Ademenirea somnului, pas cu pas

- Schimbările bruşte de tempe­ratură şi presiune atmosferică ne pun somnul la încercare. S-ar pu­tea ca sfaturile care urmează să vă fie de ajutor -

Păstraţi ritmul
Mergeţi la culcare pe cât posibil mereu la ace­eaşi oră, iar dimi­nea­ţa daţi-vă jos din pat la momentul obişnuit. Repetarea creează o mo­no­tonie care des­tin­de şi induce o stare de obo­seală.

Zonă liberă de telefonie mobilă
Smartphone-ul sau tableta nu au ce căuta în dor­mitor. Dacă începeţi să vă verificaţi e-mail-urile ori să scrieţi ceva pe Whatsapp, nu vă liniştiţi gândurile, ci mai degrabă le stârniţi.

Dormitorul ca oază de wellness
Saltelele, învelitorile, pijamaua ar trebui alese în aşa fel încât să nu vă fie frig cu ele, dar nici atât de cald, încât să transpiraţi. Pentru a nu tulbura atmosfera de linişte din camera de cul­care, nu luaţi cu dvs. în dormitor formularele fis­cale sau agenda cu programul pentru urmă­toarele zile. Dacă, totuşi, nu vă ies din minte nişte lucruri amâ­nate de prea multă vreme, ieşiţi din dormitor ca să le rezolvaţi.

Nu adormiţi la televizor
Moţăitul la televizor este inamicul numărul unu al somnului. În momentul când vă ridicaţi din faţa ecranului, veţi constata că oboseala care vă închidea pleoapele a dispărut. Dacă mer­geţi apoi în baie, ca să vă faceţi toaleta de seară, toate sistemele din organismul dvs. îşi vor mări tu­ra­ţia. Nici televizorul aşezat în dormitor, ca să-l puteţi privi din pat, nu vă ajută să ador­miţi, ci dimpotrivă. Lumina care pâlpâie şi zgomo­tul de fond nu vă vor permite să aveţi un somn odih­nitor.

Eliberaţi-vă de poveri
Înainte de a trece pragul dormitorului, puneţi în ordine lucrurile care vă preocupă, de exemplu scriin­­du-le într-un jurnal. Odată aşternute pe hârtie, pro­blemele vor fi gonite din gândurile, emoţiile şi acţiunile dvs. Şi o listă pe două coloane, pozitiv-ne­gativ, vă poate fi de ajutor. Sau notaţi-vă ce anu­me aveţi de rezolvat a doua zi.

E permis tot ce vă linişteşte
Citiţi o carte relaxantă, porniţi într-o călătorie ima­ginară, gândiţi-vă la copiii dvs. E permis tot ce opreşte caruselul gândurilor, atâta vreme cât vă dă un sentiment de siguranţă, calm şi confort. Atenţie: alcoolul nu este un bun sedativ, chiar dacă aşa vă face impresia.

Surghiuniţi deşteptătorul
Faceţi parte dintre cei ce se uită noaptea din când în când la ceas, socotind îngrijoraţi câte ore de somn le-au mai rămas până dimineaţă? În acest caz, scoa­teţi urgent deşteptătorul din dormitor! Nu trebuie să-l vedeţi, va fi suficient să-l auziţi.

Fiţi atenţi cu cafeaua şi sportul seara târziu
Cofeina poate acţiona pe durata mai multor ore. De aceea, persoanele sen­sibile ar trebui să bea ultima ceaşcă de cafea imediat după masa de prânz. Şi acti­vitatea fizică desfăşurată seara activează circulaţia sângelui.

Când am nevoie de un medic?
Dacă, oricât v-aţi strădui, rămâneţi cu mult în urma numărului de ore de somn recomandate, iar situaţia persistă de cel puţin patru săptămâni, adresaţi-vă medi­cului de familie. Acesta ar trebui să deli­miteze aria problemelor dvs. şi apoi să vă îndrume la un specialist compe­tent. Căci insomnia poate avea o multi­tudine de cauze - şi riscă să ge­nereze, la rândul ei, o multitudine de alte afecţiuni. Cauza suferinţei dvs. nu poate fi depistată decât printr-o serie de investi­gaţii precise. Dacă va con­sidera necesar, medicul specialist vă poate trimite după aceea la un laborator de somnologie, unde vi se va face un studiu de somn.

Pericolele sforăitului
Somnul nu ne prieşte întotdeauna. Mai ales cine îşi petrece nopţile alături de un partener care sforăie ştie bine despre ce e vorba. Iar nivelul de decibeli nu este numai supărător. Aşa-numita apnee obstruc­tivă nocturnă, cea mai răspândită dintre afecţiunile somnului cu cauze organice, reprezintă un mare risc pentru însăşi persoana care sforăie. Începând de la cinci pauze de respiraţie pe oră, cu durata de zece se­cunde sau mai mult, situaţia devine periculoasă, deoarece căile respiratorii superioare se închid. În consecinţă, apare hipertensiunea, creşte riscul de infarct şi de accident vascular cerebral, se reduce con­siderabil capacitatea de muncă. Diagnosticul se pune, de obicei, într-un laborator de somnologie. Tra­­tamentul cel mai eficient constă în ventilaţia noc­­turnă cu ajutorul unui aparat de mici dimensiuni, care trimite aer cu presiune pe o mască nazală.