Cauza principală a bronşitei acute poate fi o răceală banală sau o altă infecţie virală a nasului sau a gâtului. Deşi pentru mulţi oameni pare o boală uşoară, ea poate fi gravă pentru bolnavii debilitaţi şi cei cu afecţiuni cronice pulmonare sau cardiace.
Bronşita acută este precedată cel mai adesea de simptome ale infecţiilor căilor respiratorii superioare: coriza (scurgeri de mucozităţi apoase din nas), stare de rău, frisoane, febră uşoară, dureri musculare şi angină (dureri în gât). Apariţia tusei supărătoare semnalează debutul bronşitei. Iniţial, tusea este uscată şi neproductivă, dar după câteva ore sau zile apar cantităţi reduse de secreţii bronşice (spută). Tusea este modul în care organismul încearcă să scape de aceste secreţii pentru a putea respira mai uşor, de aceea, de cele mai multe ori, ea nu trebuie combătută total, ci găsite doar metode de uşurare a reflexului tusiv. Dispneea (greutatea în respiraţie) poate să apară ca urmare a obstrucţiei căilor respiratorii cu mucozităţi.
Netratată, bronşita acută se poate croniciza şi poate da complicaţii, ducând în final la astm bronşic sau pneumonie, boli majore ale aparatului respirator.
O febră persistentă peste 38,5 grade şi zgomotele şuierătoare, cu caracter muzical, care apar în timpul respiraţiei (wheezing-ul) sunt specifice astmului bronşic şi pneumoniei. În aceste situaţii, consultul medical de specialitate este absolut necesar.
Alţi factori de risc în apariţia bronşitei, în special a bronşitei cronice, sunt fumatul (bronşita tabagică sau a fumătorului), poluarea şi alergia la polen.
Tratamentul bronşitei este unul variat, în funcţie de factorul declanşator al bolii şi de simptomele pacientului. Pentru tratamentul naturist se folosesc mai multe plante medicinale: teiul, iedera, lemnul-dulce, panseluţele de câmp şi de grădină, socul, salcia, pinul, cârcelul, lumânărica, nalba şi pătlagina.
Indiferent dacă se foloseşte un medicament alopat sau sau un remediu naturist, tratamentul constă în:
* Mucolitice şi expectorante. Acestea ajută la fluidificarea şi expectorarea secreţiilor bronşice din căile respiratorii. Ceaiurile călduţe din tei, soc, pin, lumânărică, nalbă, pătlagină facilitează expectoraţia.
* Antihistaminice. Se folosesc când se bănuieşte că bronşita ar fi de natură alergică. În acest caz se folosesc panseluţele.
* Antitermice. Sunt recomandate când bronşita este însoţită de o stare febrilă moderată Pentru combaterea febrei se folosesc salcia şi iedera.
* Bronhodilatatoare. Sunt folosite pentru înlăturarea spasmelor bronhice. Se foloseşte iarba de cârcel.
* Asociaţiile medicamentoase sunt foarte frecvente în tratamentul bronşitei. Se utilizează combinaţii de antitusive cu mucolitice, antialergice, antitermice şi bronhodilatatoare.
Un ceai combinat pentru bronşită se poate obţine în casă după următoarea metodă:
O linguriţă de scoarţă de salcie, una de rădăcină de lemn-dulce şi o lingură de iederă se fierb timp de minute 10 minute cu 250 ml apă. Se adaugă apoi o linguriţă de flori de soc şi o lingură de flori de tei. Se lasă în repaus 15 minute, după care se filtrează. Ceaiul obţinut nu trebuie îndulcit, gustul dulce dându-l glicirizina din lemnul-dulce.
* Antibioticele reprezintă o terapie de rezervă a bronşitelor, aceasta făcându-se la recomandarea exclusivă a medicilor curanţi.
Modul de preparare a remediilor
Pulberea
Mod de preparare: Planta bine uscată se macină foarte fin, într-o râşniţă de măcinat cafeaua. Înainte de măcinare, scoarţele şi rădăcinile se pot usca la foc mic în cuptorul aragazului, cu uşa întredeschisă, sau la 100 de grade în cuptorul electric, timp de 20 de minute. Pulberea se administrează amestecată cu miere.
Maceratul
Se obţine din plantele care conţin mucilagii: lumânărică, nalbă, pătlagină.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se lasă la macerat timp de 30 de minute, cu 250 ml de apă la temperatura camerei, după care se filtrează prin tifon, se îndulceşte cu puţină miere şi se bea imediat.
Infuzia
Se obţine din flori de tei, soc, ace şi conuri de pin.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se lasă la infuzat timp de 30 de minute, cu 250 ml de apă fiartă, după care se filtrează prin tifon sau printr-un strat subţire de vată.
Decoctul
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se fierb la foc mic, timp de 15 de minute, în 500 ml apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală umezită cu puţină apă. Se îndulceşte după gust cu miere.
Tinctura
Se obţine din aproape toate plantele medicinale menţionate mai sus, mai puţin din cele bogate în mucilagii.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se zilnic. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul
Se face din mai toate plantele uscate, mai puţin din lumânărică, nalbă şi pătlagină.
Mod de preparare: 2 linguri cu vârf de plantă uscată şi mărunţită groscior se amestecă cu 1 litru de vin roşu adus la fierbere. Se lasă în contact timp de 10 zile, agitându-se zilnic, apoi se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Se lasă la decantat 6 zile la frigider, separându-se partea limpede de reziduul depus pe fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se poate păstra şi 2 ani, dacă vinul este de bună calitate.
Tratamente curative
* Salcia căprească (Salix caprea)
Se foloseşte scoarţa de salcie recoltată de pe ramuri de 2-3 ani. Este bogată în salicină, un precursor al aspirinei sintetice de astăzi.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai (nu de salcie).
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.
* Iedera (Hedera helix)
Se folosesc frunzele de pe ramuri tinere, sterile, fără flori. Frunzele conţin saponozide (hederacozidă), flavonozide, rutozid, acizi polifenolcarboxilici (acid clorogenic şi cafeic), derivaţi de caroten (mai ales în frunzele foarte tinere) şi diferite săruri minerale.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
Rezultate bune în tratamentul bronşitelor se observă dacă se foloseşte siropul de iederă.
Sirop de iederă
100 g frunze de iederă se fierb câteva minute cu 500 ml apă. După 15 minute se strecoară printr-un material textil. Se adaugă 500 g zahăr tos, dându-se apoi într-un clocot. Când încă mai este călduţ, se filtrează pentru îndepărtarea eventualelor impurităţi din zahăr. Se ia câte o linguriţă, de 3 ori pe zi.
Farmacia Faltis are pe stoc ceai, tinctură şi vin terapeutic de iederă.
* Teiul
* Infuzie: se beau câte 2 căni pe zi, după masă. Se preferă ca infuzia să fie călduţă.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai, dar nu de tei (de exemplu, în ceai de măceşe).
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.
* Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra)
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.
Atenţie! Nu luaţi lemn-dulce, indiferent sub ce formă, mai mult de şase săptămâni, fiindcă administrarea îndelungată poate provoca dureri de cap, letargie, retenţie de sodiu şi apă, pierderi de potasiu şi hipertensiune arterială. Este contraindicat cu desăvârşire femeilor însărcinate sau celor care alăptează, persoanelor cu afecţiuni grave ale ficatului, rinichilor sau inimii, precum şi celor care suferă de hipertensiune ori iau diuretice.
* Panseluţa de câmp (Trei-fraţi-pătaţi) şi Panseluţa de grădină (Viola tricolor)
* Pulbere: se obţine numai din florile uscate de panseluţă. Se ia cu miere, câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti de ceai călduţ pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.
* Socul (Sambucus nigra)
Se folosesc florile, care conţin flavone, triterpene, poliuronide.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Infuzie: se beau câte 2 căni de ceai călduţ pe zi, după masă.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează 15-30 ml (una-două linguri) pe zi, după masă.
* Pin (Pinus silvestris)
Se folosesc ace şi conuri tinere de pin, bogate în uleiuri volatile.
* Infuzie: se beau câte 2 căni de ceai călduţ pe zi, după masă.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Vin: se administrează câte două linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
Farmacia Faltis prepară un Sirop bronholitic cu extracte de salcie, soc, tei, iederă, lemn-dulce şi pin.
* Cârcelul (Ephedra vulgaris)
Din părţile aeriene ale plantei, bogate în efedrină, se prepară o tinctură care se foloseşte pentru combaterea bronhospasmului.
* Tinctură: se iau câte 10 picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
* Plante bogate în mucilagii:
- Nalba - se folosesc rădăcinile (Radix althaeae) şi florile (Flores malvae) de la diferite specii de nalbă;
- Pătlagina - se utilizează frunzele (Folium plantaginis).
Toate aceste plante sunt bogate în mucilagii ce au proprietăţi emoliente şi expectorante.
* Se administrează sub formă de macerat, câte 2 căni pe zi.
Tratamente preventive
Mulţi ar putea spune: "De ce să mă tratez, dacă nu sunt bolnav?". Dar puţini ştiu că bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), în special complicaţiile medicale ale acesteia, pun în pericol viaţa pacienţilor, mai ales a celor în vârstă, fiind a patra cauză de deces pe plan mondial.
Cure de 30 zile, de două ori pe an - primăvara şi toamna -, cu preparate din plante medicinale care cresc imunitatea, ne feresc de apariţia bronşitelor cronice, a pneumoniei şi a complicaţiilor acestora.
Echinacea, mugurii de plop negru, măceşele, cătina albă, goji şi tescovina se pot folosi sub formă de pulbere, infuzie, decoct, tinctură sau vin.
* Pulbere: se ia câte un vârf de cuţit, de 2 ori pe zi.
* Decoct: se beau câte 2 ceşti pe zi.
* Tinctură: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, amestecate în ceai de tei.
Faltis prepară Germinol, capsule pentru imunitate, ce conţin muguri de plop negru, pulbere de tescovină şi de măceşe.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
