Pupile dilatate, sprâncene ridicate
Cu cât iluminatul din bar e mai zgârcit, cu atât clienţii se simpatizează mai mult între ei. Şi nu numai din cauză că flăcăruile plăpânde ale lumânărilor le avantajează tenul, ascunzând imperfecţiunile, ci şi deoarece clarobscurul dilată pupilele. Acest semnal al corpului se traduce astfel: "Mă simt bine cu tine". Când vorbim despre "ochi strălucitori" sau "privire hipnotică", ne referim - fără să ne dăm seama - la mărimea pupilelor. Ele emit semnale ce trădează foarte multe, fiindcă sunt incontrolabile. Cercetătorii au observat că bărbaţilor li se lărgesc pupilele ori de câte ori se uită la imagini pornografice. Şi sprâncenele trădează sentimentele noastre de simpatie şi antipatie: numai când salutăm oameni care ne sunt plăcuţi ridicăm din sprâncene. Reflexul lipseşte dacă ne întâlnim cu străini sau cu adversari. Dimpotrivă, în multe cazuri ne încruntăm involuntar.
Cine îşi arată palmele obţine ce vrea
Creierul este mai legat de mână decât de alte părţi ale corpului. Totuşi, foarte puţini oameni sunt atenţi la gesturile pe care le fac cu mâinile. Faceţi un test: rugaţi-vă soţul să vă aducă ceva din pivniţă. Dacă, în timp ce-i vorbiţi, îndreptaţi spre el palmele desfăcute, el va fi gata să răspundă pe loc cererii dvs. Dacă, însă, îi veţi arăta dosul mâinilor, se va simţi supus la presiuni şi va reacţiona bombănind. Dosul mâinilor simbolizează autoritate - chiar şi la un simplu salut: cine strânge mâna cuiva în aşa fel încât dosul mâinii sale să fie întors în sus spune: "Eu sunt şeful!".
Două feluri de zâmbete
Cunoaşteţi situaţia? Vă aflaţi cu maşina în trafic şi observaţi că lângă dvs. a apărut, brusc, un echipaj de poliţie. Imediat vă simţiţi nesiguri şi vă străduiţi să schiţaţi cel mai fermecător zâmbet de care sunteţi în stare. În asemenea împrejurări, se vede că zâmbetul a fost un gest de subordonare. Un simulacru nu va fi de niciun folos, căci surâsul sincer se deosebeşte uşor de cel mimat: doar un zâmbet firesc produce încreţituri în jurul ochilor. Celălalt, de protocol, modifică numai forma gurii. Aceasta explică de ce nu ne putem suferi, în unele fotografii, deşi am urmat conştiincios îndemnul fotografului de a-i arăta dinţii zâmbind forţat, căci asta se vede.
Cine vrea să plece îşi îndreaptă vârful picioarelor spre ieşire
Cu cât o parte a corpului este mai depărtată de creier, cu atât mai puţin sesizăm ce se petrece cu ea. Nu subestimaţi forţa de expresie a picioarelor dvs.! De pildă, în momentul când ne simpatizăm interlocutorul, aducem un picior în faţă, pentru a micşora distanţa faţă de el. Când omul nu ne trezeşte interesul, ducem un picior înapoi sau, dacă suntem aşezaţi, îl tragem sub scaun. Pe scurt: piciorul pe care nu ne sprijinim indică direcţia în care am dori să mergem. De exemplu, spre ieşire.
Şi modul în care vă folosiţi de unele obiecte permite anumite concluzii. Trei exemple:
* Machiajul ajută o femeie să pară mai sigură pe sine şi mai demnă de încredere, mai ales printre colegii de serviciu. Rujul de culoare deschisă vă accentuează imaginea unei femei de carieră, cel de un roşu aprins vă dă strălucire.
* Ochelarii - Deprinderea de a apuca între dinţi braţul ochelarilor sau de a le curăţa des lentilele denotă nesiguranţă - nevoia instinctivă de a câştiga timp. Cine îşi scoate ochelarii şi îi pune deoparte semnalizează: "Discuţia s-a încheiat". Ochelarii ridicaţi în creştet seamănă cu doi ochi uriaşi, cu pupilele lărgite, şi vă dau un aer inofensiv.
* Ţigara - Când unei femei îi place bărbatul cu care stă de vorbă, ea îşi ţine ţigara sus, cu încheietura mâinii îndoită pe spate - este un semnal de francheţe. Cine suflă fumul ţigării în sus demonstrează siguranţă de sine.
CUM DESCOPERIŢI UN MINCINOS
Se spune că minţim de circa două sute de ori pe zi - din politeţe sau pentru a ne proteja. Există gesturi care ne trădează:
* Mâna la gură - Un ordin neconştientizat, din partea creierului, de a reprima cuvintele mincinoase. Copiii care au spus "minciunele" îşi acoperă reflex gura cu amândouă mâinile.
* Atingerea nasului - Când minţim, organismul eliberează substanţe biochimice care inflamează mucoasa nazală. Mâncărimile declanşează reflexul de a ne scărpina.
* Desfăcutul gulerului şi trasul de cravată - Minciunile fac să crească tensiunea arterială, simţim furnicături în pielea gâtului - şi avem senzaţia că ne strânge gulerul.
* Frecatul la ochi - Nu privi în ochii celui pe care îl minţi! Acest mesaj primit de la creier conduce la gestul respectiv. Pentru a-şi menaja machiajul, femeile se freacă de cele mai multe ori dedesubtul ochilor.
* Scărpinatul gâtului - Cine spune ceva de care nu e convins îşi duce degetul arătător la gât (sub lobul urechii) şi se scarpină, în medie, de cinci ori.
DINA BRAN
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
