Cele mai frecvente boli ale căilor respiratorii superioare sunt localizate la nivelul cavităţii nazale (rinite, sinuzită), a faringelui (faringită) şi a laringelui (laringită).
Bolile plămânilor sunt bronşitele, astmul bronşic, pneumonia.
O atenţie deosebită trebuie acordată tusei, care este simptomul major prin care se manifestă bolile căilor respiratorii şi ale plămânilor.
O tuse seacă este specifică infecţiilor, o tuse productivă se manifestă în cazul bolilor plămânilor. Tusea este un rău necesar, de aceea, nu trebuie în totalitate suprimată. De multe ori reflexul tusei trebuie ajutat, astfel ca sputa să fie expulzată. Dacă ea stagnează la nivelul bronhiilor şi al plămânilor, poate fi un mediu prielnic de dezvoltare a infecţiilor patogene, ducând la complicaţii severe, greu de tratat. Multă vreme tusea a fost combătută prin folosirea medicamentelor ce blocau centrul ei de la nivelul creierului (de exemplu codeina). Astăzi, acest tratament a fost total abandonat, fiind folosit rar, doar în cazul tuberculozei pulmonare (TBC).
Un rol important pentru a împiedica apariţia acestor boli îl joacă tratamentele de prevenţie. De aceea, fac recomandarea ca la început de sezon rece, să urmaţi tratamente preventive din plante, pentru creşterea imunităţii. Suntem feriţi de boli şi ne vindecăm, în primul rând, datorită imunităţii noastre, şi nu medicamentelor.
UN SFAT: În perioada sezonului rece, e bine să introduceţi în consumul dumneavoastră zilnic alimente sau preparate farmaceutice (ceaiuri, tincturi, vinuri) obţinute din plante medicinale bogate în vitamina C naturală (măceşe, cătină albă sau goji) şi preparate din tescovină (pulbere, capsule, tinctură, bogate în resveratrol) care ajută la creşterea imunităţii. Farmacia Faltis are în stoc aceste preparate obţinute din tescovină.
Tot pentru întărirea imunităţii consumaţi regulat două alimente: ardeiul iute şi usturoiul.
Dacă, totuşi, suntem afectaţi de diversele boli ale căilor respiratorii şi ale plămânilor, ne putem folosi de următoarele plante medicinale: lumânărica, coada-şoricelului, lemnul-dulce, socul, nalba, teiul, salvia, iedera, pătlagina, salcia, pinul.
Pentru uz intern plantele se pot procesa sub formă de ceaiuri (macerate, infuzie sau decoct), pulbere, tinctură şi vin.
Preparate pentru uz intern
Pulberea
Se poate obţine din salcie.
Mod de preparare: planta uscată se macină foarte fin, într-o râşniţă de măcinat cafeaua. Se foloseşte ca atare, câte un vârf de linguriţă, de 2 ori pe zi, cu puţină miere, sirop, suc natural sau lapte fermentat (iaurt, sana, chefir, lapte bătut).
Maceratul
Se obţine din lumânărică, nalbă şi pătlagină, bogate în mucilagii, care prin efectul lor emolient aduc beneficii majore în tratarea bolilor aparatului respirator.
Maceratul este singura tehnică de extracţie a mucilagiilor dintr-o plantă medicinală, oricare ar fi ea, având în vedere faptul că mucilagiile sunt solubile în apă rece şi insolubile în apă caldă sau alcool.
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate de plantă mărunţită se lasă timp de 30 de minute, în 250 ml apă, la temperatura camerei, după care se filtrează. Se îndulceşte după gust cu miere. Mucilagiile sunt un mediu prielnic pentru dezvoltarea micro-organismelor, de aceea, imediat după filtrare, mai ales pe timp de vară, maceratul se păstrează la frigider.
Infuzia
Se prepară din: iederă, salvie, tei, soc, coada-şoricelului.
Mod de preparare: se opăresc 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior cu 250 ml apă fiartă. Se mai dă într-un clocot şi se lasă la infuzat timp de 30 minute, după care se filtrează prin tifon sau printr-un strat subţire de vată.
Decoctul
Se prepară din salcie, lemn-dulce.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. Se completează la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală, umectată cu puţină apă.
Tinctura
Se prepară din: salvie, iederă, lemn-dulce, coada-şoricelului, tei, salcie.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se pun la macerat, în 100 ml alcool alimentar sau alt produs distilat, obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de alte 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, de 20-30 ml, prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.
Vinul terapeutic
Se prepară din: iederă, salcie, lemn-dulce, tei, coada-şoricelului.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se amestecă cu 1 litru de vin roşu, adus la fierbere. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de culoare brună. Termenul de valabilitate este de un an de zile, la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentraţia alcoolică de cel puţin 11 grade. În cazul concentraţiei alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conţinutului în alcool al tincturii şi al vinului, nu se recomandă consumul acestora de către conducătorii auto sau de către cei care au intoleranţă la alcool.
Tratamente externe
Inhalaţii, gargarisme, spălături
Se folosesc în acest scop următoarele plante: muşeţelul, coada-şoricelului, cimbrul, busuiocul, salvia, iasomia.
I. Bolile căilor respiratorii superioare
Rinita şi sinuzita
Rinitele se manifestă prin edem şi vasodilataţia mucoasei nazale, senzaţie de arsură în nas, secreţie nazală şi obstrucţie (sindromul de nas înfundat). Rinita acută este asociată cu o răceală comună. Nevindecată în timp de 10 zile, se cronicizează.
Un tip aparte îl reprezintă rinita alergică, ce se caracterizează prin strănut sezonier sau permanent, rinoree, congestie nazală. Din cauza factorilor alergeni tot mai numeroşi care se găsesc atât în atmosferă, cât şi în alimente, rinita alergică a devenit printre cele mai frecvente boli ale omului, iar rezolvarea ei este o mare problemă pe plan mondial.
Sinuzitele reprezintă inflamaţia sinusurilor paranazale şi se manifestă prin durere în zona frontală, cu mucozităţi purulente, stări febrile uşoare. Pentru tratamentul acestor boli ale nasului, este suficient, adesea, tratamentul extern, sub formă de inhalaţii. Se folosesc pentru obţinerea de inhalaţii următoarele plante: salvia, busuiocul, cimbrul, pinul, muşeţelul, coada-şoricelului, care sunt bogate în uleiuri volatile. La nevoie se pot pune în nas picături decongestionante şi unguente nazale. (Farmacia Faltis prepară un unguent nazal recomandat în rinite şi sinuzite.)
Un rol important în reuşita tratamentului îl are toaletarea nasului: se fac inhalaţii cu una dintre plantele: salvie, busuioc, cimbru, pin, muşeţel, coada-şoricelului, care sunt bogate în uleiuri volatile.
Tehnica pentru inhalaţii este cea clasică: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se pun într-un litru de apă dată în clocot. Se apleacă deasupra vasului capul şi se acoperă cu un prosop, făcându-se timp de un minut exerciţii de inspiraţie a vaporilor de apă bogaţi în ulei volatil.
În continuare se spală nasul cu o soluţie de ser fiziologic şi vitamina C, în proporţia 10:2 (la o fiolă de 10 ml de ser fiziologic se adaugă 2 ml de vitamina C din fiole); se pun 10 picături în fiecare nară şi se suflă nasul. Urmează folosirea unguentului nazal, preparat la Farmacia Faltis, astfel: cu degetul curat sau un beţisor pentru ureche se ung nările prin interior, cu o mică cantitate de produs. Se presează apoi uşor nările lipindu-le de septul nazal. Se aplică de 2 ori pe zi. Inhalaţia se face numai seara.
Epistaxisul apare secundar, în sau după o rinită şi, adesea, în hipertensiunea arterială. (Farmacia Faltis prepară un unguent hemostatic pentru oprirea sângerărilor nazale.)
Faringita şi laringita
Laringita este o inflamaţie a laringelui. Infecţiile căilor respiratorii superioare, folosirea excesivă a vocii, reacţiile alergice şi inhalarea de substanţe iritante, ca fumul de ţigară, pot provoca o laringită. Modificarea nefirească a vocii este de obicei primul simptom. Pot să apară disfonia (greutate în vorbire) şi chiar afonia (dispariţia glasului). În cazurile mai severe, pot să apară: febra, indispoziţia, disfagia şi durerea în gât.
Tusea este adesea întâlnită în faringită şi laringită. Este o tuse iritativă, seacă, "care nu se rupe", cum plastic se exprimă bolnavul.
Pentru tratamentul faringitei şi al laringitei se recomandă următoarele plante:
* Teiul. Se folosesc florile de la diferite specii de tei (Flores tiliae).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se iau 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
Toate preparatele se beau uşor călduţe şi îndulcite cu miere (pentru cei care nu suferă de diabet).
* Iedera. Se utilizează frunzele tinere de iederă (Folium hederae). Conţin saponozide, derivaţi de caroten, flavonozide şi rutozid, ce ajută la refacerea mucoasei căilor respiratorii.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se iau 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
Notă: Farmacia Faltis are pe stoc ceai, tinctură şi vin de iederă.
* Coada-şoricelului. Se folosesc florile (Flores millefolii) bogate în derivaţi azulenici, cu proprietăţi antiseptice în bolile căilor respiratorii superioare.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se beau 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
* Lumânărica. Se folosesc florile (Flores verbasci)
* Nalba. Se folosesc rădăcinile (Radix althaeae) şi florile (Flores malvae) de la diferite specii de nalbă.
* Pătlagina. Se utilizează frunzele (Folium plantaginis).
Toate aceste plante sunt bogate în mucilagii ce au proprietăţi emoliente şi expectorante.
Se administrează sub formă de macerat, câte 2 căni pe zi.
Tratamente externe
Pentru faringite, pe lângă tratamentul intern se poate folosi şi unul extern sub formă de gargară. Se pot folosi în acest scop: salvia, gălbenelele, muşeţelul, coada-şoricelului, iasomia.
Farmacia Faltis prepară pentru afecţiunile gurii şi ale faringelui, "Trochişti bucofaringieni", nişte bomboane de supt menţionate în Farmacopeea Română de la 1862 sub denumirea de "Cofeturi contra tusei". Trochiştii se folosesc în diferite afecţiuni ale cavităţii bucale şi faringiene, prin componentele active pe care le conţin, înlăturând disconfortul provocat de aceste afecţiuni: dureri, uscăciunea gâtului etc. Ei determină refacerea mucoaselor afectate, precum şi uşurarea respiraţiei. Se pot asocia cu unguentul nazal care combate sindromul de "nas înfundat". Se sug 3-4 pe zi. După administrare nu se mănâncă şi nu se bea, cel puţin o oră. Se recomandă ca ultima folosire să fie seara, înainte de culcare.
Pentru laringite, benefice sunt inhalaţiile. Se folosesc următoarele plante: salvia, busuiocul, cimbrul, pinul, muşeţelul, coada-şoricelului, care sunt bogate în uleiuri volatile.
Tehnica pentru inhalaţii este cea clasică: 2 linguri de plantă uscată şi mărunţită groscior se pun într-un litru de apă dată în clocot. Se apleacă deasupra vasului capul şi se acoperă cu un prosop, făcându-se timp de un minut exerciţii de inspiraţie a vaporilor de apă, bogaţi în ulei volatil.
II. Bolile plămânilor
Bronşita şi astmul bronşic sunt boli care se pot trata la domiciliu, folosind atât medicaţia alopată, cât şi cea naturistă.
Pneumonia este o afecţiune majoră şi necesită internare în spital, iar tratamentul se face sub directa supraveghere a medicilor. Ca terapii complementare, pe lângă medicaţia alopată, se pot folosi următoarele plante medicinale:
* Teiul
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se beau 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
* Socul
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se beau 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
* Iedera
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se beau 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
(Farmacia Faltis are pe stoc ceai, tinctură şi vin de iederă. Pentru cei interesaţi facem livrări la domiciliu.)
* Ceapa (Allii cepae).
Este folosită în medicina empiric tradiţională, în combaterea tusei ce însoţeşte bolile aparatului respirator.
Decoctul: se obţine din două linguriţe de ceapă tocată, opărite cu 200 ml de apă clocotită. Se îndulceşte cu miere. Se beau 2 căni pe zi.
Sucul proaspăt de ceapă este un antiseptic folosit şi în tratamentul guturaiului, prin introducerea unui tampon de vată, înmuiat în suc, în fiecare nară.
* Lemnul-dulce (se foloseşte rădăcina)
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
* Salcia
Conţine salicină, precursorul aspirinei de azi. Aspirina este medicamentul cu cea mai lungă viaţă, folosit în terapia medicamentoasă. Salicina din scoarţa de salcie înlătură procesele inflamatorii ce însoţesc bolile căilor respiratorii şi ale plămânilor.
Decoctul: se beau câte 2 ceşti de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de muşeţel, coada-şoricelului sau salvie.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin (50 ml), de 2 ori pe zi, după masă.
De reţinut:
Crizele de astm bronşic sunt de cele mai multe ori dramatice, atât pentru bolnav, cât şi pentru cei din jurul său. Foarte mulţi fumători suferă de astm bronşic. Fumătorilor înrăiţi li se recomandă să folosească, pentru calmarea crizelor, ţigările antiastmatice, ce conţin frunze de salvie, de podbal, măselariţă, flori de lavandă şi de sulfină.
Farmacia Faltis prepară pentru creşterea imunităţii, împotriva bolilor sezonului rece, următoarele forme farmaceutice:
* Capsulele imunitate pentru adulţi au în compoziţie: fructe de măceşe, muguri de plop, seminţe de struguri roşii.
* Sirop imunitate pentru copii conţine: extract fluid de cătină, măceşe şi tescovină.
* Vinul de măceşe şi de cătină tibetană (goji) sunt adevărate vaccinuri naturale şi se folosesc în mod preventiv pentru bolile iernii. Se beau câte 50 ml (o ceşcuţă) în fiecare seară, timp de o săptămână, în fiecare lună din sezonul rece.
Pentru informaţii despre procesarea plantelor medicinale sau despre alte preparate produse în laboratorul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@ yahoo.com. Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deţine "Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor" acordat de Colegiul Farmaciştilor din România.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
