Din rețetele domnului farmacist Bobaru: FICATUL ȘI BILA

Redactia
- Cu o greutate medie de 1,5 kg, ficatul este printre cele mai grele organe ale corpului. Veritabilă uzină chimică, el este centrul de protecție împotriva otrăvurilor, stăpânește metabolismul și face rezerve de energie -

Preparate naturiste

Principalele plante folosite în bolile hepatice sunt: anghinarea, sunătoarea, gălbenelele, cicoa­rea, armurariul, nucul, coada-șoricelului, pirul, ur­zica, rostopasca, tescovina și iedera. Plantele aromatice bogate în uleiuri volatile (mentă, roiniță, cimbru, busuioc, salvie) se folosesc frecvent în afec­țiunile bilei. Din plantele menționate mai sus se pot prepara, în casă, următoarele forme farma­ceutice pentru uz intern:
PULBEREA. Se poate obține din: plante aro­matice și din anghinare, ci­coare, ar­murariu, coada-șoricelului, ros­topască și pir.
Mod de preparare: Planta usca­tă se macină foarte fin, într-o râș­niță de măcinat cafeaua. Se folo­sește ca atare câte un vârf de linguriță de pulbere, de 2 ori pe zi, diluată cu puțină miere, sirop, suc natural sau lapte fermentat (iaurt, sana, chefir, lapte bătut).
INFUZIA. Se prepară din plantele ce conțin ule­iuri volatile (busuioc, cimbru, mentă, roi­niță, salvie) pre­cum și din anghinare, su­nătoare, găl­benele, armurariu, nuc, coa­da-șori­ce­lului, urzică, rostopască, iederă.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată și mărunțită groscior se infuzează în 250 ml apă clo­cotită. Se lasă 30 de minute, după care se filtrează prin tifon sau printr-un strat subțire de vată. Se în­dulcește după gust.
DECOCTUL. Se prepară din: cicoare, pir.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată și mărunțită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 de minute, în 500 ml apă, într-un vas de inox sau emai­lat. Se com­pletează la final apa evaporată. Se fil­trea­ză fierbinte prin tifon sau vată medicinală, umec­tată cu puțină apă. Se în­dulcește după gust.
TINCTURA. Se prepară din: anghi­nare, sună­toare, gălbenele, armurariu, iederă, pir, cicoare, rostopască.
Mod de preparare: 2 linguri plantă uscată și mărunțită groscior se pun la ma­cerat, timp de 10 zile, în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obținut în gospodărie. Se agită de 2-3 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de alte 6 zile, pentru o de­­plină limpe­zire. Se trece ușor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic de 20-30 ml, prevăzute cu dop-pipetă. Terme­nul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
VINUL TERAPEUTIC. Se prepară din: cicoare, pir, anghinare, sună­toare, gălbenele, armurariu, ie­deră, rostopască.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată și mărunțită groscior se amestecă cu 1 litru de vin roșu, adus la fierbere. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Se lasă la decantat alte 6 zile, după care se separă partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pu­ne la păstrat în flacoane de culoare brună. Ter­menul de valabilitate este de 1 an de zile, la tempe­ratura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentrația alcoolică de cel puțin 11 grade. În cazul concentrației alcoolice a vinului mai mici de 11 gra­de, se va păstra în încăperi răcoroase. Datorită con­ținutului în alcool al tincturii și al vinului, nu se reco­mandă consumul acestora de către condu­că­torii auto sau de cei care au intoleranță la alcool. De ase­menea, nu se recomandă celor care au hepatită al­coolică.
(Pentru cei care nu au timp, răbdare sau minimă pricepere gospodărească, multe dintre aceste pre­parate farmaceutice se pot găsi la Farmacia FALTIS din Brăila. Comenzile se pot face telefonic sau prin e-mail, livrarea prin Poșta Română sau "Fan Cou­rier" cu plata ramburs la primirea coletului.)

1. BOLILE FICATULUI

Hepatita
Este un proces inflamator al celulei hepatice, de origine infecțioasă sau toxică. Hepatita cea mai frecventă este cea de origine virală, provocată în special de virușii A, B, C.
Hepatita A se trans­mite, în prin­cipal, pe cale fe­cal-orală. Es­te cu­nos­cută și sub nu­mele de "boala mâini­lor mur­dare".
Hepatita B este cea mai frecventă și se transmite numai pa­renteral, prin injectare cu ser contaminat. I se mai spune și "he­patita de seringă".
Hepatita C. Boala se transmite, ca și hepatita B, prin sângele unei persoane infectate, prin utilizarea de ace, seringi și alte instrumente de uz medical, stomatologic sau cosmetic, care vin în contact cu sân­gele infectat și care sunt nesterilizate corect. De ase­menea, hepatita C se poate transmite prin folosi­rea în comun a obiectelor de igienă personală care pot veni în contact cu sângele (periuțe de dinți, apa­rate de ras, truse de manichiură), prin realizarea de tatuaje cu ace și instrumente nesterile, precum și prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată.
Virusul hepatitei A provoacă hepatita acută, viru­șii hepatitelor B și C sunt răspunzători de hepa­titele cronice.
Hepatita este o boală perfidă, de cele mai mute ori asimptomatică. Se vindecă de obicei spontan, cel suferind aflând întâmplător, în urma unor analize de rutină, că suferă sau a suferit de hepatită. Sem­nele și simptomele prin care se manifestă hepatita, la înce­putul bolii, sunt minore: o alte­rare nespe­cifică a stării de sănă­tate, anorexie (lipsa poftei de mâncare) și oboseală, uneori cu stare subfebrilă și o senzație va­gă de jenă abdominală. Sta­bi­lirea corectă a diagnos­ticului de hepatită se face doar pe baza analizelor de laborator.

Hepatita medica­mentoasă
Ficatul joacă un rol central în metabo­lizarea ma­jo­rității medica­mentelor. Orice medica­ment admi­nis­trat pe cale orală (înghițit) sau paren­terală (injectat) ajunge să fie transformat de celula he­patică. Efortul de meta­bolizare a medica­mentelor la nivelul ficatului este uriaș, mai ales pentru medicamentele de sinteză. Me­di­camentele sunt o cauză impor­tantă de boa­lă he­patică. Riscul apariției bolilor hepatice crește propor­țional cu numărul de me­dicamente folosite. Pentru a evita îmbolnăvirea ficatului pro­dusă de medicamen­te, acesta trebuie protejat. Singura protec­ție eficientă a ficatului se face prin preparatele obținute din reg­nul vegetal. Acestea sunt mai bine suportate de ficat decât cele de sinteză.

Hepatopatia alcoolică
Apare pe fondul unui consum de lungă durată de alcool. Alți factori care duc la apariția hepatopatiei alcoolice sunt: cantitatea de alcool consumată, starea de nutriție a pacientului, trăsăturile gene­tice și metabolice ale acestuia. Când se vorbește des­pre he­pa­topatiile pro­vocate de alcool se in­cri­­minează al­coolul pur, ca atare și mai puțin bău­turile slab al­coolizate, cum ar fi vinul. De altfel, tot mai multe voci din lumea medicală acceptă consumul moderat de vin și chiar de bere. Consum moderat înseamnă, pentru bărbat, 200 ml de vin, de bună calitate, pe zi, la masa de prânz și/sau seară. Doza de vin pentru femei se re­duce la jumătate. Alcoolul este sursa cea mai rapidă de energie pentru organism. Sunt cazuri în terapeutică, când se recomandă chiar perfuzii cu alcool, pentru a reechilibra energetic un bol­nav. Un pahar de vin la masă asigură pen­tru orga­nism toți nutrienții pe care i-ar lua din stru­guri. În plus, ajută digestia și buna dispo­ziție. Un medicament de sinte­ză, pentru a fi metabo­lizat, obo­sește ficatul mai mult decât un pahar cu vin. Dar, în cazul vinului, este valabilă expresia - "de la doza uzuală (terapeutică) la cea toxică nu-i decât un pas".

Steatoza hepatică (ficatul gras)
Acumularea excesivă de grăsime în celula hepa­tică reprezintă cea mai frecventă modalitate de răs­puns a ficatului la agresiuni. Obezitatea, alcoolismul, diabetul, unele medicamente sunt cauzele cele mai frecvente ale steatozei hepatice. Steatoza hepatică este potențial reversibilă, pentru remisia ei fiind sufi­cientă eliminarea cauzei care a dus la apariția ei.

Ciroza hepatică
Reprezintă stadiul final al numeroaselor leziuni hepatice. Se manifestă prin ascită, prurit, slăbiciune generalizată, scădere în greutate. În general, trata­mentul cirozei este de sus­ținere: eliminarea agenților cauzali, atenția sporită acordată nutriției și tratamen­tul complicațiilor, pe măsură ce acestea apar. Într-o ciroză cronică avansată prognosticul este rezervat, singura salvare fiind posibilitatea unui transplant hepatic. (Pentru cei suferinzi de ciroză Farmacia FALTIS prepară un Sirop orexigen ce conține un extract de cicoare, tescovină, măceșe și pelin.)
Insuficiența hepatică reprezintă o dis­func­ționalitate a ficatului, provocată de bolile men­ționate mai sus.

Manifestări clinice ce însoțesc bolile hepatice:
Hepatomegalia. Creșterea de volum a fica­tu­lui apare în marea majoritate a bolilor hepatice, manifes­tându-se printr-o durere surdă subcostală.
Icterul (Gălbinarea). Colorația galbenă a pie­lii, a globilor oculari, cauzată de excesul de bili­rubină. Greața și vărsăturile, durerea abdominală sau fri­soa­nele însoțesc icterul.
Ascita. Prezența de lichid liber în membrana ce acoperă cavitatea abdominală. Cauza sa cea mai frec­ventă este ciroza, în special cea alcoolică. Sunt și cauze extrahepatice de ascită (de exemplu: insufi­ciența cardiacă, pancreatitele și insuficiența renală.)
Semne cutanate: steluțele vasculare (vini­șoa­re sparte sub formă de steluță pe față sau corp), hiper­pigmentarea murdară a pielii, pruritul genera­lizat, depozite de grăsimi sub piele (xan­toame) sunt frec­vent întâlnite la bolnavii suferinzi de boli hepa­tice. De asemenea, pot să apară tulburări hormonale ca amenoreea și infertilitatea la femei, sau atrofia testi­cu­lară, impotența, sperma­togeneza scăzută la bărbați.
Hipercolesterolemia. Se caracterizează prin creșterea cantității de colesterol din sânge. O parte din cantitatea de colesterol din sânge provine dintr-un regim alimentar bogat în grăsimi, iar o parte din sin­teza lui în organism. Aceasta sinteză se petrece la nivelul celulei hepatice (hepatocit). De aici și ma­rea mirare a unor pacienți care susțin că țin un regim alimentar drastic și totuși au colesterolul mărit. Valori normale: Colesterol total <200 mg/dl, Coles­terol bun (HDL) > 60 mg/dl și Colesterol rău (LDL) <100mg/dl.

Tratamente anti-colesterol
* Tescovina. Pulberea dar mai ales semințele de struguri din tescovină, prin conținutul lor în acizi grași nesaturați omega 3 și omega 6, consumate, în mod regulat, zilnic, reglează nivelul colesterolului din sânge, atât din aport alimentar cât și al coles­terolului pro­dus de celula hepatică, scăzând coles­terolul rău (LDL) și mărind concentrația de colesterol bun (HDL).
(Farmacia FALTIS are pe stoc capsule cu semințe de struguri roșii și pulbere de tescovină.)
* Anghinarea. Cauza principală a bolilor car­dio­­vasculare și cerebrale (infarcte, ischemii) o repre­zintă depunerea de colesterol rău (LDL), sub formă de ateroame, pe vasele sanguine. Acest proces poate fi împiedicat prin folosirea regulată a prepa­ratelor din frunze de anghinare.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, câte o jumătate de linguriță de pulbere de anghinare ames­tecată cu miere, sirop, suc, compot (după masă).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puțină apă sau ceai.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
În tratarea bolilor hepatice, se recomandă atât un tratament alopat, cât și unul complementar me­dicației alopate.
Nota farmacistului: Tincturile și vinurile tera­peu­tice se pot folosi fără rezerve în afecțiunile ficatului, cu excepția hepatitei alcoolice și a cirozei avansate. Cantitatea mică de alcool din tinctură și vin, în doze terapeutice, este foarte ușor metabolizată la nivelul celulei hepatice de o enzimă numită alcool dehidro­genază.
* Cicoarea. De la această plantă se folosesc rădă­cinile. Conțin cichoriină, inulină, flavonoide și acizi polifenolici.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, câte o jumătate de linguriță cu miere, sirop, suc, compot, lapte fermentat (după masă).
Decoctul: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă sau ceai.
Vinul: se administrează 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Armurariu. Prin conținutul ridicat în silima­rină, armurariul este o plantă de top în tratamentul complementar al afecțiunilor hepatice.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, în câte o jumătate de linguriță cu miere, sirop, suc, compot (după masă).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puțină apă sau ceai.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Rostopasca. Se utilizează partea aeriană în­flo­rită și rădăcinile (Herba et radix chelidonii)
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, pusă în câte o jumătate de linguriță cu miere, sirop, suc, compot (după masă).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

2. BOLILE FIEREI

Colecistita

Este o inflamație a pe­retelui co­lecistului (vezica biliară). Colecistita acută debu­tează cu durere loca­lizată în hipocondrul drept, grea­ță și vărsături.

Litiaza sau calculoza biliară
Calculii biliari sunt niște aglomerări de co­leste­rol, lo­calizate la nive­lul căi­lor biliare, având o frecvență mai mare la sexul feminin. Pre­zența calculilor biliari es­te principala cauză a apa­ri­ției crizelor de colică bi­liară, acestea fiind de cele mai multe ori urgențe me­di­cale. Ideal ar fi ca să se pre­vină apariția acestor cal­culi. Odată formați, cal­culii biliari nu pot fi îndepărtați decât chi­rurgical, prin co­lecistec­to­mie, eficacitatea altor terapii fiind destul de modestă.
Preparatele din plante medicinale folosite în boli­le bilei acționează prin efectul lor coleretic și cola­gog.

Tratamente interne
Prin efectul colagog se favorizează eliminarea bilei prin stimularea contrac­țiilor vezicii biliare.
* Anghinarea. Preparatele obținute din frun­zele de an­ghinare (Folium cynarae) se folosesc cu succes in afecțiu­nile biliare.
Pulberea: se administrează de 3 ori pe zi, pusă în câte o jumă­tate de linguriță cu miere, sirop, suc, com­pot, după masă.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Sunătoarea. Sunt folosite în scopuri medi­cinale vârfurile înflorite ale plantei (Herba hype­ricii).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
* Gălbenelele. Se folosesc ca materie primă flo­­rile de gălbenele lipsite de pețiol (Flores calendu­lae).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Cicoarea.
Pulberea: se folosește de 3 ori pe zi, câte o jumă­tate de linguriță pusă în miere, suc, compot, după masă.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă sau ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Iedera. Se folosesc frunzele tinere (Folium hedera helicis) care sunt bogate în saponozide, acizi polifenolici și derivați de caroten.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de anghinare.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi.
Farmacia FALTIS are pe stoc ceai, tinctură și vin de iederă.

Manifestări clinice ce însoțesc bolile biliare:
Colicile biliare.
Sunt, alături de cele rena­le, printre cele mai insuportabile dureri ale organis­mului uman.

Tratamente interne
* Mătrăguna. Pre­pa­ratele obținute din mă­tră­gună (Atropa bela­donna) au proprietăți an­tispastice de excepție și rezolvă colicile biliare greu de suportat de către omul bolnav. Din cauza ris­cului de su­pra­do­zaj aceste pre­parate nu se pot face în casă, ci doar în laboratoarele far­maciilor, iar admi­nistra­rea lor se fa­ce la reco­mandarea me­dicilor.
Farmacia FALTIS are în portofoliu nume­roase formule farmaceu­tice pe bază de tinctură (Tinctura beladonnae) și extract (Ex­tractum bela­donnae) obți­nute din mă­trăgună. Pentru coli­cile biliare pre­parăm capsule anti­spas­tice cu extract de be­ladonna ob­ținut din mă­trăgună.
* Iedera. Du­re­rile ca­re însoțesc colicile bi­liare pot fi atenuate dacă se folosesc preparatele de iederă. Acestea se obțin din frunzele tinere (Folium hedera helicis) care sunt bogate în sapo­nozide, acizi polife­nolici și derivați de caroten.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă.
Vinul: se adminis­trează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Se recomandă, de asemenea, preparatele din plan­te aromatice (mentă, roiniță, busuioc, cimbru, sal­vie) bogate în uleiuri volatile. Se folosesc părțile superioare ale plantei parțial înflorite.
Pulberea: 1/2 linguriță, de 3 ori pe zi, luată cu suc sau miere de albine.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 50 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o ceașcă de apă.
Magazinele cu produse naturiste și drogheriile au uleiuri volatile din plantele aromatice prezentate mai sus, care se folosesc în colicile biliare. Doza tera­peu­tică este de 5-10 picături de 3 ori pe zi, luate în puțin zahăr tos sau cubic.
Vomismentele. Însoțesc adesea bolile bilei și au, paradoxal, efecte benefice, de ușurare a celui suferind.

Tratamente interne
* Plantele aromatice (mentă, roiniță, cimbru, sal­vie) sub formă de ceaiuri sunt salutare în prevenirea și combaterea vărsăturilor. Se beau călduțe, neîn­dulcite, câte o cană, de 3 ori pe zi.
Un sirop antispastic contra vărsăturilor pe bază de mentă și roiniță se găsește la Farmacia FALTIS.

Pentru informații despre procesarea plantelor me­dicinale sau despre alte preparate produse în labora­torul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com. Pre­paratele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deține "Certificat de bună practică far­­maceutică pentru prepararea medicamentelor" acor­dat de Colegiul Farmaciștilor din România.