Textul intitulat "Democraţia dispare încet în Europa Centrală" critică guvernele din respectivele ţări, arătând calea prin care victoriile revoluţiilor anticomuniste îşi pierd importanţa. Dacă, până nu demult, Bucureştiul părea să aleagă drumul european, anii 2017-2018 aduc noutăţi politice greu de înţeles, capabile să plaseze ţara noastră în inima iliberalismului. După o dictatură stalinistă, acerbă, în România a urmat o democraţie lejeră, în care totul a fost posibil. La sfârşitul lui 2016, odată cu urcarea la putere a Partidului Social Democrat, a început şi la Bucureşti întoarcerea la "beneficiile" bolşevice. Totul se bazează pe o secerare a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, pe o desprindere de UE, pe o dezvoltare a principiilor dictatoriale de tip răsăritean. Dar mai ales pe o distrugere profundă a sistemului juridic. "Nu ştiu la alţii cum este, dar la Dragnea şi Tăriceanu e minunat să fii politician", spune articolul citat. Dacă intervin ameninţări juridice şi eşti deputat, găseşti rezolvarea: schimbi legile care te-ar putea pedepsi. Colegii te ajută şi votează, pentru că şi ei au nevoile lor, iar tu eşti şef şi dai ordinul de protecţie a fiecăruia. Instituţii precum CE, PE, Comisia de la Veneţia, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, din cadrul Consiliului Europei (GRECO), ambasadele, fondurile UE - sunt la limita toleranţei şi vor să pedepsească România, aşa cum au făcut-o deja, în cazul Poloniei şi Ungariei. Ziarul american observă că la Bucureşti este atacat statul de drept şi garantul său, un sistem judiciar independent. Organizată în Occident pe baze liberale, UE se confruntă cu Orientul iliberal, dominat de cele trei ţări. După preluarea controlului Curţii Constituţionale de către partidele de la putere, guvernele polonez şi ungar au început o epurare a Curţilor Supreme, eliminând judecătorii nedoriţi prin pensionare anticipată. La acest capitol, România a reuşit deocamdată numai politizarea Curţii Constituţionale, fiind oarecum "întârziată", dar cele trei ţări se susţin între ele, având acelaşi tip de guvern autocrat. PSD încearcă să elimine legile anticorupţie. Liderul partidului, Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru fraudă electorală şi abuz în serviciu, s-a apărat, portretizându-se ca victimă. Atacând sistemul judiciar ca pe un "stat paralel", el susţine că forţele întunecate s-au aliat împotriva sa. Forţele anti-democratice din Polonia şi România sunt încurajate de Ungaria. Premierul Viktor Orban a redus la tăcere presa independentă, i-a hărţuit pe opozanţi, i-a denigrat pe imigranţi şi s-a raliat împotriva instituţiilor care nu l-au ascultat. Cu toate acestea, forţele democratice din cele trei ţări încă luptă, refuzând să se supună renaşterii autoritarismului. "Curajul lor", spune The Washington Post, "este plin de speranţă, dar merită mai mult decât indiferenţa Washingtonului şi impotenţa Bruxellesului."
Indiferenţa Washingtonului şi impotenţa Bruxellesului
Prestigiosul cotidian american, "The Washington Post", a publicat recent o profundă analiză dedicată celor trei ţări foste comuniste, care "sperie" Europa: Ungaria, Polonia şi România.
Textul intitulat "Democraţia dispare încet în Europa Centrală" critică guvernele din respectivele ţări, arătând calea prin care victoriile revoluţiilor anticomuniste îşi pierd importanţa. Dacă, până nu demult, Bucureştiul părea să aleagă drumul european, anii 2017-2018 aduc noutăţi politice greu de înţeles, capabile să plaseze ţara noastră în inima iliberalismului. După o dictatură stalinistă, acerbă, în România a urmat o democraţie lejeră, în care totul a fost posibil. La sfârşitul lui 2016, odată cu urcarea la putere a Partidului Social Democrat, a început şi la Bucureşti întoarcerea la "beneficiile" bolşevice. Totul se bazează pe o secerare a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, pe o desprindere de UE, pe o dezvoltare a principiilor dictatoriale de tip răsăritean. Dar mai ales pe o distrugere profundă a sistemului juridic. "Nu ştiu la alţii cum este, dar la Dragnea şi Tăriceanu e minunat să fii politician", spune articolul citat. Dacă intervin ameninţări juridice şi eşti deputat, găseşti rezolvarea: schimbi legile care te-ar putea pedepsi. Colegii te ajută şi votează, pentru că şi ei au nevoile lor, iar tu eşti şef şi dai ordinul de protecţie a fiecăruia. Instituţii precum CE, PE, Comisia de la Veneţia, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, din cadrul Consiliului Europei (GRECO), ambasadele, fondurile UE - sunt la limita toleranţei şi vor să pedepsească România, aşa cum au făcut-o deja, în cazul Poloniei şi Ungariei. Ziarul american observă că la Bucureşti este atacat statul de drept şi garantul său, un sistem judiciar independent. Organizată în Occident pe baze liberale, UE se confruntă cu Orientul iliberal, dominat de cele trei ţări. După preluarea controlului Curţii Constituţionale de către partidele de la putere, guvernele polonez şi ungar au început o epurare a Curţilor Supreme, eliminând judecătorii nedoriţi prin pensionare anticipată. La acest capitol, România a reuşit deocamdată numai politizarea Curţii Constituţionale, fiind oarecum "întârziată", dar cele trei ţări se susţin între ele, având acelaşi tip de guvern autocrat. PSD încearcă să elimine legile anticorupţie. Liderul partidului, Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru fraudă electorală şi abuz în serviciu, s-a apărat, portretizându-se ca victimă. Atacând sistemul judiciar ca pe un "stat paralel", el susţine că forţele întunecate s-au aliat împotriva sa. Forţele anti-democratice din Polonia şi România sunt încurajate de Ungaria. Premierul Viktor Orban a redus la tăcere presa independentă, i-a hărţuit pe opozanţi, i-a denigrat pe imigranţi şi s-a raliat împotriva instituţiilor care nu l-au ascultat. Cu toate acestea, forţele democratice din cele trei ţări încă luptă, refuzând să se supună renaşterii autoritarismului. "Curajul lor", spune The Washington Post, "este plin de speranţă, dar merită mai mult decât indiferenţa Washingtonului şi impotenţa Bruxellesului."
Textul intitulat "Democraţia dispare încet în Europa Centrală" critică guvernele din respectivele ţări, arătând calea prin care victoriile revoluţiilor anticomuniste îşi pierd importanţa. Dacă, până nu demult, Bucureştiul părea să aleagă drumul european, anii 2017-2018 aduc noutăţi politice greu de înţeles, capabile să plaseze ţara noastră în inima iliberalismului. După o dictatură stalinistă, acerbă, în România a urmat o democraţie lejeră, în care totul a fost posibil. La sfârşitul lui 2016, odată cu urcarea la putere a Partidului Social Democrat, a început şi la Bucureşti întoarcerea la "beneficiile" bolşevice. Totul se bazează pe o secerare a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti, pe o desprindere de UE, pe o dezvoltare a principiilor dictatoriale de tip răsăritean. Dar mai ales pe o distrugere profundă a sistemului juridic. "Nu ştiu la alţii cum este, dar la Dragnea şi Tăriceanu e minunat să fii politician", spune articolul citat. Dacă intervin ameninţări juridice şi eşti deputat, găseşti rezolvarea: schimbi legile care te-ar putea pedepsi. Colegii te ajută şi votează, pentru că şi ei au nevoile lor, iar tu eşti şef şi dai ordinul de protecţie a fiecăruia. Instituţii precum CE, PE, Comisia de la Veneţia, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, din cadrul Consiliului Europei (GRECO), ambasadele, fondurile UE - sunt la limita toleranţei şi vor să pedepsească România, aşa cum au făcut-o deja, în cazul Poloniei şi Ungariei. Ziarul american observă că la Bucureşti este atacat statul de drept şi garantul său, un sistem judiciar independent. Organizată în Occident pe baze liberale, UE se confruntă cu Orientul iliberal, dominat de cele trei ţări. După preluarea controlului Curţii Constituţionale de către partidele de la putere, guvernele polonez şi ungar au început o epurare a Curţilor Supreme, eliminând judecătorii nedoriţi prin pensionare anticipată. La acest capitol, România a reuşit deocamdată numai politizarea Curţii Constituţionale, fiind oarecum "întârziată", dar cele trei ţări se susţin între ele, având acelaşi tip de guvern autocrat. PSD încearcă să elimine legile anticorupţie. Liderul partidului, Liviu Dragnea, care a fost condamnat pentru fraudă electorală şi abuz în serviciu, s-a apărat, portretizându-se ca victimă. Atacând sistemul judiciar ca pe un "stat paralel", el susţine că forţele întunecate s-au aliat împotriva sa. Forţele anti-democratice din Polonia şi România sunt încurajate de Ungaria. Premierul Viktor Orban a redus la tăcere presa independentă, i-a hărţuit pe opozanţi, i-a denigrat pe imigranţi şi s-a raliat împotriva instituţiilor care nu l-au ascultat. Cu toate acestea, forţele democratice din cele trei ţări încă luptă, refuzând să se supună renaşterii autoritarismului. "Curajul lor", spune The Washington Post, "este plin de speranţă, dar merită mai mult decât indiferenţa Washingtonului şi impotenţa Bruxellesului."
Alte articole din acest numar
- Despre România, doar de bine! - Crama Carastelec din Sălaj
- Într-o noapte de vară
- Au nevoie de ajutor