Nicio funcţie a corpului nu este mai variabilă şi mai supusă influenţelor externe decât defecaţia. Obiceiurile normale legate de defecaţie variază considerabil de la o persoană la alta, fiind modificate de vârstă, factori fiziologici individuali, profiluri alimentare, influenţe sociale şi culturale. Modificările frecvenţei, consistenţei sau volumului scaunului sau prezenţa sângelui, mucusului, puroiului sau materiilor grase în exces, pot indica o stare patologică. De aceea, în asemenea cazuri, este absolut necesar un control medical amănunţit.
Diareea
Este o stare patologică care se manifestă prin eliminarea frecventă de materii fecale, de consistenţă moale şi volum crescut. Diareea poate fi infecţioasă, indusă de medicamente, legată de alimentaţie sau psihologică. Există şi o "diaree a călătorului", care apare de obicei în excursii, concedii. Aceasta este cauzată de stresul legat de călătorie, modificarea stilului obişnuit de viaţă, variaţiile de climă şi obiceiurile culinare. O diaree de scurtă durată nu ar trebui să ne îngrijoreze, iar pentru îndepărtarea ei sunt suficiente folosirea unor preparate din următoarele plante medicinale: roiniţă, mentă, busuioc, cimbru, rozmarin. Se folosesc părţile aeriene ale acestor plante, ramificaţiile tinere, nelignificate, împreună cu frunzele şi florile.
Infuzia: se beau câte 2 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, adăugate în puţină apă.
Vinul: se administrează câte o lingură de vin, de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
* Creţişoara. Materia primă folosită în scopuri terapeutice este formată din părţile aeriene ale plantei (Herba alchemillae).
Infuzia: se beau câte 2 căni de ceai, pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, adăugate în puţină apă.
Vinul: se administrează câte o lingură de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
* Gălbenelele. Se utilizează florile (Flores callendulae) bogate în saponozide, carotinoide, flavonozide, mucilagii, tanin.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
* Muşeţelul. Când diareea este de natură infecţioasă, se folosesc florile (Flores chamomillae)
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai, pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
Dacă o diaree se prelungeşte, există posibilitatea ca organismul să se deshidrateze şi atunci este necesară o rehidratare a acestuia. Această rehidratare se poate face prin consum de compoturi, obţinute din fructe, şi/sau folosirea sărurilor de rehidratare. (Farmacia FALTIS prepară asemenea săruri de rehidratare sub numele Gesol.)
Constipaţia
Este o evacuare dificilă sau rară a materiilor fecale. Apare cu o frecvenţă mai mare la extremităţile vârstei: sugari şi bătrâni. Constipaţia la bătrâni se datorează scăderii motilităţii intestinului gros, din cauza înaintării în vârstă, dietei sărace în fibre, sedentarismului şi utilizării medicamentelor care constipă. Se recomandă tratamentele naturiste cu:
* Volbură. Se folosesc părţile aeriene ale plantei (Herba convolvuli), bogate în convolvulină şi jalapină, care, în funcţie de doză, poate acţiona ca laxativ sau ca purgativ.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, diluate cu apă.
Vinul: se administrează 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
(Farmacia FALTIS din Brăila prepară o pulbere laxativă, care, amestecată cu o ceaşcă de ceai de volbură, este indicată în tratamentul constipaţiilor atone, specifice omului vârstnic. Rezultatele sunt spectaculoase dacă constipaţia este de natură fiziologică şi nu se datorează unor malformaţii la nivelul colonului. Faţă de laxativele de sinteză, acest tratament are avantajul că nu provoacă colici sau crampe bolnavului.)
* Cruşinul (Paţachină). Se foloseşte scoarţa (Cortex frangulae) care conţine derivaţi antracenici, acţiunea principală a acestora fiind laxativă şi purgativă.
Decoctul: se bea câte o cană de ceai, seara.
Tinctura: se iau câte 50 de picături.
Vinul: se administrează 50 ml de vin, seara la culcare.
Uleiul de ricin sau uleiul de parafină, în doze de 50 de grame, luate seara la culcare, se pot folosi de asemenea în combaterea constipaţiei. Dacă constipaţia este cronică, se poate recurge la clisme sau purgative drastice. Sulfatul de magneziu (sarea amară) sau Sulfatul de sodiu. Se iau câte 30 de grame.
Hemoragia digestivă
Hemoragiile digestive pot fi provocate atât de afecţiuni ale aparatului digestiv superior cât şi ale segmentului digestiv inferior.
* Creţişoara. Materia primă este formată din părţile aeriene ale plantei (Herba alchemillae).
Infuzia: se beau câte 2 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2 ori pe zi, adăugate în puţină apă.
* Stejarul. Se foloseşte scoarţa de stejar (Cortex quercus) foarte bogată în tanin.
Decoctul: se beau câte 3 ceşti de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte 2 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
Notă. Dacă hemoragia digestivă se cronicizează, se recomandă un control medical de specialitate.
Hemoroizii şi fisurile anale
* Saschiul. Se foloseşte partea aeriană (Herba vincae minoris) bogată în vincamină, ce activează circulaţia sângelui în zona rectală şi anală.
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai, pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, toate acestea după masă.
(Farmacia Faltis are pe stoc ceai, tinctură şi vin de saschiu, producţie 2016. Pentru cei interesaţi livrăm aceste preparate la domiciliu, cu plata ramburs, la primirea coletului.)
* Gălbenelele. Se utilizează florile (Flores callendulae).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
Tratamente externe locale: băi de şezut, cu decoct de rădăcină de tătăneasă şi creme cu extracte din plante medicinale.
Un unguent pentru tratarea hemoroizilor şi a fisurilor anale, uşor de pregătit în casă, se poate face după următoarea reţetă, menţionată în Farmacopeea Română, ediţia a V-a, din 1943, din muguri de plop şi untură de porc:
Reţetă: 50 grame muguri uscaţi de plop se pun în 100 ml alcool alimentar de 80 de grade. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După cele 10 zile, se stoarce bine preparatul şi se filtrează prin pânză de tifon bine împăturită, se evaporă apoi lichidul pe baie de apă, într-un vas de porţelan sau email, până se obţine un extract moale, de consistenţă siropoasă, care se amestecă la cald, cu 90 grame untură de porc preparată în casă şi 10 grame lanolină. După răcire, dacă unguentul este prea tare, se poate înmuia cu puţin ulei de floarea-soarelui, până la o consistenţă potrivită.
Folosirea lanolinei în obţinerea cremelor este obligatorie, mai ales dacă acestea conţin apă, altfel unguentul nu se formează, se "brânzeşte", "se taie" cum se spune popular.
(Farmacia FALTIS are un tratament complet (unguent şi supozitoare) pentru hemoroizi externi sau interni, sângerânzi sau nesângerânzi. De asemenea, pentru fisurile anale.)
Paraziţii intestinali
(Tenia, Oxiurii, Limbricii, Ascarizii)
* Liliacul. Preparatele se realizează din scoarţă de liliac.
Tinctura: se ia o linguriţă pe zi, adăugată într-o cană de ceai divers.
Vinul: se administrează o ceaşcă pe zi, după masă. Administrarea se va face seara, înainte de culcare, timp de trei zile. A patra zi, se ia un purgativ (30 grame sulfat de sodiu sau sare amară).
* Feriga. În medicina populară se folosesc, în principal, rizomii de ferigă care produc o paralizie ireversibilă a viermilor intestinali. Preparatele din ferigă sunt foarte neplăcute la gust, de aceea se recomandă să se folosească sub formă de sirop.
Reţeta: Se prepară un decoct dintr-o lingură de rizomi de ferigă proaspeţi, răzuiţi, şi 100 ml apă. După filtrare se adaugă 100 grame zahăr şi se mai ţine pe foc 10 minute. Se administrează dimineaţa, pe stomacul gol, câte o lingură, în două reprize, la interval de 15 minute. După 2 ore de la administrare, se foloseşte un purgativ, de exemplu sare amară (30 grame) sau 2 linguri de ulei de ricin, pentru evacuarea viermilor paralizaţi.
Contraindicaţii: supradozarea cu ferigă poate provoca fenomene toxice de ordin gastrointestinal (vomă, greaţă), somnolenţă, tulburări vizuale.
* Dovleacul. Reţetă: 200 grame seminţe decorticate, zdrobite sau măcinate, se amestecă cu lapte şi miere, până se obţine un terci. Se administrează dimineaţa pe stomacul gol, în două porţii, la interval de 30-60 minute. După două-trei ore, pentru a accelera purgaţia, se administrează o lingură de ulei de ricin, în care s-au pus câteva picături de zeamă de lămâie, pentru a-i atenua gustul neplăcut. Pentru uz pediatric (copii peste 5 ani) se foloseşte aceeaşi reţetă, dar cu o doză redusă, de 20 de seminţe.
Sughiţul
Este o contracţie spasmodică brutală a diafragmului, care se traduce printr-un inspir brusc de aer, cu vibraţia corzilor vocale, ce determină un zgomot caracteristic.
Cauzele pot fi: afecţiuni ale stomacului şi esofagului, afecţiuni intestinale, pancreatită, sarcină, înghiţirea unor substanţe sufocante sau fierbinţi sau consumul exagerat de ardei iute, care irită nervii centrali medulari ce declanşează atacurile prelungite de sughiţ. Ca tratament, pot fi încercate unele măsuri simple, ca de exemplu: oprirea voluntară a respiraţiei sau respiraţia într-o pungă de hârtie; băutul rapid al unui pahar cu apă, înghiţirea de pâine uscată sau gheaţă pisată, inducerea vărsăturii, aplicarea unei presiuni pe limbă sau pe globii oculari.
În crizele acute de sughiţ se poate folosi şi nitroglicerina, administrată sublingual.
Inapetenţa
Se manifestă prin lipsa poftei de mâncare.
* Pelinul. Se folosesc ca materie primă vârfurile florale, frunzele şi tulpinile.
Preparatele din pelin acţionează prin excitarea stimulilor de la nivelul mucoasei digestive, datorită conţinutului în substanţe amare, caz în care se eliberează hormonul foamei, numit grelină.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puţină apă, înainte de masă.
Vinul: se administrează o lingură de vin, cu 10 minute înainte de masă.
(Farmacia Faltis din Brăila prepară un Sirop orexigen pentru declanşarea poftei de mâncare, ce are în compoziţie un extract fluid alcătuit din cicoare, măceşe, vitis vinifera şi pelin.)
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.