Apăsăm pe întrerupător și încăperea se umple instantaneu de lumină; pe timpul nopții, străzile sunt luminate, iar meciurile de fotbal se desfășoară în nocturnă, sub lumina orbitoare ce se revarsă din nenumărate proiectoare înșiruite pe panouri, într-o arhitectură grandioasă. Vine iarna, dar n-avem motive să ne temem că vom bâjbâi în întuneric. Înainte de a fi fost inventată lumina artificială, marea majoritate a oamenilor obișnuia să meargă la culcare odată cu lăsarea întunericului, în vreme ce ziua era dedicată muncii și, în general, procurării hranei. Ceea ce și noi facem astăzi. Cu deosebirea că nu suntem nevoiți să ne asigurăm supraviețuirea desțelenind pustietăți aride, ci ne petrecem zilele plimbându-ne de preferință pe tastatura calculatorului, navigând nu în largul mării, ci pe internet, ocrotiți confortabil în spații închise. Un mod de viață practic și comod, totuși nu neapărat sănătos, deoarece corpul primește astfel prea puțină lumină naturală, mai ales în lunile de iarnă.
"Lumina ne e indispensabilă, ca să fim sănătoși și să ne păstrăm echilibrul psihic", afirmă specialiștii. Însă ce este ea de fapt? Oamenii de știință au definit-o drept acea parte din spectrul radiațiilor electromagnetice care poate fi detectată cu ochiul, fără niciun fel de mijloace ajutătoare. Noi o percepem ca fiind albă, dar, în realitate, ea se compune dintr-o paletă de culori diferite, mergând de la roșu până la violet. Și fiecare dintre ele ne influențează într-un anume fel funcțiile fiziologice și starea de bine.
"În structura luminii de zi, o pondere însemnată îi revine celei albastre, iar aceasta blochează la nivelul creierului formarea melatoninei, hormonul somnului. În schimb crește secreția de serotonină, care întreține starea de veghe și potențează vioiciunea. În primele ore ale serii, când se amplifică în mare măsură componenta roșie a luminii, producția de melatonină a glandei epifize se desfășoară nestânjenit. Apare atunci oboseala și, dacă nu intervin alte impedimente, vom avea un somn odihnitor. Ca să fim în formă, avem nevoie de un contrast puternic între zi și noapte, în ce privește expunerea la lumină. Cronobiologii insistă că aceasta este o condiție sine qua non, fără de care nu poate fi susținut ritmul ideal de 24 de ore al ceasului nostru interior. "De fapt", ne învață ei, "ar trebui să trăim ca țăranii din Evul Mediu. Să ne trezim devreme, să petrecem cea mai mare parte a timpului în aer liber și să ne băgăm în pat îndată ce se întunecă. Dar industrializarea a adus cu sine un alt stil de viață: oamenii stau zile întregi în spații închise. Să nu uităm însă că ferestrele filtrează lumina naturală - iar cea artificială nu este suficientă, pentru a satisface integral nevoile organismului. Cu atât mai puțin iarna, când celor ce lucrează în birouri li se asigură peste zi o iluminare cu intensitatea de 500 lucși, cu totul necorespunzătoare." Ce-i drept, uneori întâlnim și fenomenul invers: o lumină prea puternică, stridentă, cu efect de stimulent. În asemenea situații, creierul nu primește semnalele necesare pentru a se pregăti de somn.
Lipsa luminii aduce boli
Medicii și cronobiologii avertizează acum că, pe termen lung, lumina insuficientă are consecințe negative asupra sănătății. Se instalează bolile tipice civilizației actuale, cum sunt insomnia, hipertensiunea arterială, afecțiunile cardiovasculare, supraponderalitatea, diverse probleme ale musculaturii. De asemenea, se înregistrează și o creștere semnificativă a tulburărilor digestive. Este dovedit științific și riscul ce amenință sănătatea muncitorilor care lucrează în schimburi. La ei apar foarte des forme de cancer, cunoscute ca fiind generate de dezechilibrele hormonale, așa cum sunt cele mamare sau de prostată, fapt confirmat între timp și de Organizația Mondială a Sănătății. În Danemarca, tumorile de natură hormonală ale lucrătorilor care își desfășoară activitatea în schimburi sunt incluse în lista bolilor profesionale.
Lumina albastră
Lumina ideală este aceea care ne face sănătoși, fericiți și capabili să ne concentrăm. Un mare pas înainte în această direcție l-a reprezentat o descoperire făcută de cercetători în jurul anului 2000. Ei au constatat abia atunci că în ochii noștri există un tip de receptori prevăzuți cu un pigment fotosensibil: melopsina. Aceștia reacționează la lumina albastră de o anumită intesitate, favorizează starea de veghe și ne resetează zilnic ceasul interior.
De aici a pornit o vastă muncă de cercetare, în care sunt angrenați deopotrivă atât medici, cât și specialiști în tehnica luminii. Ei urmăresc să dezvolte un nou concept de iluminare - și anume, una aptă să acționeze pozitiv asupra fotoreceptorilor cu melopsină. Să ne imaginăm un cer virtual, alcătuit din lămpi LED, care să ne ofere dimineața o lumină vie, cu efect stimulator, iar spre seară, una la care componenta albastră, mai rece, să fie estompată și să lase loc pentru mai multă lumină roșie, caldă. În câteva țări din Occident, asemenea instalații de iluminat au fost deja montate experimental în unele spitale și cămine de bătrâni, dar și în școli și clădiri de birouri. Studiile realizate până în prezent în spitale arată că acest sistem flexibil de iluminare îmbunătățește starea afectivă a pacienților, susținând procesul de vindecare. Iar la seniorii internați în cămine s-a remarcat o calitate mai bună a somnului și menținerea capacităților cognitive la un nivel satisfăcător pe timp mai îndelungat, ca și împuținarea accidentelor rezultate din căderi.
Depresia sezonieră
Cea mai cunoscută suferință psihică provocată de lipsa luminii este depresia sezonieră, care își face apariția în lunile de toamnă și iarnă. Fiecare dintre noi a putut observa cum îi dispare elanul și cheful de viață, în zilele când soarele se ascunde sub o pătură groasă de nori și totul din jur devine parcă cenușiu. "Lumina este un element existențial, indispensabil, la fel ca apa și aerul", explică psihiatrii. Ea acționează asupra întregului nostru organism, iar lipsa ei influențează negativ sistemul imunitar. Consecințele sunt diferite, de la om la om: unul se îmbolnăvește de ulcer, altul face astm sau are mereu dureri de cap. Și există persoane care se confruntă cu această formă de depresie, la care stările de descurajare profundă provin dintr-o modificare a secrețiilor hormonale, determinată de lumina insuficientă pe care o primim în cursul sezonului rece. Vara, intensitatea luminii se ridică până la 100.000 lucși. Iarna, când lămpile din tavan nu ne dau decât 500 lucși, bineînțeles că ne cuprinde tristețea. Medicii nu se miră, ei știu că majoritatea oamenilor, chiar și cei echilibrați psihic, manifestă până la un punct fluctuații emoționale și schimbări de comportament, în funcție de anotimp.
Încă în secolul IV, Hipocrat scria că aspiranții la profesia de medic ar trebui să studieze amănunțit anotimpurile. În medicina tradițională chineză - ca și în ayurveda - căldura, răceala și uscăciunea dețin un rol esențial în diagnosticare și tratament. Multe animale au obiceiul de a hiberna iarna, pentru a-și economisi rezervele de energie. "Numai noi ne comportăm, de o sută de ani încoace, ca și cum am fi niște făpturi complet independente de lumină și căldură, deoarece curentul electric ni le pune la dipoziție în orice moment, un an întreg", comentează critic psihiatrii, precizând că unii reușesc să facă față acestui regim de viață, pe când alții nu: "Pacienții cu depresie sezonieră reprezintă 14% din totalul populației."
În afară de melancolie, principalele simptome ale acestei depresii sunt următoarele:
* Lipsa de energie, în special după-amiaza și seara.
* Interesul scăzut pentru cultivarea relațiilor cu cei din jur.
* Creșterea în greutate.
* Apetit exagerat, mai ales pentru carbohidrați (paste, dulciuri, făinoase).
Studiile confirmă faptul că persoanele cu depresie sezonieră au tendința să mănânce mai multe dulciuri, paste și alte alimente bogate în carbohidrați. Ceea ce nu ni se va părea ciudat, dacă ne vom uita puțin la propriile noastre deprinderi alimentare. Vizităm târguri de Crăciun iluminate feeric, unde ne străduim instinctiv să compensăm deficitul de lumină, delectându-ne cu turtă dulce, cozonac și vin fiert. Cine se simte tentat să bea vin fiert vara?
De altfel, sezonul "întunecat" nu este unicul factor declanșator al acestui disconfort afectiv. El poate fi provocat și de alte împrejurări, de pildă, de mutarea dintr-un apartament cu ferestre mari, prin care lumina se poate revărsa generos în camere, într-o locuință mai înghesuită și întunecoasă. O schimbare similară se poate petrece și la birou, iar rezultatul va fi identic. Rețineți: dacă observați la dvs. simptome ca acelea descrise anterior și aveți suspiciuni, adresați-vă pentru diagnostic unui medic care vă inspiră încredere. El va stabili dacă într-adevăr este vorba de o depresie sezonieră sau dacă indispoziția dvs. pornește eventual dintr-o altă cauză. Deocamdată noi vă ajutăm cu un mic test, care vă poate servi ca instrument pentru o primă orientare.
Fototerapia
Un ajutor de nădejde contra depresiei sezoniere este fototerapia, o metodă verificată și recunoscută de oamenii de știință. Studiile au dovedit că între șase și nouă pacienți din zece, cărora li se face acest tratament, timp de două sau trei săptămâni, reușesc să-și amelioreze sensibil simptomele. Există diverse modalități de utilizare a fototerapiei. Cea clasică și totodată mai cunoscută constă într-o expunere zilnică de 30 de minute la o lampă specială de 10.000 lucși. "Momentele optime ale zilei sunt dimineața sau în jurul prânzului, deoarece ele corespund cel mai bine nevoilor organismului", precizează specialiștii. Pentru persoanele prea ocupate ca să-și poată permite deplasarea zilnică până la un cabinet, s-au realizat lămpi personale, cu numai 3.000 lucși, care pot fi întrebuințate în timpul programului de lucru, fiind așezate, pur și simplu, pe birou. Iar doamnele foarte atente cu aspectul tenului lor au la dispoziție măști cu LED-uri, care le atenuează ridurile prin stimularea producției de colagen.
Lumina naturală
Dar medicii, cronobiologii și electroniștii sunt unanim de acord că terapia cea mai eficientă rămâne totuși lumina naturală, pe care nicio lampă sofisticată și niciun sistem de iluminat n-o pot înlocui. În lunile de iarnă, doza maximă de lucși o putem obține cu o drumeție la munte, într-o zi când soarele își arată cât de cât chipul dintre nori. Însă și atunci când cerul este acoperit, ieșind în aer liber la orele prânzului, tot vom primi 2.000 până la 4.000 de lucși, deci mai mult decât într-o încăpere luminată artificial. "De aceea, ar trebui să ieșim cât mai des din casă în cursul zilei, iar ideal ar fi să facem și mișcare", subliniază specialiștii. Să le ascultăm sfatul și, chiar dacă nu e ușor să ne învingem comoditatea, să ne îmbrăcăm bine și să mergem la o plimbare, în loc să ronțăim un baton de ciocolată, stând pe canapea. Dacă soarele nu este prezent, să lăsăm măcar lumina zilei să ne mângâie fața.