Festivalul Enescu - Prinţul în haine de cerşetor

Ca în fiecare an, începutul de sep­tembrie pune pe agenda melomanilor şi a iubitorilor de artă o no­uă ediţie "George Enes­cu".

Anul acesta, e rândul Concursului, un concurs tot mai vânat de ti­nerii interpreţi din lu­mea întreagă, pentru că, prin juriul care îl patronează, Concursul "Enes­cu" înseamnă un punct esenţial în car­tea de vizită a oricărui laureat. Peste tot în lume pe unde tinerii laureaţi de la Bucureşti reuşesc să mai câştige con­cursuri prestigioase vine imediat con­firmarea: "E câştigător «Enes­cu»!". La acest nivel a ajuns, în ultimul deceniu, Concursul "George Enescu"!
Organizate de micuţa echipă Artexim din cadrul Ministerului Cul­turii (deci de nişte bugetari ai statului român, plătiţi cum se plăteşte cultura în România!), Festivalul şi Concursul "George Enescu" reprezintă azi, fără discuţie, cele mai importante produse culturale propuse de România pe scena internaţională. Festivalul este considerat, pe bună dreptate, printre primele trei din lume, cu nimic mai prejos decât BBC Proms din Anglia sau Festivalul de la Lucerna, din El­veţia. Marile orchestre americane îşi fac de ani buni agenda în funcţie de programul festivalului "Enescu", iar ma­rile orchestre europene apar per­manent pe afişul evenimentului, a că­rui viitoare ediţie va avea loc anul vii­tor, în 2019. Şi la anul, la fel ca în anii trecuţi, concertele marilor orchestre de rang mondial vor fi găzduite tot de străvechea Sală a Palatului, cu acus­tica ei din alte vremuri, care nu face faţă unor evenimente cu ştaif: oricât s-au străduit specialiştii români şi străini, sala tot are nevoie de ampli­ficarea sunetului, aşa încât orchestrele nu pot fi auzite cu sunetul natural al instrumentelor... Există un proiect al Sălii Palatului, încă de prin 2007. Dar, în buna tradiţie românească, nu s-a întâmplat nimic cu el. A fost pasat de la unii la alţii, de la un responsabil la altul, de la o guvernare la alta. E vorba de vreo 30 de milioane de euro, care puteau fi accesaţi printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consi­liului Europei (BDCE), dar guvernul Dăn­cilă tocmai a renunţat la îm­pru­mut şi la proiect, la doar câteva luni după ce se lăuda că va renova sala! E strigător la cer să găzduieşti la Bucu­reşti un festival de nivelul festivalului "Enescu", să ai un public atât de apre­ciat de artiştii occidentali, precum cel din Bucureşti, şi să nu fii în stare să cons­truieşti, în 30 de ani - ar fi însem­nat 1 milion de euro pe an, pus deo­par­te - o sală serioasă de concerte. În tot acest timp, se pregăteşte cons­truc­ţia, din bani publici, evident, a patru sta­dioane noi în Capitală, pentru găz­duirea unor meciuri de fotbal la Euro 2020, unde nici măcar nu e sigur că vom participa... Poate vor urma, după ele, ca prioritate, măcar o sală de con­certe pentru Concursul şi Festivalul "Enescu"...