Tipuri de arsuri
Arsurile termice pot fi cauzate de contactul cu orice sursă externă de căldură, capabilă să ridice temperatura pielii şi a ţesuturilor profunde la un nivel care să determine moartea celulară (carbonizarea proteinelor din care sunt alcătuite). Cele mai frecvente cauze pentru arsurile termice sunt flăcările, lichidele, obiectele sau gazele fierbinţi care vin în contact cu pielea.
Arsurile solare se produc prin expunerea prelungită la soare, mai ales la orele prânzului. Sunt şi alte surse ce produc acest tip de arsură, de exemplu, dispozitivele UV de bronzat sau tratamentul cu raze X pentru diferite boli.
Arsurile chimice pot fi cauzate de acizi sau baze tari (acid azotic, acid sulfuric, sodă caustică), fenoli sau fosfor.
Arsurile electrice apar la contactul direct cu curentul electric şi sunt printre cele mai grave. În arsurile electrice cel mai des afectată este pielea, dar se pot produce şi leziuni interne, ce perturbă funcţiile fiziologice ale organismului.
Simptomele arsurilor
În funcţie de profunzimea lor, acestea pot fi de gradul I, II şi III. Iată semnele după care le puteţi recunoaşte:
Arsurile de gradul unu - pielea este roşie şi foarte sensibilă la atingere, dar nu este distrusă.
Arsurile de gradul doi - la suprafaţa pielii apar flictenele, nişte băşicuţe pline cu lichid.
Arsurile de gradul trei - atât pielea, cât şi ţesuturile de sub piele sunt afectate. Arsura de gradul trei este o urgenţă medicală şi trebuie tratată în unitaţi medicale sub îndrumarea medicilor specialişti. Tot ca urgenţă medicală se pot încadra şi arsurile de gradul unu şi doi, dacă ele s-au produs pe suprafaţe întinse ale corpului.
În arsurile minore şi superficiale, tratamentele externe sunt suficiente. Pentru acestea, există multe plante medicinale: arnica, gălbenelele, tătăneasa, stejarul, coada-şoricelului, sunătoarea, iedera, muşeţelul şi unele plante aromatice.
Având în vedere că oricine, în orice moment, poate suferi o arsură, recomand ca în fiecare casă să existe un ceai, o tinctură, oţet sau un unguent din plantele menţionate mai sus, pentru a putea fi folosite la nevoie.
Modul de preparare a remediilor
Infuzia
Se obţine din gălbenele, coada-şoricelului, muşeţel.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se lasă la infuzat timp de 30 de minute, cu 250 ml de apă fiartă, după care se filtrează prin tifon sau printr-un strat subţire de vată.
Decoctul
Se obţine din tătăneasă, stejar, sunătoare, iederă.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas de preferinţă din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală umezită cu puţină apă. Se îndulceşte după gust.
Infuzia şi decoctul sunt folosite frecvent în terapia arsurilor pentru toaletarea pielii şi a rănilor provocate de arsură.
Tinctura
Se obţine din aproape toate plantele medicinale menţionate mai sus.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Se filtrează prin tifon după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, la întuneric şi la temperaturi care să nu depăşească 25 de grade.
Tincturile din plante se folosesc ca atare, sau diluate, în primele faze ale arsurii.
Oţetul medicinal
Se obţine din arnică, gălbenele, tătăneasă, stejar, coada-şoricelului, sunătoare, iederă, muşeţel şi unele plante aromatice.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se macerează timp de 10 zile în 500 ml oţet din vin. Urmează apoi filtrarea şi condiţionarea în flacoane brune. Valoarea terapeutică a oţetului medicinal creşte dacă adăugăm miere în proporţie de 5%.
Oţetul medicinal se utilizează extern în arsurile superficiale neulceroase.
Uleiul terapeutic
Se obţine din arnică, gălbenele, coada-şoricelului, muşeţel, sunătoare şi din unele plante aromatice (mentă, roiniţă, busuioc, cimbru).
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se fierb câteva minute pe bain-marie, împreună cu 100 ml ulei de floarea-soarelui. Se pune în flacoane de sticlă şi se lasă în repaus timp de 2 zile, după care se filtrează.
Uleiul terapeutic se foloseşte în arsuri, având un efect calmant şi răcoritor.
Unguentul
Se obţine din arnică, gălbenele, tătăneasă, sunătoare, iederă, coada-şoricelului, muşeţel.
Sunt două tehnici de preparare a unguentelor în gospodărie:
Metoda 1: 100 ml tinctură de plantă, obţinută după metoda clasică, se evaporă la foc mic într-un vas emailat sau din inox până se obţine un extract siropos, de consistenţa mierii. Când este cald încă, se adaugă 50 g untură topită obţinută din slănină de porc, 30 g margarină şi aproximativ 10 ml ulei de floarea-soarelui. Se ia de pe foc şi se continuă omogenizarea până la răcire.
Metoda 2: 4 linguri de plantă uscată şi măcinată fin se lasă la macerat cu 4 linguri de alcool concentrat de 95 de grade timp de 24 de ore. Separat se topesc împreună 50 g de untură de porc, 30 g margarină şi 10 ml de ulei de floarea-soarelui. Unguentul rezultat se amestecă cu planta scoasă de la macerat. Se fierbe la foc mic aproximativ 15 minute, pentru evaporarea totală a alcoolului, şi se filtrează cât este cald.
Notă: Un unguent de calitate superioară se obţine dacă înlocuim 10 g de margarină cu 10 g de lanolină. (Farmacia Faltis are lanolină pe stoc.) Mierea adăugată în proporţie de 5% în unguentele folosite în arsuri îmbunătăţeşte semnificativ valoarea terapeutică a acestora.
Unguentele pentru arsuri se folosesc de regulă pentru a grăbi vindecarea şi cicatrizarea zonelor afectate de arsuri.
Reguli generale de respectat în arsuri
Tratamentul iniţial constă în îndepărtarea factorilor ce au produs arsura.
* În cazul unei arsuri chimice, apa este cel mai des folosită pentru înlăturarea agenţilor cauzatori de arsură. Puneţi imediat zona arsă sub jet de apă, timp de aproximativ 20 de minute. Aveţi grijă să nu folosiţi apă prea rece.
* O atenţie deosebită se va acorda toaletării zilnice a arsurii. Această toaletare are în principal scopul de a preveni complicaţiile, în special infecţiile. Curăţarea zilnică se va face cu ceaiuri din plantele specificate mai sus. Cea mai sigură metodă de a preveni suprainfecţia arsurilor este însă tamponarea cu soluţie de azotat de argint 0,5%.
* Se vor continua tratamente cu uleiuri şi unguente, până la vindecarea deplină a arsurii.
* Durerea provocată de arsură se poate calma, folosind medicamente antalgice, care de obicei se eliberează în farmacie fără prescripţie medicală.
* Sedarea şi liniştirea celui care a suferit o arsură este necesară atunci când suferindul este într-o stare de marcată agitaţie. Se recomandă ceaiuri de tei, levănţică, roiniţă, păducel.
* Arsura poate fi însoţită de deshidratare, de aceea beţi ceaiuri de plante bogate în săruri de potasiu (măceşe, frunze de gutui sau de zmeur).
Tratamentul arsurilor cu plante medicinale
* Gălbenelele (Calendula officinalis)
Preparatele din flori de gălbenele se folosesc atât în faza de debut a arsurii, cât şi pe perioada de reepitalizare şi cicatrizare a pielii.
* Imediat după îndepărtarea factorului cauzator al arsurii şi spălarea cu apă a zonei arse, se recomandă folosirea tincturii de gălbenele nediluată. Apoi se tamponează rana cu ulei şi se aplică unguentul de gălbenele.
* Dacă arsura supurează, se aplică pe zona arsurii o pulbere sicativă, de exemplu, argilă uscată şi sterilizată. (În gospodărie, sterilizarea argilei se poate face în cuptorul aragazului, dat la foc mic, iar la cuptoarele electrice, se setează temperatura de 160 de grade, timp de 30 de minute.)
Farmacia Faltis prepară pudre sicative care se pot folosi şi în cazul arsurilor.
* Compresele terapeutice cu oţet obţinut din flori de gălbenele sunt indicate în arsurile solare, termice sau cele provocate de radioterapie.
* Tătăneasa (Symphytum officinale)
Se foloseşte rădăcina, din care se prepară decoct, tinctură, oţet terapeutic, ulei medicinal şi unguent. Preparatele din tătăneasă se aplică sub formă de spălături, comprese, tamponări, ungeri. Alantoina din preparatele de tătăneasă ajută la refacerea mai rapidă a texturii pielii.
* Stejarul (Quercus robur)
Se foloseşte scoarţa de stejar, bogată în taninuri.
* În arsurile cu exudate (secreţie care se formează în cursul unui proces inflamator) se fac spălături cu ceaiuri sau comprese cu tinctură de stejar sau pudraje cu pulbere sterilă din coajă de stejar.
* Unguentul din scoarţă de stejar se aplică direct pe arsură, sub pansament ocluziv.
* Coada-şoricelului (Achilea millefolium)
Se procesează tulpinile cu inflorescenţe, care conţin un ulei volatil bogat în azulene.
* Infuzia, tinctura, oţetul şi uleiul de coada-şoricelului se folosesc pentru tratarea arsurilor sub formă de spălături, tamponări, cataplasme, prişniţe sau ungeri.
* Unguentul de coada-şoricelului este recomandat în arsurile pielii care s-au infectat.
* Sunătoarea (Hypericum perforatum)
Sunt folosite vârfurile înflorite ale plantei.
* Infuzia de sunătoare, tinctura şi uleiul sunt folosite în tratamentul curativ al arsurilor.
* Unguentul de sunătoare favorizează cicatrizarea mai rapidă a pielii după arsură.
Precauţii. Preparatele din sunătoa-re, administrate intern sau extern, pot da reacţii de tip alergic, din cauza fenomenului de fotosensibilizare. De aceea, pe toată perioada tratamentului se va evita expunerea directă la soare.
* Arnica (Arnica montana)
Se folosesc florile, bogate într-un ulei volatil, de culoare portocalie, din care se prepară tinctură şi unguent.
* În arsuri se foloseşte sub formă de tinctură diluată (o linguriţă la o cană cu apă), cu condiţia ca pielea să nu fie lezată. Pentru grăbirea cicatrizării, se foloseşte unguentul de arnică.
Nota farmacistului: Tot extern, pentru edeme, inflamaţii, crize de artroză deformantă, fracturi vechi, se aplică comprese cu o tinctură diluată în proporţie de 1:10 (10 ml tinctură la 100 ml de apă). Având în vedere potenţialul toxic al principiilor active din arnică, se evită folosirea internă a preparatelor obţinute din această plantă.
* Iedera (Hedera helicis)
Se folosesc lăstarii şi frunzele tinere de iederă. Prin conţinutul în rutozid, flavo-noide şi derivaţi de caroten, preparatele din iederă sunt folosite adesea în arsuri.
De obicei, arsura lasă cicatrici inestetice. O ameliorare a acestora se poate face folosind o cremă pe bază de iederă.
Farmacia Faltis prepară o cremă ce conţine un extract moale de iederă şi tescovină, recomandată în cicatricile deformante rămase după arsură, dar şi în tratamentul celulitei şi al vergeturilor.
* Muşeţelul (Matricaria chamomilla)
Se folosesc florile, când nu au înflorit total.
* Ceaiul de muşeţel, tinctura şi oţetul de muşeţel se folosesc sub formă de spălături şi comprese, în diferite faze ale arsurii.
* Comprese umede (cataplasme, prişniţe) cu ulei terapeutic se recomandă în perioada când, din cauza arsurii, pielea începe să se usuce.
* Unguentul de muşeţel este cel mai recomandat în terapia arsurilor solare.
* Pe lângă arsura solară, cu radiaţii UV sau cu raze X se poate instala şi boala de iradiere.
Datorită conţinutului în camazulene, preparatele farmaceutice din muşeţel, ca şi cele de coada-şoricelului, se recomandă ca protector şi curativ în perioada în care se face radioterapie în tratamentul unor boli incurabile, sau când suntem expuşi la radiaţiile solare timp îndelungat, de exemplu, vara la mare. Se foloseşte intern tinctura de muşeţel - o linguriţă de 2 ori pe zi.
* În cazul iradierii solare care se manifestă prin fenomene alergice la nivelul ţesutului cutanat, se utilizează extern uleiul de muşeţel, aplicat pe piele, după plajă.
* Când iradierea solară este puternică şi afectează integritatea pielii, se poate utiliza, în plus, o cremă emolientă cicatrizantă, pe bază de extract moale de tescovină, gălbenele, muşeţel şi coada-şoricelului. Farmacia Faltis prepară o asemenea cremă.
* Plantele aromatice (mentă, roiniţă, busuioc, cimbru)
Tinctura, oţetul şi uleiul din plante aromatice se folosesc în arsuri - sub formă de tamponări, cataplasme şi prişniţe - pentru efectul lor răcoritor, antispastic şi antipruriginos.
Arsuri la nivelul mucoaselor
Tot atât de periculoase sunt şi arsurile la nivelul mucoaselor aparatului respirator superior (nas, gură, faringe).
* Se fac spălături şi gargarisme cu ceaiuri sau tamponări cu uleiuri din plantele de mai sus. Se întrebuinţează, în plus, şi plante ce conţin mucilagii (nalba de grădină, lumânărica, pătlagina), atât intern, cât şi extern.
* Refacerea mucoaselor afectate de arsuri poate fi grăbită prin aplicarea de badijonaje ce conţin ulei de cătină, vitamina A, acid hialuronic şi miere. Farmacia Faltis prepară asemenea badijonaje.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://www.farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.