută de celule ale organismului aparţine sistemului imunitar, fiind o adevărată armată cu miliarde de "soldaţi" cu tot felul de specializări.
Fără să ştim, în fiecare minut, sistemul nostru imunitar inactivează viruşii, distruge bacteriile ori celulele canceroase, protejează organismul de orice atac din exterior.
Secreţiile noastre salivare, lacrimare, sudorifice şi lichidul prostatic conţin enzime care distrug o serie de bacterii şi ciuperci, constituind o linie de apărare eficientă.
Sângele conţine cele mai puternice substanţe antibacteriene şi antivirale, între care şi faimosul interferon - o substanţă (de fapt, o grupă de substanţe) antivirală şi antitumorală foarte puternică şi cu spectru larg de acţiune.
În organism există adevărate centre de instruire ale celulelor sistemului imunitar, unde acestea sunt triate, sortate, trimise în misiune. Un asemenea "centru de instruire" este timusul - situat în centrul plexului cardiac - a cărui stimulare este urmată negreşit de o sporire a rezistenţei naturale la infecţii.
După bătăliile date între celulele sistemului imunitar şi microorganismele invadatoare, apar leucocitele, care "înghit" microorganismele şi resturile de celule distruse, făcând curăţenie după "luptele imunitare".