După cum arată unele studii recente efectuate în Franţa şi Germania, demenţa, boala Alzheimer şi depresiile sunt adeseori provocate de inflamaţii ascunse în interiorul organismului. Oamenii de ştiinţă presupun că reacţiile inflamaţiilor pot ajunge - prin sânge - la creier şi îl pot afecta. "Inflamaţiile ascunse, de pildă o gingivită, pot produce alte focare de infecţie în vasele sanguine, care provoacă, la rândul lor, inflamaţii importante la nivelul articulaţiilor sau al miocardului", spun experţii.
Semnale de alarmă: oboseala şi stările depresive
Alături de infarct şi atacul cerebral, reumatismul şi neurodermita pot fi provocate, şi ele, de inflamaţii ascunse în organism. Simptomele acute ale inflamaţiei sunt, în general, oboseala bruscă, starea depresivă permanentă sau durerile "fără cauză". Dar ele nu sunt totdeauna prezente. Numeroase inflamaţii "se coc" luni de zile, nedescoperite, în organismul nostru, aşa-numitele "inflamaţii silenţioase". Dar ceea ce pare inofensiv poate deveni, în condiţii prielnice, extrem de periculos.
În principiu, inflamaţiile pot fi depistate cu ajutorul hemogramei, care indică concentraţia substanţelor nocive. Una dintre cele mai cunoscute este proteina C reactivă. Această proteină "de alarmă", produsă în cantitate sporită în procesele inflamatorii, este considerată un factor de risc pentru apariţia de noi focare. Valoarea normală este sub 1 mg la 1 l de sânge. Între 1-3 mg/litru de sânge, riscul inflamaţiei este vizibil crescut. Cu cât valoarea este mai mare, creşte, concomitent, şi riscul de infarct sau de accident cerebral.
Stilul de viaţă poate fi decisiv
Tot mai multe studii indică faptul că anumite substanţe din alimentaţia noastră ne pot proteja de afecţiunile inflamatorii, în vreme ce altele "aţâţă", pur şi simplu, inflamaţiile. Printre acestea se numără zahărul, grâul, carnea consumată excesiv (mai ales carnea de porc şi de viţel, care conţine o cantitate mare de substanţe ce duc la inflamaţii).
O altă problemă importantă o reprezintă lipsa substanţelor antiinflamatorii din alimentaţia noastră, de pildă, cea a polifenolilor, nişte compuşi ai substanţelor vegetale, care nu sunt nici vitamine, nici minerale, dar care au un puternic efect antiinflamator.
Cele mai ridicate valori anti-radicali liberi le au boabele de goji şi de aronia, rodiile, prunele, stafidele şi broccoli. Dar şi multe plante aromatice, precum ghimbirul sau curcuma.
Dietele alimentare contracarează inflamaţiile
Chiar dacă nu ne confruntăm cu o inflamaţie acută, este important să adoptăm o dietă alimentară. Numeroase inflamaţii de grad redus, pe care cei în cauză nici nu le simt, joacă un rol nefast în apariţia unor afecţiuni precum cancerul şi diabetul.
Pe lângă fructe, legume şi plante aromatice, trebuie să favorizăm în alimentaţia noastră grăsimile "valoroase" cu efect antiinflamator, ca de pildă acizii graşi Omega-3, prezenţi în peştele de apă rece: heringi, somon, macrou sau ton. Dintre uleiurile din plante, sunt de preferat cele de rapiţă, de nucă sau de in, care conţin, şi ele, Omega 3 şi reduc riscul inflamaţiilor. Cu o condiţie: să fie presate la rece, pentru că astfel se elimină oxidarea potenţial periculoasă încă din timpul producerii.
Şi încă ceva: pericolul de inflamaţii este mai mare în cazul persoanelor supraponderale. Substanţele inflamatoare se formează cel mai ades în ţesutul adipos de pe abdomen.
Prevenirea inflamaţiilor
- Recomandări importante -
* Evitaţi greutatea excesivă: ţesutul adipos de pe abdomen produce substanţe inflamatoare.
* Consumaţi zilnic 2-3 pumni de legume (crude sau dunstuite) şi un pumn de fructe (mai ales fructe de pădure).
* Renunţaţi la margarină şi la prăjeli: acizii graşi pe care-i conţin stimulează inflamaţiile.
* Limitaţi consumul de carne, mai ales de porc şi de viţel, dar şi pe cel de gălbenuş de ou şi de produse lactate grase, care conţin acid arahidonic (inflamator).
* Mâncaţi mai mult peşte şi mai multe fructe de mare. Mai ales somon, hering şi macrou, bogaţi în acizi graşi Omega 3 şi vitamina D.
* Antiinflamatoare sunt: uleiul de in şi cel din germeni de grâu, care conţin o cantitate mare de vitamina E. Şi sâmburii de nucă - indiferent sub ce formă (în stare pură, în salate sau în muesli).
* Eliminaţi dulciurile - zahărul produce inflamaţii şi contribuie la apariţia unor procese degenerative la nivelul creierului, deci la demenţă senilă (la persoanele în vârstă).
* Vinul roşu, băut cu măsură, alimentează organismul cu polifenoli, precum resveratrolul. Dar nu exageraţi: 125 ml pe zi sunt suficienţi!
"Remedii" naturale cu efect antiinflamator
Bromelaina pe care o conţine accelerează procesul de vindecare a inflamaţiilor şi se foloseşte, în prezent, şi în tratamentul reumatismului.
2. Afinele
Sunt considerate o armă-minune împotriva afecţiunilor inflamatorii. Colorantul vegetal (mirtilina) pe care-l conţine neutralizează radicalii liberi. Un pumn pe zi este suficient.
3. Broccoli
Toate soiurile de varză conţin o cantitate mai mare de vitamina C (antioxidantă) decât citricele. Care, împreună cu acizii graşi Omega-3, ne protejează de inflamaţii.
4. Cacao
Ciocolata neagră, cu un conţinut foarte ridicat de cacao (peste 70%) şi cu zahăr puţin, este bogată în polifenoli, care pot opri înmulţirea focarelor de inflamaţii din organism.
5. Ceaiul verde
Catehinele sale se numără printre cei mai puternici antioxidanţi. Distrug agenţii patogeni şi imunizează. În plus, se crede că ar avea un efect anticancer.
6. Curcuma
Polifenolul curcumină pe care-l conţine vindecă afecţiunile pielii şi ale articulaţiilor (psoriazis şi artroză) şi ne poate proteja de cancer.
7. Ghimbirul
Medicina alternativă recomandă ghimbirul pentru tratarea inflamaţiilor, mai ales a reumatismului. În bulbii de ghimbir se găsesc polifenoli şi substanţe "iuţi", precum gingerolii.
8. Goji
"Super boabele" roşii conţin substanţe complexe care stimulează sistemul imunitar şi stopează inflamaţiile.
9. Nuca
Niciun alt aliment nu conţine un asemenea potpuriu de antioxidanţi şi de acizi graşi Omega-3, precum nucile. Şi mai au - în plus - lignane antiinflamatoare.
10. Papaya
Conţine o enzimă foarte importantă, papaina, care grăbeşte vindecarea rănilor şi care atenuează, în mod evident, afecţiunile inflamatorii ale pielii.
11. Rodiile
În zeama lor de culoare roşie se găsesc peste 20 de polifenoli diferiţi - coloranţi vegetali, care au un efect antiinflamator de zece ori mai puternic decât aspirina.
12. Sfecla roşie
Coloranţii vegetali care-i conferă culoarea şi protejează celulele, în combinaţie cu saponinele, stopează apariţia inflamaţiilor.
13. Somonul
Ar trebui să fie pe masă o dată sau de două ori pe săptămână, datorită acizilor graşi Omega-3, pe care-i conţine şi care combat inflamaţiile (mai ales la nivelul articulaţiilor, al creierului şi al pielii).
14. Usturoiul
Are efect antibacterian şi dezinfectează din interior. Şi reduce, pare-se, riscul anumitor tipuri de cancer.