Din cele descrise de dvs., simptomatologia ar putea fi explicată în contextul unei boli autoimune. În acest tip de boli, sistemul imun este dereglat şi atacă propriul organism. Acesta răspunde prin anumite simptome specifice fiecărei boli în parte, dar şi prin simptome cu caracter general, care apar în toate bolile autoimune. Durerile din tot corpul, pe care le descrieţi, se încadrează în simptomatologia generală a unei boli autoimune. Ţinând cont de medicaţia pe care o luaţi, mă refer la Euthyrox, s-ar putea să fie vorba despre o tiroidită cronică autoimună - Hashimoto, una dintre cele mai frecvente boli autoimune la femei. La ora actuală, majoritatea bolilor tiroidiene apar pe fond autoimun. Manifestările bolii ţin, pe de o parte de dereglarea hormonală - hipo sau hipertiroidie - şi pe de altă parte, de dereglarea sistemului imun, care atacă tiroida, dar şi alte sisteme şi organe.
Medicaţia clasică are ca scop doar echilibrarea nivelului de hormoni tiroidieni, fie prin suplimentare, fie prin scăderea producţiei lor. Din această cauză, de multe ori, chiar dacă analizele hormonale sunt în parametrii normali, pacienţii nu se simt bine.
Caracteristic tiroiditei cronice autoimune este că, de multe ori, pacienţii au simptome chiar şi în condiţiile în care funcţia tiroidiană este echilibrată. Ei acuză stări de agitaţie, nervozitate, senzaţie de nod în gât sau de sufocare (în special la emoţii puternice) sau, dimpotrivă, de depresie sau anxietate. Tulburările de ritm cardiac sunt frecvente şi se manifestă prin palpitaţii, care pot să apară chiar şi în condiţii de repaus, fără să existe o afecţiune cardiacă. De asemenea, pacienţii se pot confrunta cu transpiraţii abundente şi bufeuri sau, dimpotrivă, au pielea uscată, unghiile şi firul de păr friabile, sunt friguroşi. Pot să apară tulburări de somn sau somnolenţă peste zi, probleme cu memoria şi capacitatea de concentrare şi, de foarte multe ori, probleme cu greutatea corporală. O problemă extrem de frecventă care apare la aceşti pacienţi este constipaţia. De multe ori, ei rămân uimiţi că după instituirea tratamentului, această problemă dispare foarte rapid, fără să mai fie nevoie de tratamente laxative.
Simptomele generale sunt legate de manifestări la nivelul pielii - urticarie cronică sau recurentă, dermatite, fotosensibilizare (extrem de frecvente), dureri articulare sau musculare nesistematizate, stări de oboseală nejustificate, reacţii alergice la medicamente şi altele.
Există şi situaţii în care aceste manifestări generale, mă refer în special la durerile articulare şi musculare, se datorează şi asocierii unei alte boli autoimune. Frecvent, există o asociere între tiroidită şi poliartrită sau hepatita cronică autoimună.
Această boală apare pe un anumit teren genetic, care se moşteneşte. Frecvent, această boală există într-o familie, la mai mulţi membri. Pe acest teren, boala se declanşează sub influenţa unor factori externi sau interni. Printre cele mai frecvente cauze de declanşare sau de agravare a bolii se numără stresul. Prin stres se înţelege suprasolicitarea fizică, emoţională sau psihică. De multe ori, în spatele tulburărilor de tip depresiv anxios, al atacurilor de panică, stă tiroidita cronică. Cauzele ţin de stări emoţionale, conflicte, supărări care nu sunt verbalizate, nu sunt exprimate. Frecvent, ele apar la persoanele care sunt nemulţumite de viaţa pe care o duc, dar nu ştiu sau nu au curajul să facă ceva pentru a îndrepta situaţia. Sunt cazuri în care bolnavul se neglijează pe sine, se sacrifică pentru alţii. De aici apar o serie de conflicte interioare, de frustrări, care dacă nu sunt exprimate, comunicate, sfârşesc prin a afecta tiroida. De multe ori este vorba despre un conflict între soţi sau la serviciu, cu persoane în poziţie de conducere. Sunt conflicte pe care pacienţii nu le pot gestiona şi preferă să-şi suprime emoţiile, pentru a nu escalada conflictul. Este important, pentru evoluţia favorabilă a bolii, să se rezolve toate aceste conflicte, inclusiv prin psihoterapie, dacă este cazul.
Tratamentul tiroiditei Hashimoto trebuie să se adreseze în primul rând sistemului imunitar. Aici pacienţii se lovesc frecvent de un paradox. Chiar şi atunci când este diagnosticată boala de către endocrinolog, dacă funcţia glandei tiroide este în limite normale, li se spune că nu e nevoie de nici un tratament şi că simptomele de care se plâng nu au legătură cu tiroida. În principiu aşa este, adică nu este nevoie de un tratament hormonal pentru tiroidă, dar în mod cert, întotdeauna este nevoie de un tratament imunomodulator, care nu este apanajul endocrinologului. Doar în cazurile în care este dereglată şi funcţia tiroidei, endocrinologul vă recomandă un tratament hormonal, de obicei, de substituţie cu hormoni tiroidieni (l-tyroxina). Există şi excepţii, unii endocrinologi recomandă, chiar şi când funcţia tiroidei este echilibrată, un tratament cu doze mici de hormoni tiroidieni, pentru a pune în repaus glanda tiroidă.
Din punct de vedere alopat, tratamentul imunomodulator este recomandat doar în situaţii excepţionale, în care apare hipertiroidia (aşa numita Hashitoxicoza) rezistentă la tratamentul de inhibiţie hormonală. În aceste situaţii, se face tratament imunosupresor cu corticoizi, pe perioade scurte.
Tratamentul de bază este reprezentat de terapiile alternative, cu rol atât în susţinerea funcţiei tiroidiene, cât şi în reglarea sistemului imunitar. Pentru susţinerea funcţiei tiroidiene se pot folosi suplimente cu tirozină, extract de sânziene, uleiul de primulă, seleniul. Trebuie menţionat că produsele care conţin iod sunt contraindicate dacă pacientul urmează tratament cu hormoni tiroidieni. De aceea chiar şi suplimentele sau plantele, nu mai vorbesc despre tratamentul homeopat, trebuie recomandate de către un medic.
Rezultate foarte bune se obţin prin tratamentul homeopat. Aici se pot administra remedii în funcţie de tipul constituţional al pacientului şi/sau tratamente organotrope, care se adresează în mod special tiroidei.
Tratamentul imunomodulator este legat de corectarea dezechilibrelor de la acest nivel. Pentru aceasta, se administrează antioxidanţi - seleniu, zinc, vitamina C, Coenzima Q10. S-a constatat că acizii graşi esenţiali (tip omega 3) au un foarte bun efect imunomodulator, de aceea ei sunt indicaţi în toate bolile autoimune, inclusiv în tiroidita Hashimoto. De asemenea, sunt indicate şi tratamente care au efect antiinflamator, atât asupra tiroidei, cât şi asupra pielii, articulaţiilor, muşchilor, şi tratamente care au efect de calmare a sistemului nervos.
O combinaţie cu efecte foarte bune, pe care o recomand şi cititoarei noastre, este următoarea: ulei de Evening primerose, ulei de Cătină, extracte-pulbere de Sânziene, Roiniţă, Rhodiola rosea şi Coacăz negru.
Centrul de Medicină Integrativă "SECOM(R)" Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 150, bl. 26C, tel. 021/316.43.92, 0733/35.40.00, e-mail: consultanta@secom.ro, www.secom.ro
"Se poate ţine schizofrenia în frâu?"
(Răspuns pentru ANCA I. - Iaşi, F. AS nr. 1254)
Cauzele schizofreniei nu sunt clare, dar sunt incriminaţi factori cum ar fi ereditatea, modificări în structura şi funcţionarea creierului, tulburări hormonale apărute la pubertate şi adolescenţă, unele infecţii virale, inclusiv ale mamei în timpul sarcinii, situaţii foarte stresante, consumul de substanţe psihoactive sau psihotrope, tulburări metabolice, inflamaţii.
Simptomele schizofreniei sunt foarte variate, dar pot fi clasificate astfel:
* Pozitive: deliruri (ex.: ideea falsă că este o personalitate istorică sau că este spionat), halucinaţii olfactive, gustative, vizuale, auditive (cele mai frecvente sunt vocile imaginare care le dau diferite comenzi), manii, comportament bizar, gândire dezordonată, confuză, repetarea unor idei sau a unor cuvinte fără sens şi logică, mişcări anormale.
* Negative, manifestate prin: retragere socială, lipsă de entuziasm, voinţă, iniţiativă, plăcere, lipsă de igienă personală, tulburări de atenţie, concentrare, memorie, randament intelectual scăzut, impulsivitate, anxietate, agitaţie fără motiv, comportament şi gânduri suicidare.
Simptomele bolii pot apărea dintr-o dată sau lent (pe parcursul a câtorva luni sau ani) şi pot varia ca tip şi severitate de-a lungul timpului, cu perioade de agravare şi de remisie. Unele simptome pot fi întotdeauna prezente, bolnavii având nevoie de sprijin şi asistenţă permanente. Din păcate, nu există analize de laborator specifice acestei boli. Urmând un tratament adecvat, terapie psihologică, terapie familială şi ocupaţională, unele persoane cu schizofrenie pot duce o viaţă normală. Pe baza unei analize individuale şi holistice, recomandăm produse naturale adaptate cazului concret al fiecărui bolnav. În Centrul de Medicină Integrativă SECOM(R) evaluarea stării globale de sănătate a pacientului se face pe baza documentelor medicale, dar şi a testării EIS (electroscanare interstiţială), care oferă informaţii privind starea funcţională a diferitelor organe şi riscurile de apariţie a unor afecţiuni imunologice, respiratorii, cardiovasculare, endocrine, genito-urinare, metabolice, digestive, neurologice, înainte ca ele să poată fi evidenţiate prin analize sanguine sau imagistice. Testarea permite şi urmărirea evoluţiei stării de sănătate şi a rezultatelor obţinute prin administrarea tratamentului complementar adecvat.
Produsele folosite sunt extrem de bine verificate, decontaminate, purificate şi realizate pe baza unor tehnologii avansate şi cu standarde calitative foarte înalte, ceea ce le conferă eficienţă şi siguranţă maximă.
Abordarea holistică şi integrativă a pacientului, calitatea excepţională a produselor Secom(R) (peste 300 tipuri), care conţin extracte inovatoare din plante, sunt factorii esenţiali pentru obţinerea unor rezultate favorabile şi în cazul fiului dvs., dar şi al altor bolnavi care solicită în paginile acestei prestigioase reviste programe de tratamente naturale pentru diferite afecţiuni.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
