- Cred că aplombul procurorilor DIICOT este rezultatul firesc al aprecierii de care justiţia românească, în frunte cu DNA, se bucură pe plan internaţional, de când a devenit independentă şi lipsită de inhibiţii faţă de clasa politică. Prestigiul magistraţilor români a crescut, mai ales pe plan european, mult peste nivelul penibil din timpul guvernului Năstase, când justiţia îi acoperea pe politicienii corupţi, iar instituţiile statului închideau ochii la embargoul internaţional impus livrărilor de combustibil către Serbia. În cazul Sky News, procurorii DIICOT aveau obligaţia să investigheze acuzaţiile privind traficul de arme pe teritoriul României, căci, dacă reportajul ar fi conţinut fie şi un sâmbure de adevăr, atunci chestiunea devenea una de siguranţă naţională şi trebuia rezolvată rapid, pentru a nu pune sub semnul întrebării seriozitatea noastră ca membru al NATO. Din fericire pentru noi, reportajul s-a dovedit prea puţin credibil, realizatorii fiind mai degrabă motivaţi de dorinţa de senzaţional, decât de considerente profesionale. Dacă reportajul ar fi fost realizat de BBC, lucrurile ar fi stat, probabil, cu totul altfel. Putem suspecta şi o agendă informală a editorilor postului, având în vedere faptul că acesta este deţinut de un magnat de presă extrem de controversat, Rupert Murdoch, unul din adversarii UE, al cărui trust media a susţinut fără ocolişuri campania pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), în colaborare cu alte publicaţii. Or, ştim bine că această campanie s-a bazat pe incitarea la ură faţă de emigranţi, nu numai a celor sosiţi din afara UE, dar şi a cetăţenilor UE care lucrează în Marea Britanie, în special a celor din Europa de Est. Astfel, Rupert Murdoch nu a fost niciodată departe de propaganda anti-românească dusă de Nigel Farage. În consecinţă, un reportaj care îi prezenta pe români într-o lumină defavorabilă nu putea decât să convină agendei patronului, fie că acesta l-a comandat sau nu. În ceea ce ne priveşte, însă, morala este una singură: să apărăm independenţa justiţiei, pentru ca interesele României să fie mai bine reprezentate, nu numai în interiorul, ci şi în afara graniţelor noastre.
- Tocmai când părea să cocheteze iarăşi cu PSD, Traian Băsescu a făcut o opţiune în sens opus: "Ar trebui să ne orientăm către Cioloş, în momentul de faţă", a spus. Cum se explică pirueta fostului preşedinte al României? Oare PSD-ul, în frunte cu Dragnea, începe să piardă viteză?
- PSD, cu ALDE cu tot, nu va putea obţine mai mult decât a obţinut la alegerile locale, ceea ce este insuficient pentru a forma o majoritate parlamentară. De altfel, mai multe personalităţi din partid au avertizat deja că PSD ar putea fi exclus de la guvernare, în favoarea unui guvern de coaliţie, iar Liviu Dragnea nu mai pridideşte cu ameninţările la adresa preşedintelui Iohannis, dacă acesta nu va numi un premier PSD după alegeri. Ştiind însă că un guvern PSD-ALDE nu-i va susţine campania pentru un al doilea mandat în 2019, Klaus Iohannis va face probabil tot ce-i stă în putinţă pentru a numi un premier şi un guvern care să-l favorizeze. Nu întâmplător a menţionat unul din consilierii prezidenţiali, posibilitatea unui guvern de coaliţie, condus de un tehnocrat, după alegerile din toamnă. Traian Băsescu a văzut foarte bine culoarul care se deschide pentru PMP, în campania electorală: este culoarul anti-PSD, pe care el şi partidul său pot fi mai credibili decât PNL, compromis de trecutul USL-ist şi de degringolada din interiorul său. În consecinţă, PMP nu poate juca decât cartea unui guvern de coaliţie, iar asocierea cu Dacian Cioloş este singura profitabilă în actualul context politic, având în vedere că imaginea de om onest, modest şi serios a premierului este mai bună decât a penalului Liviu Dragnea. Să nu uităm nici de relaţia bună pe care Traian Băsescu a avut-o cu Dacian Cioloş, care i-a fost consilier la Cotroceni şi pe care l-a promovat în poziţia de comisar european. Şi apoi, Traian Băsescu este maestrul reorientărilor strategice, dacă ne amintim cum a transformat PD, aproape peste noapte, din partid social-democrat în partid popular, înţelegând mult înaintea partidului său că zona de stânga a scenei politice era ocupată fără drept de apel de PSD. La fel se întâmplă şi acum, deci, PMP nu se poate orienta decât spre centru-dreapta, acolo unde aşteptările electoratului sunt mai mari şi criza de lideri mai acută. Toate acestea sunt însă doar calcule mai degrabă speculative, astfel încât nu putem decât să ne dorim ca, după alegeri, România să fie condusă de un guvern competent şi integru, cu susţinere parlamentară şi cu un premier onest, competent şi respectat în Europa. Cam aşa cum este acum Dacian Cioloş, de pildă.