- Până la soluționarea definitivă a problemei presupusului plagiat al doamnei Kovesi, putem spune, cu regret, că personajele penale care l-au readus pe tapet au reușit să dicteze agenda publică. În loc să se concentreze asupra dosarelor instrumentate de DNA, care scot la iveală putregaiul de la vârful politicii și administrației și cauzele înapoierii țării, mass media se ocupă de un caz care a fost totuși soluționat în 2012 de Comisia Națională de Etică și reiau la infinit discursul incoerent al unui inculpat penal, Sebastian Ghiță, secondat de prietenul său, tot inculpat penal, Victor Ponta și, din păcate, de președintele Băsescu, a cărui fiică se află sub control judiciar într-un dosar care privește finanțarea campaniei electorale din 2009. Doamna Kovesi a răspuns până acum cu calm și siguranță tuturor acuzațiilor, atrăgând atenția asupra focului încrucișat îndreptat către ea, în calitate de procuror șef al DNA. Nu ne antepronunțăm asupra concluziilor investigațiilor în curs, dar observăm mai întâi că "reclamanții" nu au sesizat forul academic competent pentru identificarea și sancționarea cazurilor de plagiat, și anume CNATCDU, ceea ce ne face să credem că acuzațiile lor nu sunt întemeiate. În al doilea rând, constatăm că Sebastian Ghiță nici măcar nu a fost în stare să definească încadrarea penală a faptei pentru care s-au autodenunțat, iar Traian Băsescu a aruncat vorbe în vânt despre niște "informații" pe care le-ar fi avut despre "măsluirea" raportului comisiei de experți ai CNE în 2012, fără a avea elementele necesare declanșării unei investigații. Toate acestea ne îndeamnă să suspectăm că scopul întregului demers este de a genera un scandal mediatic în jurul procurorului șef al DNA în scopul decredibilizării sale și, implicit, a instituției pe care o conduce. De altfel, demersul a fost declanșat după ce au ieșit la iveală unele informații din dosarul Black Cube, care viza tot compromiterea doamnei Kovesi. Cred, deci, că avem de-a face cu o ofensivă a celor mai întunecate forțe care au condus România din umbră și au profitat de resursele ei în dauna populației și care, prin exponenții lor publici - Ponta, Ghiță, Oprea etc. - încearcă să determine compromiterea luptei anti-corupție și reformarea României. Atacul împotriva ministrului Educației, Mircea Dumitru, cel care a făcut posibilă sancționarea plagiatului lui Victor Ponta și Gabriel Oprea, face parte, cred, din același demers. Lupta se anunță feroce, și numai trezirea președintelui Klaus Iohannis din ultimele săptămâni ne dă o rază de speranță.
- Premierul maghiar, Viktor Orban, agită puternic pericolul imigrației islamiste. Realitate sau capital electoral?
- Potrivit relatărilor de presă, majoritatea imigranților sosiți anul trecut au plecat spre alte destinații, iar numărul noilor sosiți este infim. În plus, UE cere Ungariei să accepte o cotă de numai 1200 de imigranți, ceea ce, să recunoaștem, nu poate fi o problemă. De altfel, majoritatea analiștilor consideră că problema imigranților a fost doar un pretext pentru Viktor Orban, care a căutat să speculeze temerile electoratului rural, conservator, și mai puțin informat, pentru a-și întări poziția față de Bruxelles. Nu politica internă a fost obiectivul său, ci cea europeană. Pe plan intern, unii cred chiar că Viktor Orban și-a șubrezit poziția în favoarea partidului extremist Jobbik, care a și revendicat pentru sine majoritatea voturilor exprimate la referendumul eșuat din 2 octombrie. În ciuda agresivității premierului ungar, care cere modificarea Constituției, în baza celor trei milioane de voturi de la referendum, este limpede pentru toată lumea că ambițiile sale nu au întrunit sprijinul majorității populației, de vreme ce 60% din electorat a refuzat să se exprime asupra unei chestiuni prost formulate. Majoritatea ungurilor a fost probabil iritată de faptul că guvernul a cheltuit 30 de milioane de euro pentru o campanie agresivă și mincinoasă, menită de fapt să-i asigure lui Viktor Orban un succes electoral care să-l proiecteze ca lider al Grupului de la Vișegrad și al opoziției față de Comisia Europeană. Nu demult, la Balvanyos, el declara că "oaia neagră se poate transforma în căpetenia turmei", cu alte cuvinte, că el însuși, opozant al forurilor europene, poate deveni lider european - poate chiar, potrivit unor observatori avizați, înlocuitor al președintelui Consiliului European, Donald Tusk - dacă obține sprijinul poporului său. Bulgărele ungar s-ar fi transformat în avalanșă, trecând prin Polonia, Cehia și Slovacia, conduse astăzi de forțe politice ostile politicii comune europene. Ceea ce a reieșit însă este că populația acestor țări nu este ostilă Europei și nu interpretează Brexit ca un preludiu al dezintegrării UE, ci, dimpotrivă, vrea să strângă rândurile în jurul valorilor europene și refuză un joc politic care satisface ambițiile Kremlinului de subminare a UE și decuplare a Europei de SUA. Iată de ce, pentru binele națiunilor europene, ar fi util ca planurile lui Vladimir Putin și ascensiunea lui Viktor Orban să fie blocate. Poate că ungurii au început să înțeleagă, în sfârșit, acest lucru.