- Mai degrabă ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că ambii lideri urmăresc subminarea actualelor alianțe fundamentale pentru prosperitatea și securitatea Europei, NATO și UE. Cu doar câteva zile înainte să se întâlnească el însuși cu Vladimir Putin, Donald Trump a atacat public Germania, pe motiv că a devenit captivă a gazelor furnizate de Rusia. Mai mult, la conferința de presă a acuzat America de "prostie", pentru că a dus o politică dură față de Rusia și și-a dezavuat propriile servicii de informații, calificând ancheta FBI asupra interferențelor rusești în campania electorală din SUA, din 2016, drept un "dezastru", deși 12 agenți ruși fuseseră puși sub acuzare cu două zile înainte, pentru violarea corespondenței electronice a staff-ului de campanie al lui Hillary Clinton. O astfel de atitudine vine să întărească suspiciunile celor care cred că domnul Trump ar fi îndatorat puterii de la Kremlin și, deci, controlat de aceasta, ceea ce este destul de grav pentru noi, care simțim direct presiunile rusești, mai ales în Republica Moldova. Mulți încep să aibă dubii că SUA ar mai susține aplicarea articolului 5 din tratatul NATO, în cazul în care Rusia ar ataca un stat baltic. Iar noi ne putem întreba cât de sigur mai este scutul anti-rachetă din Europa, de vreme ce Putin a ridicat problema lui la Helsinki. De ce vrea însă Donald Trump să destructureze Uniunea Europeană, aliat tradițional al SUA, până la venirea sa? Potrivit analiștilor britanici, nu o face de dragul lui Putin, ci pentru că nu dorește să negocieze cu un partener puternic cum este UE, preferând să se înțeleagă bilateral cu statele membre, pe care le poate domina și chiar îngenunchea, impunând fără menajamente viziunea sa proprie asupra intereselor americane. În ceea ce ne privește, dacă Trump și Putin reușesc să destructureze UE și NATO, riscăm să ajungem în sfera de dominație a Rusiei, adică exact acolo unde ne aflam la începutul anilor 1990, cu deosebirea că Rusia este acum condusă de un lider mult mai ostil democrației de tip occidental decât erau Gorbaciov sau Ielțân.
- Comisia de la Veneția a avertizat, într-un raport preliminar, asupra pericolelor pentru independența magistraților, generate de legile justiției modificate de PSD-ALDE. Poate acest raport să și blocheze intrarea în vigoare a acestor legi?
- Teoretic, acest lucru ar fi posibil, pentru că niciuna din ele nu a fost încă promulgată. Ar fi fost desigur mai bine ca președintele Iohannis să fi sesizat Comisia de la Veneția încă din iarna anului trecut, când i-a cerut-o UNJR, pentru că ar fi existat un raport final înainte să fie judecate contestările acestor legi la CCR. Dar președintele a sesizat Comisia abia în mai, ceea ce permite acum reprezentanților puterii - de la Florin Iordache și Codrin Ștefănescu la Tudorel Toader și Călin Popescu Tăriceanu - să desconsidere raportul pentru că ar fi doar unul preliminar, care nu ar putea opri procesul legislativ în curs. Nu ne așteptăm ca tripleta PSD-ALDE-UDMR să țină cont de criticile Comisiei de la Veneția cu privire la excluderea președintelui Iohannis din procedura de numire și revocare a magistraților de rang înalt, pensionarea anticipată a magistraților, independența procurorilor sau înființarea unei secții speciale pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor. De altfel, Florin Iordache vede laude acolo unde tot restul lumii a văzut critici și atenționări. Singurul care ar putea valorifica raportul Comisiei de la Veneția pentru a salva statul de drept este doar președintele Iohannis. Pornind de la contradicțiile constatate de Comisie, între mai multe decizii ale CCR, el ar putea cere clarificări Curții Constituționale, cu privire la adevărata sa poziție față de rolul președintelui, ceea ce ar deschide și o dezbatere publică, menită să alerteze opinia publică asupra perspectivei modificării echilibrelor politice și constituționale. Același demers ar putea viza și independența procurorilor, pe care CCR, prin decizia 358/2018 i-a transformat în "agenți guvernamentali", deci subordonați politic. În sfârșit, președintele ar putea organiza acel referendum pe tema justiției pe care l-a anunțat de mai bine de un an. Singura opțiune exclusă pentru președinte, dacă nu vrea să dispară din istorie, este să nu facă nimic și să cedeze presiunilor lui Liviu Dragnea. Europa ne ajută, dacă o solicităm, dar nu se poate lupta în locul nostru.