Pistruii, o mobilă Biedermeier, gleznele groase, temperamentul - orice se poate moşteni pe linie de familie şi, câteodată, loteria ereditară îţi repartizează şi ceva nedorit, cum ar fi o boală. Astfel, femeile ale căror bunici şi mame au suferit de o decalcifiere a oaselor prezintă un risc triplu de osteoporoză. Şi cancerul, problemele venelor şi ale danturii sunt favorizate de o predispoziţie anume. Totuşi, scăderea densităţii osoase, de exemplu, nu este determinată în exclusivitate de zestrea genetică, ci şi de faptul că persoana în cauză face sau nu sport, fumează sau nu. Joacă un rol deloc neglijabil şi modelele de comportament preluate din familie, de pildă în ceea ce priveşte alimentaţia. Cercetătorii n-au reuşit până în prezent să explice în detaliu modul cum interacţionează stilul de viaţă, condiţiile de mediu şi materialul genetic. Cu toate acestea, ei ne recomandă să cercetăm ce afecţiuni apar mai frecvent în istoria familiei noastre. Dacă mama cuiva a suferit un infarct în jurul vârstei de 65 de ani sau chiar mai devreme, acesta este un avertisment demn de luat în seamă, deoarece semnalizează existenţa unui risc crescut. Cine descoperă o asemenea "verigă slabă" printre rudele apropiate ar trebui s-o aducă la cunoştinţă neîntârziat medicului său de familie. Şi să considere informaţia respectivă o şansă, fiindcă profilaxia specifică şi diagnosticarea precoce permit prevenirea majorităţii acestor afecţiuni sau tratarea cu succes, în urma depistării lor într-un stadiu incipient. În cele ce urmează, vom trece în revistă principalele boli ce se pot moşteni din familie.
Osteoporoza
În situaţia în care mama şi bunica au avut osteoporoză, riscul nepoatei de a dezvolta aceeaşi afecţiune se triplează - aceasta ar fi vestea proastă. Iar cea bună: structura de rezistenţă a corpului nostru posedă o viaţă interioară proprie, se distruge şi se reconstruieşte în permanenţă. De aceea, chiar şi femeile cu o predispoziţie nefavorabilă îşi pot fortifica scheletul. Studiile cele mai recente arată că sportul de rezistenţă, practicat consecvent, reprezintă protecţia optimă împotriva osteoporozei. Contracţia musculară intensă stimulează formarea de celule ce regenerează ţesutul osos. Importante sunt şi expunerea regulată la soare (pentru ca organismul să poată sintetiza vitamina D), ca şi un aport suficient de calciu (îl găsim, printre altele, în broccoli, spanac şi produse lactate). Întrucât, într-o primă fază, demineralizarea oaselor nu se manifestă prin dureri, femeile care au avut în familie cazuri de osteoporoză ar trebui ca, începând de la 40-45 de ani, să-şi măsoare anual densitatea osoasă la femur sau şold, cel mai bine printr-un examen DEXA. Dacă se dovedeşte că scheletul devine fragil, se vor prescrie medicamente care activează reînnoirea ţesutului osos.
Varicele
Sunt un exemplu clasic de moştenire din familie. Când tatăl şi mama suferă de varice, două fiice din trei riscă şi ele să se îmbolnăvească. Însă cine ia măsuri din timp poate preveni insuficieţa venoasă, ori măcar o amână cu ani buni. Ajutorul cel mai eficient pentru menţinerea picioarelor într-o stare de sănătate perfectă este mişcarea. În timpul plimbărilor, al joggingului sau al mersului pe bicicletă, musculatura picioarelor exercită o anumită presiune asupra venelor profunde, activând în acest fel fluxul sangvin direcţionat înapoi, spre inimă. Sunt benefice şi jeturile de apă rece, ca şi gimnastica picioarelor. În schimb, surplusul de greutate corporală, statul îndelungat în picioare sau pe scaun şi fumatul grăbesc degradarea venelor. Dacă varicele au început deja să iasă în evidenţă, ciorapii medicinali pot ajuta la prevenirea unei tromboze şi, eventual, la evitarea operaţiei.
Endometrioza
Medicii n-au aflat încă din ce cauză, la aproximativ 10% dintre femei, mucoasa uterină, endometrul, creşte în afara uterului, de obicei pe ovare, trompe, intestine, rect sau peritoneu. Endometrioza, care provoacă dureri violente în abdomenul inferior, apare frecvent în unele familii. Simptomele ei sunt multă vreme tolerate sau, pur şi simplu, ignorate. Deci, întrebaţi-vă neapărat mama şi surorile dacă au dureri care se intensifică la începutul ciclului, pentru a ceda apoi, când zilele menstruaţiei s-au terminat. Sângerările vaginale mici, durerile în timpul actului sexual şi urmele de sânge în urină pot indica de asemenea existenţa endometriozei. Cu cât se intervine mai repede - de regulă, cu o terapie hormonală sau cu o operaţie pentru îndepărtarea ţesutului excedentar - cu atât şansele de vindecare sunt mai mari.
Migrenele
Infarctul
Dacă o rudă de gradul întâi - adică unul din părinţi sau din fraţi - a suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral înainte de a împlini vârsta de 65 de ani, aceasta ne îndeamnă să presupunem o predispoziţie ereditară. Totuşi, pentru ca arterele să se fragilizeze, favorizând astfel îmbolnăvirea vaselor coronariene sau un infarct, trebuie ca la motorul care ne întreţine viaţa să se slăbească şi alte şuruburi. Când se adaugă hipertensiunea, diabetul, supraponderalitatea, fumatul, colesterolul mărit şi stresul cronic, riscul creşte. Dar mare parte din aceşti factori s-ar putea anihila printr-o alimentaţie corectă, după cum a demonstrat un studiu al Ministerului Sănătăţii din Spania. El arată că aşa-numita dietă mediteraneană, care constă în multe legume, fructe, peşte, seminţe şi ulei de măsline (în loc de carne, mezeluri şi lactate) reduce la jumătate riscul bolilor cardiovasculare. Însă, chiar dacă au un stil de viaţă sănătos, persoanele cu antecedente în familie ar trebui să-şi facă din doi în doi ani un control la cardiolog, cu EKG de efort şi ecografie cardiacă.
Diabetul
Predispoziţia este doar unul dintre aspecte - iar diabetul dovedeşte cu prisosinţă acest lucru. Pe de-o parte, dacă amândoi părinţii au fost diabetici, riscul de a dezvolta un diabet de gradul doi creşte cu până la 50%. Pe de altă parte, boala care a căpătat proporţii de masă în zilele noastre era aproape necunoscută până la mijlocul celui de-al şaptelea deceniu al secolului trecut - iar genele nu se modifică într-un timp atât de scurt. Abia un stil de viaţă nesănătos, cu mese copioase, exces de dulciuri şi prea puţină mişcare, a dat peste cap metabolismul insulinei, ridicând procentul de zahăr din sânge până la valori nepermise. De aceea, cine are diabetici printre rudele apropiate ar trebui să-şi supravegheze strict modul de viaţă şi să-şi facă minimum o dată pe an o analiză a glicemiei măsurate pe stomacul gol.
Parodontoza
Periajul dentar de două ori pe zi nu este suficient. În orice caz, nu la cei ce suferă de parodontoză, o inflamaţie a aparatului dento-maxilar, moştenită din familie. Predispoziţia genetică creează condiţii propice pentru declanşarea unei reacţii în lanţ cu rezultate distructive: placa bacteriană se solidifică, dând naştere tartrului, care oferă teren favorabil pentru proliferarea bacteriilor. Acestea atacă mai întâi lizereul gingival (porţiunea de gingie înnegrită din pricina elementelor metalice ale lucrărilor dentare), iar ulterior coletul dintelui şi chiar osul maxilarului, astfel încât există în final şi pericolul de a pierde dintele respectiv. Este necesar ca, o dată sau de două ori pe an, să ne prezentăm la un cabinet stomatologic pentru un detartraj profesionist. O metodă excelentă de diagnosticare precoce este screeningul parodontal, care constă în măsurarea adâncimii pungilor gingivale cu ajutorul unei sonde fine. De reţinut: fumatul accelerează procesele inflamatorii din cavitatea bucală, fiind factorul de risc nr. 1 al parodontozei.
Tumorile
Să începem cu cifrele liniştitoare: numai 5-10% dintre cazurile de cancer îşi au, într-adevăr, originea în predispoziţia moştenită. O contribuţie mult mai mare o aduc factorii declanşatori, ca fumatul sau alimentaţia greşită, care nu reprezintă o fatalitate, ci se pot evita. Potrivit statisticilor întocmite de World Cancer Research Fund (WRCF), o treime din tumori ar putea fi prevenite, pur şi simplu, printr-o alimentaţie sănătoasă. Dar şi infecţiile, ca şi radiaţiile ultraviolete, pot determina malignizarea celulelor. Se constituie ca excepţie anumite forme rare de cancer mamar şi de colon. Există o probabilitate de 80% ca femeile care au moştenit un defect la nivelul genelor BRC A1 şi BRC A2 să se îmbolnăvească de carcinom mamar. Dacă se cunosc în familie două sau mai multe asemenea cazuri de afecţiuni maligne şi mai ales dacă persoanele în cauză au avut vârste sub 50 de ani, ar fi indicată, ca măsură de siguranţă, verificarea genelor respective printr-o analiză de laborator. Şi să nu uităm că un cancer de sân depistat precoce are şanse de vindecare în proporţie de 80-90%.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
