Lumina tot mai strălucitoare a soarelui, reflectată în luciul apelor ori în verdele ierbii, cerul vioriu şi profund, cântecul păsărilor, beţia de miresme şi de culori răspândită de exploziile florale îndeamnă sufletul să treacă peste zăgazuri, să-şi regăsească inocenţa şi bucuria. De asta ne place aşa de mult primăvara! Pentru izvorul de bucurie pe care reînvierea naturii îl dezleagă în noi. În vechile tratate de alchimie se spune că în lunile de trecere dintre primăvară şi vară energiile tainice ale naturii ating apogeul, împingând spre împlinire şi rod tot ce-i viu.
Ochiul cerului, din pajiştile cu flori: Cicoarea
Cu siguranţă o cunoaşteţi - creşte în luminişuri, în fâneţe şi pe marginea drumurilor. Are tulpini verde deschis şi florile de un albastru luminos, ca cel al cerului din dimineţile senine de primăvară. Modestă şi adesea nebăgată în seamă, cicoarea (Cichorium intybus) este un adevărat remediu de sănătate datorită rădăcinilor sale, un tonic nervos remarcabil. Cafeaua din rădăcinile de cicoare înviorează mintea şi psihicul, îndepărtează oboseala şi astenia, stimulează digestia şi măreşte capacitatea de efort intelectual. Descoperită în Prusia ca înlocuitor al cafelei în timpul blocadei impuse în secolul al XVIII-lea de către Napoleon Bonaparte, băută pe rupte în anii războiului în oraşele săseşti din Ardeal, sub numele de Frank-Cafea, cicoarea are toate şansele să devină stimulentul nervos şi psihic nenociv din secolul XXI, tot mai conştient de capcanele alimentare care le ameninţă oamenilor viaţa, în frunte cu nocivele derivate de cafea.
Reţetă
Cafea din rădăcini de cicoare
Se obţine casnic, din rădăcinile cicoarei uscate, prăjite pe o plită încinsă şi apoi măcinate, dar mai simplu este să o luaţi gata prelucrată din magazinele naturiste şi Plafaruri. Vă recomandăm cafeaua de cicoare pură, fără alte adaosuri ori aromatizanţi. Pentru a obţine din ea o "cafea" bună, se pun într-un ibric (250 ml) cu apă clocotită 2-3 linguriţe de pulbere de cicoare, după care se pune pe foc mic vreme de 2 minute şi se amestecă încontinuu. Se lasă să se răcească 10 minute, apoi se filtrează şi se serveşte ca atare (dacă suportaţi gustul amar) sau cu 1-2 linguriţe de miere. Iată câteva recomandări ale acestei "cafele" extrem de sănătoase:
* Astenie, surmenaj intelectual, depresie uşoară - se beau trei pahare din acest preparat pe zi, între mese.
* Dificultăţi de concentrare, stare de somnolenţă - se ia o ceaşcă de cafea de cicoare îndulcită cu miere din belşug.
* La copiii fără apetit - se recomandă să bea o ceşcuţă din această cafea, cu câteva minute înainte de masă.
* Dureri de cap, stări de indispoziţie pe fondul unor probleme biliare sau hepatice - se bea cafea de cicoare, neîndulcită.
Miresuca lunii mai:Păducelul
Florile lui poartă culoarea purităţii, a eternităţii, a păcii sufleteşti şi a aspiraţiilor înalte. Îngerii - mesagerii lui Dumnezeu - sunt întotdeauna înfăţişaţi în straie de un alb imaculat şi extrem de strălucitor, la fel ca şi zânele şi alte spirite bune din credinţele străvechi. Albul este fără îndoială culoarea care poate vindeca orice suferinţă sufletească şi orice boală, meritând cu prisosinţă calificativul de culoare miraculoasă. Pentru a vă convinge de acest lucru, contemplaţi un măr înflorit, un păducel, o tufă de iasomie ori puritatea nemărginită a florii albe de crin. După câteva minute de contemplaţie, fără îndoială ca veţi sesiza efectul calmant al culorii, pacea pe care vi-o aşterne în gânduri şi în trăiri. Nu e nevoie decât de puţină bunăvoinţă pentru a vă concentra conştient asupra petalelor albe şi parfumate, minunându-vă de marele geniu al Creatorului. Ce să alegeţi din câte flori albe transformă primăvara în mireasmă? Vă spunem noi: păducelul! De ce? Pentru că albul lui feciorelnic este într-un acord deplin cu forţa vindecătoare a plantei, unul dintre cele mai puternice "medicamente" ale naturii.
Păducelul (Crataegus monogyna, C. oxyacantha) este un arbust care în luna mai dă un aer de sărbătoare pajiştilor şi luminişurilor din zonele de deal şi de munte, cu inflorescenţele sale albe şi parfumate, care picură linişte. Pentru a putea beneficia din plin de efectele tămăduitoare de suflet ale acestei plante, vă recomandăm în continuare un preparat simplu.
Reţetă
Infuzie combinată de flori de păducel
Şase linguriţe de pulbere de flori se lasă la înmuiat într-un vas în care s-a pus o cană şi jumătate de apă, de seara până dimineaţa, când se filtrează; maceratul se pune deoparte, iar pulberea umezită cu apă se opăreşte cu încă o cană şi jumătate de apă, după care se lasă la răcit şi se filtrează; se combină maceratul cu infuzia. Se bea de trei ori pe zi, pe stomacul gol, un pahar din acest ceai. Spre deosebire de "ceaiul clasic", această infuzie combinată este foarte eficientă, rezultatele tratamentului fiind puternice şi rapide. Iată câteva indicaţii ale sale:
* Stări de nervozitate, iritare, furie - dacă aceste emoţii nocive sunt o prezenţă constantă în viaţa dvs., o cură de 1-2 luni cu acest preparat din păducel este binevenită, având un efect echilibrant psihic, blând şi totodată puternic.
* Probleme cardiace, probleme nervoase - studii recente au pus în evidenţă faptul că preparatele cu flori de păducel favorizează oxigenarea creierului, îmbunătăţesc circulaţia cerebrală, normalizează activitatea nervoasă. Curele de lungă durată cu infuzie combinată de flori de păducel au din acest motiv un efect benefic în afecţiunile menţionate.
* Stări de angoasă, de teamă fără motiv (anxietate) - se face o infuzie combinată după aceeaşi reţetă, doar că nu va fi făcută numai din păducel, ci dintr-un amestec de flori de păducel şi flori de sunătoare, în proporţii egale.
Împăratul grădinii: Trandafirul
Există zeci şi sute de specii şi varietăţi de trandafiri, fiecare cu efecte coloristice diferite. Pe lângă culoarea roşie, strălucitoare, mai există nenumărate nuanţe suave de roz, galben şi alb. Două dintre speciile de trandafiri, cel de dulceaţă (Rosa centifolia) şi cel de Damasc (Rosa Damascena), au şi un parfum cu virtuţi terapeutice deosebite. Aducerea lor în cameră este recomandată persoanelor nervoase şi anxioase, cărora le este teamă de intimitate (sunt un remediu străvechi contra frigidităţii), care au frecvent insomnii ori un somn neodihnitor. Dacă vreţi să folosiţi ceva mai mult din frumuseţea şi prospeţimea trandafirilor, vă recomandăm două remedii.
Reţete
Macerat de trandafir
Se obţine casnic foarte uşor: 2-3 linguri de petale de trandafir se pun la macerat de seara până dimineaţa într-o cană (250 ml) cu apă plată sau de izvor. Dimineaţa, lichidul se filtrează şi se foloseşte cât mai proaspăt sau se păstrează maximum 12 ore la frigider. Se foloseşte în tratamentul nervozităţii, al diferitelor fobii, al frigidităţii şi durerilor de cap. Se beau 2-3 căni pe zi, pe stomacul gol, îndulcite cu puţină miere.
Apa de trandafir din comerţ, pe care o găsim în magazinele naturiste, este obţinută prin procesul de distilare a petalelor de trandafir, pentru obţinerea parfumurilor. Ea are o uşoară nuanţă gălbuie, un parfum puternic şi este folosită mai ales pentru uz extern, ca antiseptic, ori cosmetic. Aceasta este de fapt cunoscuta apă de colonie. Compresele cu această apă de trandafir sunt un elixir pentru ten - păstrând pielea proaspătă şi catifelată, pentru ochi - reducând cearcănele şi inflamaţia.
Oţet de trandafir
Într-un borcan de 800 ml se pun petale de trandafir proaspete, tăiate mărunt, până la umplerea borcanului, dar fără a le îndesa. Deasupra se toarnă oţet natural din mere, amestecând mereu, aşa încât petalele de trandafir să fie foarte bine pătrunse. Se închide borcanul ermetic şi se lasă să se macereze acest amestec la umbră, vreme de 14 zile, după care se filtrează şi se trage în sticluţe mici şi închise la culoare. Se foloseşte de regulă pentru tratarea durerilor de cap, a nevralgiilor şi a răcelilor, sub formă de fricţionări pe gât, umeri, ceafă şi tâmple. Mirosirea oţetului de trandafir este un elixir contra leşinului şi a migrenei.