- Până la soluţionarea definitivă a problemei presupusului plagiat al doamnei Kovesi, putem spune, cu regret, că personajele penale care l-au readus pe tapet au reuşit să dicteze agenda publică. În loc să se concentreze asupra dosarelor instrumentate de DNA, care scot la iveală putregaiul de la vârful politicii şi administraţiei şi cauzele înapoierii ţării, mass media se ocupă de un caz care a fost totuşi soluţionat în 2012 de Comisia Naţională de Etică şi reiau la infinit discursul incoerent al unui inculpat penal, Sebastian Ghiţă, secondat de prietenul său, tot inculpat penal, Victor Ponta şi, din păcate, de preşedintele Băsescu, a cărui fiică se află sub control judiciar într-un dosar care priveşte finanţarea campaniei electorale din 2009. Doamna Kovesi a răspuns până acum cu calm şi siguranţă tuturor acuzaţiilor, atrăgând atenţia asupra focului încrucişat îndreptat către ea, în calitate de procuror şef al DNA. Nu ne antepronunţăm asupra concluziilor investigaţiilor în curs, dar observăm mai întâi că "reclamanţii" nu au sesizat forul academic competent pentru identificarea şi sancţionarea cazurilor de plagiat, şi anume CNATCDU, ceea ce ne face să credem că acuzaţiile lor nu sunt întemeiate. În al doilea rând, constatăm că Sebastian Ghiţă nici măcar nu a fost în stare să definească încadrarea penală a faptei pentru care s-au autodenunţat, iar Traian Băsescu a aruncat vorbe în vânt despre nişte "informaţii" pe care le-ar fi avut despre "măsluirea" raportului comisiei de experţi ai CNE în 2012, fără a avea elementele necesare declanşării unei investigaţii. Toate acestea ne îndeamnă să suspectăm că scopul întregului demers este de a genera un scandal mediatic în jurul procurorului şef al DNA în scopul decredibilizării sale şi, implicit, a instituţiei pe care o conduce. De altfel, demersul a fost declanşat după ce au ieşit la iveală unele informaţii din dosarul Black Cube, care viza tot compromiterea doamnei Kovesi. Cred, deci, că avem de-a face cu o ofensivă a celor mai întunecate forţe care au condus România din umbră şi au profitat de resursele ei în dauna populaţiei şi care, prin exponenţii lor publici - Ponta, Ghiţă, Oprea etc. - încearcă să determine compromiterea luptei anti-corupţie şi reformarea României. Atacul împotriva ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, cel care a făcut posibilă sancţionarea plagiatului lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea, face parte, cred, din acelaşi demers. Lupta se anunţă feroce, şi numai trezirea preşedintelui Klaus Iohannis din ultimele săptămâni ne dă o rază de speranţă.
- Premierul maghiar, Viktor Orban, agită puternic pericolul imigraţiei islamiste. Realitate sau capital electoral?
- Potrivit relatărilor de presă, majoritatea imigranţilor sosiţi anul trecut au plecat spre alte destinaţii, iar numărul noilor sosiţi este infim. În plus, UE cere Ungariei să accepte o cotă de numai 1200 de imigranţi, ceea ce, să recunoaştem, nu poate fi o problemă. De altfel, majoritatea analiştilor consideră că problema imigranţilor a fost doar un pretext pentru Viktor Orban, care a căutat să speculeze temerile electoratului rural, conservator, şi mai puţin informat, pentru a-şi întări poziţia faţă de Bruxelles. Nu politica internă a fost obiectivul său, ci cea europeană. Pe plan intern, unii cred chiar că Viktor Orban şi-a şubrezit poziţia în favoarea partidului extremist Jobbik, care a şi revendicat pentru sine majoritatea voturilor exprimate la referendumul eşuat din 2 octombrie. În ciuda agresivităţii premierului ungar, care cere modificarea Constituţiei, în baza celor trei milioane de voturi de la referendum, este limpede pentru toată lumea că ambiţiile sale nu au întrunit sprijinul majorităţii populaţiei, de vreme ce 60% din electorat a refuzat să se exprime asupra unei chestiuni prost formulate. Majoritatea ungurilor a fost probabil iritată de faptul că guvernul a cheltuit 30 de milioane de euro pentru o campanie agresivă şi mincinoasă, menită de fapt să-i asigure lui Viktor Orban un succes electoral care să-l proiecteze ca lider al Grupului de la Vişegrad şi al opoziţiei faţă de Comisia Europeană. Nu demult, la Balvanyos, el declara că "oaia neagră se poate transforma în căpetenia turmei", cu alte cuvinte, că el însuşi, opozant al forurilor europene, poate deveni lider european - poate chiar, potrivit unor observatori avizaţi, înlocuitor al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk - dacă obţine sprijinul poporului său. Bulgărele ungar s-ar fi transformat în avalanşă, trecând prin Polonia, Cehia şi Slovacia, conduse astăzi de forţe politice ostile politicii comune europene. Ceea ce a reieşit însă este că populaţia acestor ţări nu este ostilă Europei şi nu interpretează Brexit ca un preludiu al dezintegrării UE, ci, dimpotrivă, vrea să strângă rândurile în jurul valorilor europene şi refuză un joc politic care satisface ambiţiile Kremlinului de subminare a UE şi decuplare a Europei de SUA. Iată de ce, pentru binele naţiunilor europene, ar fi util ca planurile lui Vladimir Putin şi ascensiunea lui Viktor Orban să fie blocate. Poate că ungurii au început să înţeleagă, în sfârşit, acest lucru.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
