Ne apropiem cu paşi mari de aniversarea Centenarului Unirii. În aproape 100 de ani, semnificaţia zilei de 1 Decembrie 1918, devenită între timp şi Zi Naţională, pare să se fi uzat, trecută prin propaganda comunismului, dar şi prin demitizările "alternative" de după '89. Celebrat aşa cum cere semnificaţia lui, centenarul din 2018 ar fi un prilej cum nu se poate mai bun, să ne reîncărcăm cu emoţia şi, poate, şi cu puterea de sacrificiu a generaţiei Marii Uniri. Doar că în timp ce dinspre vecina noastră Ungaria vin zvonuri despre o nemaiîntâlnită ofensivă propagandistică împotriva evenimentelor de la 1 Decembrie 1918, strategia României, după plecarea guvernului Dacian Cioloş, a aţipit. Motiv temeinic ca să aflăm de la un bun cunoscător al problemei, cum s-ar cuveni celebrat pentru a depăşi festivismul şi formalismul, Centenarul Marii Uniri.
"Celebrarea înaintaşilor cere gesturi concrete"
- Domnule Şandru, aţi coordonat "Departamentul Centenar" din Guvernul Cioloş. În această onorantă calitate, vă întreb, înainte de toate, de ce este atât de important să marcăm, ca pe un eveniment de excepţie, cei 100 de ani de la Marea Unire? Cum facem să ne reconectăm, ca naţiune şi ca popor, la emoţia şi la dramatismul zilei de la 1 Decembrie 1918?
- Centenarul Marii Unirii e un punct de cotitură în istoria României şi cred că suntem privilegiaţi să fim contemporani cu marcarea a 100 de ani de la împlinirea marelui ideal naţional. Marea Unire a presupus un mare sacrificiu din partea naţiunii, prin intrarea, în 1916, în război. Avem obligaţia să facem cuvenita reverenţă faţă de înaintaşii noştri, dar, în acelaşi timp, cred că avem datoria de a privi cu realism la prezent, ca să putem proiecta, pe cât ne e în putinţă, România următorului secol. În ce mă priveşte, văd importanţa acestui moment, pe toate aceste paliere: trecut, prezent şi viitor. Cred că celebrarea Marii Uniri trebuie să fie un efort de societate şi să vedem marcarea Centenarului, mai mult decât ca un prilej de festivism, ci ca pe o asumare onestă a trecutului - în care să putem vorbi şi despre Turtucaia, şi despre tezaurul de la Moscova dar, în acelaşi timp, să putem identifica problemele de azi, de la nivel mentalitar şi până la nivel de infrastructură, şi să încercăm să ne imaginăm, cum spuneam, România viitoare. Provinciile istorice care formează ţara de azi, Muntenia, Transilvania şi Moldova, nu sunt nici azi unite la nivel de infrastructură! Nu avem autostrăzi, facem 7 ore cu trenul de la Iaşi la Bucureşti, pe când acum 80 de ani, se făceau doar 5 ore! Sunt nişte probleme care se cer rezolvate. Celebrarea memoriei înaintaşilor trebuie făcută şi prin astfel de acte concrete.
- Care au fost programele pe care le-aţi imaginat când v-aţi apucat de treabă la "Departamentul Centenar"?
- Am fost numit de premierul Cioloş în august 2016, în septembrie deja lucram la centralizarea celor aproape 400 de proiecte legate de sărbătorirea Centenarului, propuse la nivel central şi local. Doream să deschidem şi o competiţie pentru societatea civilă, jurizată de mari personalităţi, şi să obţinem un buget pentru "oraşele Marii Uniri". Vă dau cazul Iaşiului, care sărbătoreşte 100 de ani de când a fost capitala României, "o capitală a rezistenţei până la capăt", cum spunea Iorga. Chiar acum un secol, pe 10 mai, Ziua Naţională a fost sărbătorită la Iaşi, iar Regina Maria nota în jurnalul său de război că, pe platoul de la Şorogari, în momentul când a trecut în revistă trupele alături de Rege, a simţit renaşterea speranţei naţionale. La fel, la Bucureşti, Alba Iulia, dar şi la Chişinău, avem evenimente care au prefigurat Unirea. Doream ca, plecând de la astfel de momente, să vedem cum putem proiecta, de exemplu, reforma constituţională a României viitoare.
"Sub comunişti, povestea Marii Uniri a fost îmbălsămată propagandistic"
- Dincolo de festivităţile obişnuite, ce alte evenimente erau planificate în jurul lui decembrie 2018?
- Un palier important ar fi fost cel educaţional: conferinţe şi expoziţii itinerante prin şcolile din ţară, un program al "Trenurilor Centenarului", prin care elevii să poată urma, gratuit, "Traseul Memoriei", să viziteze toate monumentele şi locurile esenţiale pentru momentul 1918. Apoi, intenţionam să facem un studiu despre percepţia de azi faţă de Marea Unire. În perioada comunismului, povestea Marii Uniri a fost îmbălsămată propagandistic, iar istoriografia a ocultat rolul Casei Regale sau acţiunile guvernului Brătianu, lucruri care au fost reevaluate după 1990. E important cum înţelegem azi evenimentele din 1918, felul în care percepem cum anume s-au scurs cei 100 de ani de atunci, şi cred că cel mai important pariu, din această perspectivă, este cum spunem povestea Centenarului Marii Uniri tinerei generaţii. Acesta e pariul fundamental, pe care societatea românească nu are voie să îl piardă. Dincolo de asta, era şi palierul de infrastructură. Am propus 34 de proiecte de infrastructură, printre care "Autostrăzile Centenarului". Nimeni nu îşi imagina că ar fi putut fi terminate până la 1 decembrie 2018, dar măcar să le fi început! Poate părea ciudat: ce legătură au proiectele de infrastructură, cu marcarea Centenarului? Au legătură pentru că, acum 100 de ani, oamenii aceia care ieşiseră dintr-un efort de război extraordinar, cu jertfe umane enorme, au reuşit să reconstruiască o ţară. Cred că după 100 de ani, în condiţiile în care nu avem autostrăzi, nu avem spitale regionale, avem încă 400 de şcoli cu toaletă în fundul curţii, e de datoria noastră să arătăm că aşa nu se mai poate. Podul de la Cernavodă al lui Saligny stă să se prăbuşească. Putea fi un proiect de infrastructură pentru Centenar. E şi aceasta o formă de a respecta memoria celor care s-au jertfit acum 100 de ani.
- Aţi început să lucraţi la "Departamentul Centenar" în timpul Guvernului Cioloş, apoi aţi plecat din Guvernul Grindeanu. Ce credeţi că se va alege de proiectele dumneavoastră?
- Am luat decizia de a pleca din guvern pe 31 ianuarie 2017, când a fost votată celebra Ordonanţă 13. Nu puteam face parte dintr-un guvern care punea mai presus de interesul public, interesele unor politicieni cu probleme penale. Nu am idee ce se va alege de proiectele noastre, pentru că avem un guvern politic, iar, din păcate, în România, politica e în stare să rescrie până şi istoria. Dacă cei de la guvernare o ţin tot aşa, mă tem că singura realitate palpabilă de care vom avea parte în 2018 va fi, poate, inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului şi, desigur, un soi de "Cântare a României" răspândită în întreaga ţară.
"Să ne raportăm cu inteligenţă la provocări"
- În timp ce la noi, Centenarul e tras pe linie moartă, există informaţii că Ungaria pregăteşte o ofensivă propagandistică extrem de puternică, dorind să dovedească, fireşte, că Ardealul este, de fapt, al ei. Suntem pregătiţi să combatem provocările venite din alte părţi?
- Am văzut o reacţie a domnului academician Ioan Aurel Pop, care vorbea despre constituirea, în guvernul maghiar, a unui departament "Trianon 100". Ce pot eu să vă spun e că atunci când am prezentat proiectele noastre în comisiile de specialitate din Parlament, de fiecare dată, singurele voturi împotrivă au venit din partea UDMR. România trebuie să se raporteze cu inteligenţă la aceste provocări. Ştim că în Ungaria avem un regim de factură populistă. Ar trebui să facem o politică de stat din a atrage atenţia forurilor europene cu privire la aceste acţiuni provocatoare, care ar putea deveni, propagandistic, chiar ostile.
- Domnule Şandru, oare după 100 de ani, credeţi că Marea Unire e înfăptuită cu adevărat?
- Statal, da, în mod evident. Mă tem însă că din punct de vedere al mentalităţilor, nu. Aici e însă o opinie subiectivă, nu de specialist în Ştiinţe Politice. Faceţi o excursie de la Vaslui la Cluj şi veţi vedea cum se schimbă totul, de la arhitectură până la comportamentul oamenilor. Aceste diferenţe nu sunt neapărat rele. Dar există nişte reticenţe care, nu ştiu cum, s-au păstrat la nivelul unor remanenţe istorice. E o moştenire istorică care se regăseşte, într-un fel sau altul, şi în prezent şi pe care, pentru a o înţelege, trebuie, înainte de toate, să ne putem privi în oglindă, atunci când ne asumăm istoria noastră ca naţiune. Momentul 1 Decembrie 2018 e un moment cum nu se poate mai bun ca să facem asta.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
