În primul rând, trebuie ştiut că edemul Quincke este o patologie bine demarcată, care implică straturile mai profunde ale pielii, inclusiv ţesutul celulo-adipos subcutanat. Etiologic, edemul Quincke este o maladie multicauzală, care poate fi indusă de factori imuni în extra-imuni. Astfel, se disting următoarele forme patologice:
* EQ alergic - ca rezultat al reacţiei alergice de tip 1 la preparate medicale (mai frecvent, antibiotice), produse alimentare, muşcături de insecte.
* EQ pseudoalergic, ca urmare a unei acţiuni directe nonimune, a unor preparate medicale (salicilaţi, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, dextrane etc.) sau produse alimentare.
* EQ complement - dependent congenital sau dobândit (de exemplu în tumori maligne proliferative).
* EQ idiopatic - cu etiologie necunoscută.
Edemul Quincke se întâlneşte la toate etapele de vârstă şi este mai frecvent decât se descrie în mod obişnuit, din cauza naturii autolimitate şi tranzitorii a modificărilor cutanate. Localizarea edemului Quincke este mai frecventă pe faţă (buze şi pleoape), extremităţi, organe genitale etc., dar cea mai periculoasă localizare este laringele, cu debut brutal, respiraţie dificilă cu dispnee, colorit cianotic al feţei, agitaţie etc. Uneori, în localizarea pe faţă a EQ pot fi antrenate în procesul inflamator tunicele meningeale, care implică cefalee intensă, vomă, convulsii şi, uneori, vestibulopatie alergică. În astfel de situaţii (edem al căilor respiratorii) tratamentul reprezintă o urgenţă medicală şi implică administrarea de corticosteroizi cu acţiune rapidă sau clorhidrat de adrenalină. Pentru celelalte localizări, tratamentul edemului Quinke trebuie să aibă în vedere faptul că această patologie are, de fapt, un puternic substrat alergic. Astfel, se urmăreşte excluderea din viaţa pacientului a unor alergeni cu potenţial periculos. Restricţiile includ evitarea produselor bogate în salicilaţi (zmeură, cireşe, căpşuni, caise, prune, morcovi, cartofi), precum şi utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi pentalgin, baralgin, paracetamol, indometacin.
Tratamentul medicamentos este format din agenţi antihistaminici şi corticosteroizi. Este necesară abordarea unui stil de viaţă de corecţie, care implică renunţarea la fumat, alcool, evitarea situaţiilor stresante, supraîncălzirea şi situaţiile conflictuale. Pentru cei care suferă de o formă severă de angioedem, este recomandat să aibă la ei întotdeauna seringa cu soluţie de epinefrină (adrenalină).
Revenind la cazul dvs., trebuie spus că, probabil, vă confruntaţi cu o formă ereditară de edem Quincke, asociat cu o condiţie patologică hipofuncţională a tiroidei şi, de aceea, instituirea unui tratament terbuie să ţină cont de anumite particularităţi specifice stării dvs. actuale.
Pentru lămuriri suplimentare, contactaţi-mă telefonic!
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti.
Tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Ce se poate face pentru un copil albinos?"
(Răspuns pentru M. M. I. - Oneşti, F. AS nr. 1223)
Albinismul face parte din grupa de boli ereditare, caracterizate prin deficienţa parţială sau absolută a pigmentului melanină. Melanina este pigmentul care dă culoare pielii, părului şi ochilor. Este produsă de nişte celule numite melanocite, prezente în piele, păr şi ochi. Acest pigment absoarbe razele ultraviolete, protejând astfel pielea de pagubele provocate de razele solare.
Există două tipuri de albinism: tipul oculocutanat (cu reducerea sau absenţa melaninei în piele, păr şi ochi) şi tipul ocular (cu absenţa melaninei în ochi).
Albinismul este prezent la toate rasele şi la ambele sexe. Speranţa de viaţă nu este diminuată la albinoşi şi ei nu au un risc de retard intelectual.
Manifestările albinismului includ următoarele:
* Culoarea deschisă a pielii (alb, roz, câteodată normal).
* Efelide (pisturi).
* Aluniţe roze, în loc de maro închis.
* Părul deschis la culoare, de la alb la şaten (la negri şi asiatici poate fi alb, roşcat sau castaniu).
* Culoarea ochilor poate fi de la albastru foarte deschis până la căprui.
Albinoşii se confruntă cu unele probleme grave din punct de vedere al sănătăţii şi al calităţii vieţii:
* Risc crescut de arsuri solare şi de cancer cutanat.
* Copiii pot suferi din cauza faptului că arată altfel.
* Faptul că albinoşii arată altfel decât membrii familiei şi restul oamenilor îi poate duce la izolare socială.
* În unele societăţi, viaţa lor este ameninţată din cauza unor superstiţii.
Toate acestea pot duce la izolare, lipsa stimei de sine şi la tratamente costisitoare.
Tratamente
Nu există tratamente propriu-zise pentru albinism care să ducă la vindecare, deşi medicamentul Nitisonine, aprobat de FDA (Agenţia Federală Americană a Medicamentului) ar putea creşte nivelul de pigment în păr şi în ochi.
Din punct de vedere naturist, pot fi luate câteva măsuri utile:
* Ochelari care protejează ochii de razele solare, inclusiv prin părţile laterale.
* Creme fotoprotectoare, cu protecţie UVA, UVB şi factor de protecţie de cel puţin 30.
* Îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, precum şi pălării cu boruri mari.
* Evitarea ieşirii din casă atunci când soarele arde mai intens.
* Grupurile de sprijin sunt importante, pentru a-i ajuta pe aceşti oameni să poată face faţă situaţiei.
* O dietă bogată în fructe şi legume ar putea ajuta, în sensul de a creşte aportul de antioxidanţi necesari pentru combaterea efectului luminii.
Este absolut necesară consultaţia regulată dermatologică şi oftalmologică, pentru a preveni şi a trata timpuriu orice tulburare care apare. Cancerul cutanat este una dintre cele mai temute complicaţii care ar putea apărea la pacienţii cu albinism.
Vă urez succes!
Ing. OVIDIU MIRCEA POCANSCHI - Cluj-Napoca, tel. 0264/58.11.36, 0744/91.02.93, e-mail: mirceapocanschi@yahoo.com
"Vreau un leac naturist pentru multele mele probleme la ochi"
(Răspuns pentru P. CORE - com. Brăneşti, jud. Dâmboviţa, F. AS nr. 1211)
Şi eu am suferit de asemenea "gunoaie la ochi", cu senzaţia de "nisip în ochi" şi puncte negre. De toate aceste neplăceri am scăpat cu ajutorul unguentului POCO, astfel: cu ochii închişi, m-am uns cu puţin unguent cu un masaj uşor, pe toată suprafaţa pleoapelor, având grijă să nu pătrundă unguentul în ochi. Dacă totuşi pătrunde puţin, după circa 5 minute vă va trece usturimea. Aceste manevre este preferabil să le executaţi seara, înainte de culcare. Dimineaţa, la trezire, veţi constata că aveţi privirea limpede şi că acele "gunoaie" ce vă deranjau ochii au dispărut.
POCO este un medicament cu utilizări universale, brevetat ca invenţie, care a dat rezultate spectaculoase în numeroase cazuri în care alte tratamente au dat greş. Poate fi procurat la tel. 0264/58.11.36, 0744/91.02.93 sau e-mail: mirceapocanschi@ yahoo.com. Multă sănătate!
"Am rămas cu sechele după Parkinson"
(Răspuns pentru SIMONA - Bucureşti, F. AS nr. 1211)
Pentru dureri şi usturimi pe scalp, vă recomand ungeri locale cu alifia POCO. Ele ar putea să dispară, chiar după prima ungere. Este preferabil să vă ungeţi în fiecare seară, cel puţin 20 de zile, pentru a nu mai apărea durerile şi usturimile.
POCO este un medicament cu utilizări universale, brevetat ca invenţie, care a dat rezultate spectaculoase în numeroase cazuri în care alte tratamente au dat greş. Poate fi procurat la tel. 0264/58.11.36, 0744/91.02.93 sau e-mail: mirceapocanschi@ yahoo.com. Multă sănătate!