Din reţetele domnului farmacist Bobaru: FICATUL ŞI BILA

- Cu o greutate medie de 1,5 kg, ficatul este printre cele mai grele organe ale corpului. Veritabilă uzină chimică, el este centrul de protecţie împotriva otrăvurilor, stăpâneşte metabolismul şi face rezerve de energie -

Preparate naturiste

Principalele plante folosite în bolile hepatice sunt: anghinarea, sunătoarea, gălbenelele, cicoa­rea, armurariul, nucul, coada-şoricelului, pirul, ur­zica, rostopasca, tescovina şi iedera. Plantele aromatice bogate în uleiuri volatile (mentă, roiniţă, cimbru, busuioc, salvie) se folosesc frecvent în afec­ţiunile bilei. Din plantele menţionate mai sus se pot prepara, în casă, următoarele forme farma­ceutice pentru uz intern:
PULBEREA. Se poate obţine din: plante aro­matice şi din anghinare, ci­coare, ar­murariu, coada-şoricelului, ros­topască şi pir.
Mod de preparare: Planta usca­tă se macină foarte fin, într-o râş­niţă de măcinat cafeaua. Se folo­seşte ca atare câte un vârf de linguriţă de pulbere, de 2 ori pe zi, diluată cu puţină miere, sirop, suc natural sau lapte fermentat (iaurt, sana, chefir, lapte bătut).
INFUZIA. Se prepară din plantele ce conţin ule­iuri volatile (busuioc, cimbru, mentă, roi­niţă, salvie) pre­cum şi din anghinare, su­nătoare, găl­benele, armurariu, nuc, coa­da-şori­ce­lului, urzică, rostopască, iederă.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se infuzează în 250 ml apă clo­cotită. Se lasă 30 de minute, după care se filtrează prin tifon sau printr-un strat subţire de vată. Se în­dulceşte după gust.
DECOCTUL. Se prepară din: cicoare, pir.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas de inox sau emai­lat. Se com­pletează la final apa evaporată. Se fil­trea­ză fierbinte prin tifon sau vată medicinală, umec­tată cu puţină apă. Se în­dulceşte după gust.
TINCTURA. Se prepară din: anghi­nare, sună­toare, gălbenele, armurariu, iederă, pir, cicoare, rostopască.
Mod de preparare: 2 linguri plantă uscată şi mărunţită groscior se pun la ma­cerat, timp de 10 zile, în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie. Se agită de 2-3 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de alte 6 zile, pentru o de­­plină limpe­zire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic de 20-30 ml, prevăzute cu dop-pipetă. Terme­nul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
VINUL TERAPEUTIC. Se prepară din: cicoare, pir, anghinare, sună­toare, gălbenele, armurariu, ie­deră, rostopască.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se amestecă cu 1 litru de vin roşu, adus la fierbere. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Se lasă la decantat alte 6 zile, după care se separă partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pu­ne la păstrat în flacoane de culoare brună. Ter­menul de valabilitate este de 1 an de zile, la tempe­ratura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11 gra­de, se va păstra în încăperi răcoroase. Datorită con­ţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, nu se reco­mandă consumul acestora de către condu­că­torii auto sau de cei care au intoleranţă la alcool. De ase­menea, nu se recomandă celor care au hepatită al­coolică.
(Pentru cei care nu au timp, răbdare sau minimă pricepere gospodărească, multe dintre aceste pre­parate farmaceutice se pot găsi la Farmacia FALTIS din Brăila. Comenzile se pot face telefonic sau prin e-mail, livrarea prin Poşta Română sau "Fan Cou­rier" cu plata ramburs la primirea coletului.)

1. BOLILE FICATULUI

Hepatita
Este un proces inflamator al celulei hepatice, de origine infecţioasă sau toxică. Hepatita cea mai frecventă este cea de origine virală, provocată în special de viruşii A, B, C.
Hepatita A se trans­mite, în prin­cipal, pe cale fe­cal-orală. Es­te cu­nos­cută şi sub nu­mele de "boala mâini­lor mur­dare".
Hepatita B este cea mai frecventă şi se transmite numai pa­renteral, prin injectare cu ser contaminat. I se mai spune şi "he­patita de seringă".
Hepatita C. Boala se transmite, ca şi hepatita B, prin sângele unei persoane infectate, prin utilizarea de ace, seringi şi alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic, care vin în contact cu sân­gele infectat şi care sunt nesterilizate corect. De ase­menea, hepatita C se poate transmite prin folosi­rea în comun a obiectelor de igienă personală care pot veni în contact cu sângele (periuţe de dinţi, apa­rate de ras, truse de manichiură), prin realizarea de tatuaje cu ace şi instrumente nesterile, precum şi prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată.
Virusul hepatitei A provoacă hepatita acută, viru­şii hepatitelor B şi C sunt răspunzători de hepa­titele cronice.
Hepatita este o boală perfidă, de cele mai mute ori asimptomatică. Se vindecă de obicei spontan, cel suferind aflând întâmplător, în urma unor analize de rutină, că suferă sau a suferit de hepatită. Sem­nele şi simptomele prin care se manifestă hepatita, la înce­putul bolii, sunt minore: o alte­rare nespe­cifică a stării de sănă­tate, anorexie (lipsa poftei de mâncare) şi oboseală, uneori cu stare subfebrilă şi o senzaţie va­gă de jenă abdominală. Sta­bi­lirea corectă a diagnos­ticului de hepatită se face doar pe baza analizelor de laborator.

Hepatita medica­mentoasă
Ficatul joacă un rol central în metabo­lizarea ma­jo­rităţii medica­mentelor. Orice medica­ment admi­nis­trat pe cale orală (înghiţit) sau paren­terală (injectat) ajunge să fie transformat de celula he­patică. Efortul de meta­bolizare a medica­mentelor la nivelul ficatului este uriaş, mai ales pentru medicamentele de sinteză. Me­di­camentele sunt o cauză impor­tantă de boa­lă he­patică. Riscul apariţiei bolilor hepatice creşte propor­ţional cu numărul de me­dicamente folosite. Pentru a evita îmbolnăvirea ficatului pro­dusă de medicamen­te, acesta trebuie protejat. Singura protec­ţie eficientă a ficatului se face prin preparatele obţinute din reg­nul vegetal. Acestea sunt mai bine suportate de ficat decât cele de sinteză.

Hepatopatia alcoolică
Apare pe fondul unui consum de lungă durată de alcool. Alţi factori care duc la apariţia hepatopatiei alcoolice sunt: cantitatea de alcool consumată, starea de nutriţie a pacientului, trăsăturile gene­tice şi metabolice ale acestuia. Când se vorbeşte des­pre he­pa­topatiile pro­vocate de alcool se in­cri­­minează al­coolul pur, ca atare şi mai puţin bău­turile slab al­coolizate, cum ar fi vinul. De altfel, tot mai multe voci din lumea medicală acceptă consumul moderat de vin şi chiar de bere. Consum moderat înseamnă, pentru bărbat, 200 ml de vin, de bună calitate, pe zi, la masa de prânz şi/sau seară. Doza de vin pentru femei se re­duce la jumătate. Alcoolul este sursa cea mai rapidă de energie pentru organism. Sunt cazuri în terapeutică, când se recomandă chiar perfuzii cu alcool, pentru a reechilibra energetic un bol­nav. Un pahar de vin la masă asigură pen­tru orga­nism toţi nutrienţii pe care i-ar lua din stru­guri. În plus, ajută digestia şi buna dispo­ziţie. Un medicament de sinte­ză, pentru a fi metabo­lizat, obo­seşte ficatul mai mult decât un pahar cu vin. Dar, în cazul vinului, este valabilă expresia - "de la doza uzuală (terapeutică) la cea toxică nu-i decât un pas".

Steatoza hepatică (ficatul gras)
Acumularea excesivă de grăsime în celula hepa­tică reprezintă cea mai frecventă modalitate de răs­puns a ficatului la agresiuni. Obezitatea, alcoolismul, diabetul, unele medicamente sunt cauzele cele mai frecvente ale steatozei hepatice. Steatoza hepatică este potenţial reversibilă, pentru remisia ei fiind sufi­cientă eliminarea cauzei care a dus la apariţia ei.

Ciroza hepatică
Reprezintă stadiul final al numeroaselor leziuni hepatice. Se manifestă prin ascită, prurit, slăbiciune generalizată, scădere în greutate. În general, trata­mentul cirozei este de sus­ţinere: eliminarea agenţilor cauzali, atenţia sporită acordată nutriţiei şi tratamen­tul complicaţiilor, pe măsură ce acestea apar. Într-o ciroză cronică avansată prognosticul este rezervat, singura salvare fiind posibilitatea unui transplant hepatic. (Pentru cei suferinzi de ciroză Farmacia FALTIS prepară un Sirop orexigen ce conţine un extract de cicoare, tescovină, măceşe şi pelin.)
Insuficienţa hepatică reprezintă o dis­func­ţionalitate a ficatului, provocată de bolile men­ţionate mai sus.

Manifestări clinice ce însoţesc bolile hepatice:
Hepatomegalia. Creşterea de volum a fica­tu­lui apare în marea majoritate a bolilor hepatice, manifes­tându-se printr-o durere surdă subcostală.
Icterul (Gălbinarea). Coloraţia galbenă a pie­lii, a globilor oculari, cauzată de excesul de bili­rubină. Greaţa şi vărsăturile, durerea abdominală sau fri­soa­nele însoţesc icterul.
Ascita. Prezenţa de lichid liber în membrana ce acoperă cavitatea abdominală. Cauza sa cea mai frec­ventă este ciroza, în special cea alcoolică. Sunt şi cauze extrahepatice de ascită (de exemplu: insufi­cienţa cardiacă, pancreatitele şi insuficienţa renală.)
Semne cutanate: steluţele vasculare (vini­şoa­re sparte sub formă de steluţă pe faţă sau corp), hiper­pigmentarea murdară a pielii, pruritul genera­lizat, depozite de grăsimi sub piele (xan­toame) sunt frec­vent întâlnite la bolnavii suferinzi de boli hepa­tice. De asemenea, pot să apară tulburări hormonale ca amenoreea şi infertilitatea la femei, sau atrofia testi­cu­lară, impotenţa, sperma­togeneza scăzută la bărbaţi.
Hipercolesterolemia. Se caracterizează prin creşterea cantităţii de colesterol din sânge. O parte din cantitatea de colesterol din sânge provine dintr-un regim alimentar bogat în grăsimi, iar o parte din sin­teza lui în organism. Aceasta sinteză se petrece la nivelul celulei hepatice (hepatocit). De aici şi ma­rea mirare a unor pacienţi care susţin că ţin un regim alimentar drastic şi totuşi au colesterolul mărit. Valori normale: Colesterol total <200 mg/dl, Coles­terol bun (HDL) > 60 mg/dl şi Colesterol rău (LDL) <100mg/dl.

Tratamente anti-colesterol
* Tescovina. Pulberea dar mai ales seminţele de struguri din tescovină, prin conţinutul lor în acizi graşi nesaturaţi omega 3 şi omega 6, consumate, în mod regulat, zilnic, reglează nivelul colesterolului din sânge, atât din aport alimentar cât şi al coles­terolului pro­dus de celula hepatică, scăzând coles­terolul rău (LDL) şi mărind concentraţia de colesterol bun (HDL).
(Farmacia FALTIS are pe stoc capsule cu seminţe de struguri roşii şi pulbere de tescovină.)
* Anghinarea. Cauza principală a bolilor car­dio­­vasculare şi cerebrale (infarcte, ischemii) o repre­zintă depunerea de colesterol rău (LDL), sub formă de ateroame, pe vasele sanguine. Acest proces poate fi împiedicat prin folosirea regulată a prepa­ratelor din frunze de anghinare.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, câte o jumătate de linguriţă de pulbere de anghinare ames­tecată cu miere, sirop, suc, compot (după masă).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puţină apă sau ceai.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
În tratarea bolilor hepatice, se recomandă atât un tratament alopat, cât şi unul complementar me­dicaţiei alopate.
Nota farmacistului: Tincturile şi vinurile tera­peu­tice se pot folosi fără rezerve în afecţiunile ficatului, cu excepţia hepatitei alcoolice şi a cirozei avansate. Cantitatea mică de alcool din tinctură şi vin, în doze terapeutice, este foarte uşor metabolizată la nivelul celulei hepatice de o enzimă numită alcool dehidro­genază.
* Cicoarea. De la această plantă se folosesc rădă­cinile. Conţin cichoriină, inulină, flavonoide şi acizi polifenolici.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, câte o jumătate de linguriţă cu miere, sirop, suc, compot, lapte fermentat (după masă).
Decoctul: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă sau ceai.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Armurariu. Prin conţinutul ridicat în silima­rină, armurariul este o plantă de top în tratamentul complementar al afecţiunilor hepatice.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, în câte o jumătate de linguriţă cu miere, sirop, suc, compot (după masă).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puţină apă sau ceai.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Rostopasca. Se utilizează partea aeriană în­flo­rită şi rădăcinile (Herba et radix chelidonii)
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, pusă în câte o jumătate de linguriţă cu miere, sirop, suc, compot (după masă).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

2. BOLILE FIEREI

Colecistita
Este o inflamaţie a pe­retelui co­lecistului (vezica biliară). Colecistita acută debu­tează cu durere loca­lizată în hipocondrul drept, grea­ţă şi vărsături.

Litiaza sau calculoza biliară
Calculii biliari sunt nişte aglomerări de co­leste­rol, lo­calizate la nive­lul căi­lor biliare, având o frecvenţă mai mare la sexul feminin. Pre­zenţa calculilor biliari es­te principala cauză a apa­ri­ţiei crizelor de colică bi­liară, acestea fiind de cele mai multe ori urgenţe me­di­cale. Ideal ar fi ca să se pre­vină apariţia acestor cal­culi. Odată formaţi, cal­culii biliari nu pot fi îndepărtaţi decât chi­rurgical, prin co­lecistec­to­mie, eficacitatea altor terapii fiind destul de modestă.
Preparatele din plante medicinale folosite în boli­le bilei acţionează prin efectul lor coleretic şi cola­gog.

Tratamente interne
Prin efectul colagog se favorizează eliminarea bilei prin stimularea contrac­ţiilor vezicii biliare.
* Anghinarea. Preparatele obţinute din frun­zele de an­ghinare (Folium cynarae) se folosesc cu succes in afecţiu­nile biliare.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, pusă în câte o jumă­tate de linguriţă cu miere, sirop, suc, com­pot, după masă.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Sunătoarea. Sunt folosite în scopuri medi­cinale vârfurile înflorite ale plantei (Herba hype­ricii).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puţină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
* Gălbenelele. Se folosesc ca materie primă flo­­rile de gălbenele lipsite de peţiol (Flores calendu­lae).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puţină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Cicoarea.
Pulberea: se foloseşte de 3 ori pe zi, câte o jumă­tate de linguriţă pusă în miere, suc, compot, după masă.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Iedera. Se folosesc frunzele tinere (Folium hedera helicis) care sunt bogate în saponozide, acizi polifenolici şi derivaţi de caroten.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de anghinare.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi.
Farmacia FALTIS are pe stoc ceai, tinctură şi vin de iederă.

Manifestări clinice ce însoţesc bolile biliare:
Colicile biliare. Sunt, alături de cele rena­le, printre cele mai insuportabile dureri ale organis­mului uman.

Tratamente interne
* Mătrăguna. Pre­pa­ratele obţinute din mă­tră­gună (Atropa bela­donna) au proprietăţi an­tispastice de excepţie şi rezolvă colicile biliare greu de suportat de către omul bolnav. Din cauza ris­cului de su­pra­do­zaj aceste pre­parate nu se pot face în casă, ci doar în laboratoarele far­maciilor, iar admi­nistra­rea lor se fa­ce la reco­mandarea me­dicilor.
Farmacia FALTIS are în portofoliu nume­roase formule farmaceu­tice pe bază de tinctură (Tinctura beladonnae) şi extract (Ex­tractum bela­donnae) obţi­nute din mă­trăgună. Pentru coli­cile biliare pre­parăm capsule anti­spas­tice cu extract de be­ladonna ob­ţinut din mă­trăgună.
* Iedera. Du­re­rile ca­re însoţesc colicile bi­liare pot fi atenuate dacă se folosesc preparatele de iederă. Acestea se obţin din frunzele tinere (Folium hedera helicis) care sunt bogate în sapo­nozide, acizi polife­nolici şi derivaţi de caroten.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă.
Vinul: se adminis­trează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Se recomandă, de asemenea, preparatele din plan­te aromatice (mentă, roiniţă, busuioc, cimbru, sal­vie) bogate în uleiuri volatile. Se folosesc părţile superioare ale plantei parţial înflorite.
Pulberea: 1/2 linguriţă, de 3 ori pe zi, luată cu suc sau miere de albine.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 50 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o ceaşcă de apă.
Magazinele cu produse naturiste şi drogheriile au uleiuri volatile din plantele aromatice prezentate mai sus, care se folosesc în colicile biliare. Doza tera­peu­tică este de 5-10 picături de 3 ori pe zi, luate în puţin zahăr tos sau cubic.
Vomismentele. Însoţesc adesea bolile bilei şi au, paradoxal, efecte benefice, de uşurare a celui suferind.

Tratamente interne
* Plantele aromatice (mentă, roiniţă, cimbru, sal­vie) sub formă de ceaiuri sunt salutare în prevenirea şi combaterea vărsăturilor. Se beau călduţe, neîn­dulcite, câte o cană, de 3 ori pe zi.
Un sirop antispastic contra vărsăturilor pe bază de mentă şi roiniţă se găseşte la Farmacia FALTIS.

Pentru informaţii despre procesarea plantelor me­dicinale sau despre alte preparate produse în labora­torul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com. Pre­paratele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică far­­maceutică pentru prepararea medicamentelor" acor­dat de Colegiul Farmaciştilor din România.