- Mai degrabă ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că ambii lideri urmăresc subminarea actualelor alianţe fundamentale pentru prosperitatea şi securitatea Europei, NATO şi UE. Cu doar câteva zile înainte să se întâlnească el însuşi cu Vladimir Putin, Donald Trump a atacat public Germania, pe motiv că a devenit captivă a gazelor furnizate de Rusia. Mai mult, la conferinţa de presă a acuzat America de "prostie", pentru că a dus o politică dură faţă de Rusia şi şi-a dezavuat propriile servicii de informaţii, calificând ancheta FBI asupra interferenţelor ruseşti în campania electorală din SUA, din 2016, drept un "dezastru", deşi 12 agenţi ruşi fuseseră puşi sub acuzare cu două zile înainte, pentru violarea corespondenţei electronice a staff-ului de campanie al lui Hillary Clinton. O astfel de atitudine vine să întărească suspiciunile celor care cred că domnul Trump ar fi îndatorat puterii de la Kremlin şi, deci, controlat de aceasta, ceea ce este destul de grav pentru noi, care simţim direct presiunile ruseşti, mai ales în Republica Moldova. Mulţi încep să aibă dubii că SUA ar mai susţine aplicarea articolului 5 din tratatul NATO, în cazul în care Rusia ar ataca un stat baltic. Iar noi ne putem întreba cât de sigur mai este scutul anti-rachetă din Europa, de vreme ce Putin a ridicat problema lui la Helsinki. De ce vrea însă Donald Trump să destructureze Uniunea Europeană, aliat tradiţional al SUA, până la venirea sa? Potrivit analiştilor britanici, nu o face de dragul lui Putin, ci pentru că nu doreşte să negocieze cu un partener puternic cum este UE, preferând să se înţeleagă bilateral cu statele membre, pe care le poate domina şi chiar îngenunchea, impunând fără menajamente viziunea sa proprie asupra intereselor americane. În ceea ce ne priveşte, dacă Trump şi Putin reuşesc să destructureze UE şi NATO, riscăm să ajungem în sfera de dominaţie a Rusiei, adică exact acolo unde ne aflam la începutul anilor 1990, cu deosebirea că Rusia este acum condusă de un lider mult mai ostil democraţiei de tip occidental decât erau Gorbaciov sau Ielţân.
- Comisia de la Veneţia a avertizat, într-un raport preliminar, asupra pericolelor pentru independenţa magistraţilor, generate de legile justiţiei modificate de PSD-ALDE. Poate acest raport să şi blocheze intrarea în vigoare a acestor legi?
- Teoretic, acest lucru ar fi posibil, pentru că niciuna din ele nu a fost încă promulgată. Ar fi fost desigur mai bine ca preşedintele Iohannis să fi sesizat Comisia de la Veneţia încă din iarna anului trecut, când i-a cerut-o UNJR, pentru că ar fi existat un raport final înainte să fie judecate contestările acestor legi la CCR. Dar preşedintele a sesizat Comisia abia în mai, ceea ce permite acum reprezentanţilor puterii - de la Florin Iordache şi Codrin Ştefănescu la Tudorel Toader şi Călin Popescu Tăriceanu - să desconsidere raportul pentru că ar fi doar unul preliminar, care nu ar putea opri procesul legislativ în curs. Nu ne aşteptăm ca tripleta PSD-ALDE-UDMR să ţină cont de criticile Comisiei de la Veneţia cu privire la excluderea preşedintelui Iohannis din procedura de numire şi revocare a magistraţilor de rang înalt, pensionarea anticipată a magistraţilor, independenţa procurorilor sau înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor. De altfel, Florin Iordache vede laude acolo unde tot restul lumii a văzut critici şi atenţionări. Singurul care ar putea valorifica raportul Comisiei de la Veneţia pentru a salva statul de drept este doar preşedintele Iohannis. Pornind de la contradicţiile constatate de Comisie, între mai multe decizii ale CCR, el ar putea cere clarificări Curţii Constituţionale, cu privire la adevărata sa poziţie faţă de rolul preşedintelui, ceea ce ar deschide şi o dezbatere publică, menită să alerteze opinia publică asupra perspectivei modificării echilibrelor politice şi constituţionale. Acelaşi demers ar putea viza şi independenţa procurorilor, pe care CCR, prin decizia 358/2018 i-a transformat în "agenţi guvernamentali", deci subordonaţi politic. În sfârşit, preşedintele ar putea organiza acel referendum pe tema justiţiei pe care l-a anunţat de mai bine de un an. Singura opţiune exclusă pentru preşedinte, dacă nu vrea să dispară din istorie, este să nu facă nimic şi să cedeze presiunilor lui Liviu Dragnea. Europa ne ajută, dacă o solicităm, dar nu se poate lupta în locul nostru.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
