Artă cu pickhamerul

Primăria Capitalei, cu ajutorul Apa Nova, tocmai s-a apucat să spargă an­samblul de fântâni monumentale din Piaţa Unirii.

"Lucrări de rea­bilitare", scrie pe de­vi­­zul de 7 milioane de eu­ro (!). În fapt, la doar câţi­va ani după ce fostul primar Sorin Oprescu spăr­sese şi el nişte bani în acelaşi scop, şi, evident, mai mult a stri­cat decât a reparat, Gabriela Firea con­tinuă "opera culturală" a înain­ta­şului său, cu un concert de pickhamere în­fipte taman în decoraţiunile costi­si­toare, din mar­mură, de pe vremea Epo­cii de Aur, şi în mozaicurile colorate de pe fundul fântânilor. Poate să-ţi placă, poa­te să nu-ţi placă ce au făcut co­mu­niştii aco­lo, acum mai bine de trei de­ce­nii, dar între timp, fântânile au de­venit parte din identitatea unei capitale, care are alte obiective monstruoase de demolat, până să ajungă la ansamblul de la Unirii. Sau, dacă asta e prioritatea nu­mărul 1 a Bucureştiului - "acest pe­rimetru va deveni un punct central de atracţie urbană, ce va oferi bucu­reş­tenilor un spectacol de apă, lumini şi muzică, în 4 regimuri de funcţionare: regim de zi, seară, respectiv noapte, de luni până vineri, iar în weekend în re­gim de spectacol stradal" - atunci nor­mal ar fi fost să existe o minimă dez­batere despre rostul fântânilor şi al ar­hi­tecturii comuniste, în contextul no­ului Bucureşti. Nicăieri în lumea civi­lizată nu vezi barbaria din zilele acestea din Piaţa Unirii, unde deco­raţiuni cu valoare artistică să fie făcute praf fără pic de discernământ! Şi apoi, dacă ai decis că trebuie să scăpăm de "opera" so­cialismului, ce punem în locul ei? Si­mulările prezentate de primărie sunt ab­solut neconcludente. În ritmul ăsta, ne vom trezi într-o bună zi cu Casa Po­porului înconjurată de pano­uri. De fapt, dincolo de ideile discu­tabile ale edi­li­lor, mai deranjantă e lipsa totală de dia­log între Primărie şi opoziţia din Con­siliul Local, dintre Primărie şi ONG-uri, între Primărie şi cetăţean, până la urmă. Pur şi simplu nimic din ce se decide aco­lo pe banii contribua­bilului bucu­reş­­tean nu îl vizează pe acesta din ur­mă. Nici în materie de priorităţi de in­ves­tiţie, nici în materie de oportunitate a unor alo­cări de fonduri şi, cel mai puţin dintre toate, în materie de (bun) gust. Avem atâtea pe cap, nu-i aşa, că Pri­măria nu vrea să ne mai obosească cu vreo părere despre ce se mai schim­bă prin oraş. Suntem şi aşa prinşi cu mun­ca, suntem prinşi cu orele în tra­ficul care e mai prost pe zi ce trece, ne cer­tăm cu vecinii pe locurile de par­care, când să ne mai gândim la cum am vrea să fie oraşul nostru? Nu mai bine gân­deşte Primăria Capitalei în locul nostru, în timp ce noi aplaudăm "spec­tacolul de apă, lumini şi muzică"?