Apăsăm pe întrerupător şi încăperea se umple instantaneu de lumină; pe timpul nopţii, străzile sunt luminate, iar meciurile de fotbal se desfăşoară în nocturnă, sub lumina orbitoare ce se revarsă din nenumărate proiectoare înşiruite pe panouri, într-o arhitectură grandioasă. Vine iarna, dar n-avem motive să ne temem că vom bâjbâi în întuneric. Înainte de a fi fost inventată lumina artificială, marea majoritate a oamenilor obişnuia să meargă la culcare odată cu lăsarea întunericului, în vreme ce ziua era dedicată muncii şi, în general, procurării hranei. Ceea ce şi noi facem astăzi. Cu deosebirea că nu suntem nevoiţi să ne asigurăm supravieţuirea desţelenind pustietăţi aride, ci ne petrecem zilele plimbându-ne de preferinţă pe tastatura calculatorului, navigând nu în largul mării, ci pe internet, ocrotiţi confortabil în spaţii închise. Un mod de viaţă practic şi comod, totuşi nu neapărat sănătos, deoarece corpul primeşte astfel prea puţină lumină naturală, mai ales în lunile de iarnă.
"Lumina ne e indispensabilă, ca să fim sănătoşi şi să ne păstrăm echilibrul psihic", afirmă specialiştii. Însă ce este ea de fapt? Oamenii de ştiinţă au definit-o drept acea parte din spectrul radiaţiilor electromagnetice care poate fi detectată cu ochiul, fără niciun fel de mijloace ajutătoare. Noi o percepem ca fiind albă, dar, în realitate, ea se compune dintr-o paletă de culori diferite, mergând de la roşu până la violet. Şi fiecare dintre ele ne influenţează într-un anume fel funcţiile fiziologice şi starea de bine.
"În structura luminii de zi, o pondere însemnată îi revine celei albastre, iar aceasta blochează la nivelul creierului formarea melatoninei, hormonul somnului. În schimb creşte secreţia de serotonină, care întreţine starea de veghe şi potenţează vioiciunea. În primele ore ale serii, când se amplifică în mare măsură componenta roşie a luminii, producţia de melatonină a glandei epifize se desfăşoară nestânjenit. Apare atunci oboseala şi, dacă nu intervin alte impedimente, vom avea un somn odihnitor. Ca să fim în formă, avem nevoie de un contrast puternic între zi şi noapte, în ce priveşte expunerea la lumină. Cronobiologii insistă că aceasta este o condiţie sine qua non, fără de care nu poate fi susţinut ritmul ideal de 24 de ore al ceasului nostru interior. "De fapt", ne învaţă ei, "ar trebui să trăim ca ţăranii din Evul Mediu. Să ne trezim devreme, să petrecem cea mai mare parte a timpului în aer liber şi să ne băgăm în pat îndată ce se întunecă. Dar industrializarea a adus cu sine un alt stil de viaţă: oamenii stau zile întregi în spaţii închise. Să nu uităm însă că ferestrele filtrează lumina naturală - iar cea artificială nu este suficientă, pentru a satisface integral nevoile organismului. Cu atât mai puţin iarna, când celor ce lucrează în birouri li se asigură peste zi o iluminare cu intensitatea de 500 lucşi, cu totul necorespunzătoare." Ce-i drept, uneori întâlnim şi fenomenul invers: o lumină prea puternică, stridentă, cu efect de stimulent. În asemenea situaţii, creierul nu primeşte semnalele necesare pentru a se pregăti de somn.
Lipsa luminii aduce boli
Lumina albastră
Lumina ideală este aceea care ne face sănătoşi, fericiţi şi capabili să ne concentrăm. Un mare pas înainte în această direcţie l-a reprezentat o descoperire făcută de cercetători în jurul anului 2000. Ei au constatat abia atunci că în ochii noştri există un tip de receptori prevăzuţi cu un pigment fotosensibil: melopsina. Aceştia reacţionează la lumina albastră de o anumită intesitate, favorizează starea de veghe şi ne resetează zilnic ceasul interior.
De aici a pornit o vastă muncă de cercetare, în care sunt angrenaţi deopotrivă atât medici, cât şi specialişti în tehnica luminii. Ei urmăresc să dezvolte un nou concept de iluminare - şi anume, una aptă să acţioneze pozitiv asupra fotoreceptorilor cu melopsină. Să ne imaginăm un cer virtual, alcătuit din lămpi LED, care să ne ofere dimineaţa o lumină vie, cu efect stimulator, iar spre seară, una la care componenta albastră, mai rece, să fie estompată şi să lase loc pentru mai multă lumină roşie, caldă. În câteva ţări din Occident, asemenea instalaţii de iluminat au fost deja montate experimental în unele spitale şi cămine de bătrâni, dar şi în şcoli şi clădiri de birouri. Studiile realizate până în prezent în spitale arată că acest sistem flexibil de iluminare îmbunătăţeşte starea afectivă a pacienţilor, susţinând procesul de vindecare. Iar la seniorii internaţi în cămine s-a remarcat o calitate mai bună a somnului şi menţinerea capacităţilor cognitive la un nivel satisfăcător pe timp mai îndelungat, ca şi împuţinarea accidentelor rezultate din căderi.
Depresia sezonieră
Încă în secolul IV, Hipocrat scria că aspiranţii la profesia de medic ar trebui să studieze amănunţit anotimpurile. În medicina tradiţională chineză - ca şi în ayurveda - căldura, răceala şi uscăciunea deţin un rol esenţial în diagnosticare şi tratament. Multe animale au obiceiul de a hiberna iarna, pentru a-şi economisi rezervele de energie. "Numai noi ne comportăm, de o sută de ani încoace, ca şi cum am fi nişte făpturi complet independente de lumină şi căldură, deoarece curentul electric ni le pune la dipoziţie în orice moment, un an întreg", comentează critic psihiatrii, precizând că unii reuşesc să facă faţă acestui regim de viaţă, pe când alţii nu: "Pacienţii cu depresie sezonieră reprezintă 14% din totalul populaţiei."
În afară de melancolie, principalele simptome ale acestei depresii sunt următoarele:
* Lipsa de energie, în special după-amiaza şi seara.
* Interesul scăzut pentru cultivarea relaţiilor cu cei din jur.
* Creşterea în greutate.
* Apetit exagerat, mai ales pentru carbohidraţi (paste, dulciuri, făinoase).
Studiile confirmă faptul că persoanele cu depresie sezonieră au tendinţa să mănânce mai multe dulciuri, paste şi alte alimente bogate în carbohidraţi. Ceea ce nu ni se va părea ciudat, dacă ne vom uita puţin la propriile noastre deprinderi alimentare. Vizităm târguri de Crăciun iluminate feeric, unde ne străduim instinctiv să compensăm deficitul de lumină, delectându-ne cu turtă dulce, cozonac şi vin fiert. Cine se simte tentat să bea vin fiert vara?
De altfel, sezonul "întunecat" nu este unicul factor declanşator al acestui disconfort afectiv. El poate fi provocat şi de alte împrejurări, de pildă, de mutarea dintr-un apartament cu ferestre mari, prin care lumina se poate revărsa generos în camere, într-o locuinţă mai înghesuită şi întunecoasă. O schimbare similară se poate petrece şi la birou, iar rezultatul va fi identic. Reţineţi: dacă observaţi la dvs. simptome ca acelea descrise anterior şi aveţi suspiciuni, adresaţi-vă pentru diagnostic unui medic care vă inspiră încredere. El va stabili dacă într-adevăr este vorba de o depresie sezonieră sau dacă indispoziţia dvs. porneşte eventual dintr-o altă cauză. Deocamdată noi vă ajutăm cu un mic test, care vă poate servi ca instrument pentru o primă orientare.
Fototerapia
Lumina naturală
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
