Dacă sunteţi singuri...
Vara se află la apogeu, afară este tot mai multă lumină. Brusc, starea sufletească parcă prinde aripi. Cum să-i facem faţă? Poate cumpărând o pereche nouă de ochelari de soare, sau făcând ceva mai mult sport? Sau ocupându-ne de îndată de un proiect cu mult mai important: dragostea? Ar fi frumos, mai ales că natura se pregăteşte să prindă rod. Dar cum procedăm? Puţină cremă autobronzantă pe picioare şi pe braţe, câţiva cârlionţi în păr, 1-2 kilograme mai puţin la cântar şi gata! După care se întâmplă cum s-a mai întâmplat: persoana cu care să ieşim la plimbare sau la o îngheţată se lasă aşteptată. Şi dacă totuşi apare, drăguţă, simpatică, numai bună de flirtat şi - de ce nu - de sărutat, brusc ne revine în minte binecunoscuta sentinţă: "Cred că nu e pentru mine, nu ne potrivim". O frază pe care ne-o spunem singuri sau pe care ne-o şopteşte vreun binevoitor la ureche. Şi, din nou, aceeaşi resemnare şi acelaşi gând obsedant: "Eu de ce n-am noroc?". O împrejurare întâlnită în ultima vreme extrem de des. În Europa, numărul celibatarilor (între 18 şi 69 de ani) se ridică la peste 100 de milioane. O persoană din 5! Conform unui studiu recent, 75% dintre aceştia îşi doresc un partener (o parteneră) pentru o viaţă.
Şi-atunci, de ce nu se întâlnesc cei care se caută? Conform aceloraşi studii, majoritatea celibatarilor pornesc în căutarea iubirii, înarmaţi cu o adevărată listă de pretenţii. Astfel, 94% dintre ei ţin morţiş la naturaleţe, îngrijire şi sănătate. Aspectul fizic este important pentru 83%. Trei sferturi dintre subiecţii anchetaţi aşteaptă un partener sportiv, capabil de performanţe fizice, suplu, îmbrăcat cu gust şi modern. Pe scurt, un partener ca o marfă, pe care să-l cumperi de-a gata, cu toate ingredientele la vedere. Greşită reprezentare a iubirii!
Relaţiile sentimentale nu se pot rezuma la o listă de reprezentări ideale, pentru că dacă în realitate lucrurile nu merg conform aşteptărilor, concluzia este "din nou nimic". Unii preferă chiar să renunţe mai degrabă la partener decât la idealurile înalte.
Dar poate că, într-adevăr, cel găsit n-a fost persoana potrivită. Psihologii specializaţi în viaţa de cuplu spun: "Cu toţii căutăm pe cineva înrudit sufleteşte, pe cineva care să ne înţeleagă problemele. Şi credem că-l vom găsi într-un tovarăş de suferinţă, care a trecut prin aceeaşi experienţă ca şi noi. Problema este că tovarăşul de suferinţă nu ştie, nici el, care este soluţia. De aceea este important să o luăm pe altă direcţie. Deschideţi-vă zona de siguranţă pentru alţii", ne îndeamnă specialiştii. Cu alte cuvinte, porniţi cu curaj în căutarea iubirii, ieşiţi din zona de precauţie.
Dar înainte de-a o face, celibatarii trebuie să se întrebe de ce recurg mereu la aceleaşi modele când pornesc să-şi caute un partener. "De ce dau tot timpul peste acelaşi tip de bărbaţi (sau de femei)? Ce găsesc atât de atrăgător la ei (ele), deşi ştiu că mă fac nefericit(ă)? Unde să întâlnesc altfel de bărbaţi (femei)?"
Iată ce răspund experţii în probleme de cuplu: "Bărbatul sau femeia pentru o viaţă nu pot fi găsiţi la discotecă, ci în locuri care leagă oamenii printr-un interes comun. În sala de concert, la muzeu sau la teatru, în sala de sport sau la şcolile populare de teatru, canto etc.". Interesele comune sunt o bază importantă pentru un cuplu fericit.
Dar în primă instanţă, fiecare trebuie să înţeleagă că viaţa nu începe doar din momentul când are alături un partener. Fericirea o găsesc doar cei care sunt în clar cu aşteptările lor, care sunt activi şi îşi pun în aplicare interesele. Este greşit să credem că putem deveni oameni împliniţi doar având o relaţie. "Credeţi în voi. Profitaţi acum de energiile pozitive ale verii, pentru un nou început", ne sfătuiesc psihologii.
Dacă sunteţi căsătoriţi...
În ţările din Europa de Vest, circa 40% din căsnicii se destramă. Majoritatea mariajelor sau a relaţiilor de cuplu durează - în medie - 4-5 ani, până când copiii mici depăşesc vârsta critică. Fapt explicabil, după părerea unor oameni de ştiinţă, care apreciază că hormonii răspunzători de iubire nu pot alimenta o relaţie mai lungă de 5-7 ani. Alţi cercetători din domeniul comportamentului uman sunt de părere însă că această teorie este greşită. Un automobil nu trebuie dus la cimitirul de maşini doar pentru că are o pană de cauciuc. Trebuie găsită o altă anvelopă, iar data viitoare, trebuie evitate găurile din asfalt. Pentru că în viaţa de zi cu zi, aceste găuri pândesc în mod evident relaţiile durabile. Este vorba de tot felul de dispute lipsite de importanţă (cine merge la coadă să plătească impozitul, de ce manevrează doar EL sau EA telecomanda televizorului etc.), lucruri banale, dar în spatele cărora se ascund, adeseori, răniri profunde, care pun relaţia în pericol şi al căror sens ar trebui înţeles. Este vorba de lipsa de toleranţă, de respect şi de agresiuni. "Pentru cupluri, este esenţial să renunţe la aceste certuri", spun experţii. Pentru că lipseşte comunicarea sinceră şi apare nemulţumirea unuia faţă de contribuţia celuilalt. Fiecare se simte nedreptăţit, dar nu pune în discuţie adevărata problemă, lăsând ca nemulţumirile să se transforme, cu vremea, în motiv de război. Şi asta e rău. Pentru că atunci când nu mai împarţi cu cel de lângă tine întâmplări trăite, speranţe şi vise, la un moment dat te trezeşti şi-ţi dai seama că interesul comun, comunicarea, viaţa în doi s-au pierdut. Tot mai mult nu mai ai ochi pentru celălalt, începi să-ţi ignori partenerul, respectul se clatină. Îndoiala că ar mai exista ceva în comun e tot mai acută. Ca să nu se ajungă aşa de departe, ziua ar trebui organizată împreună. Copiii, slujba, treburile casei, prietenii şi hobby-urile lasă spaţiu mic de mişcare. Prin trezitul dimineaţă împreună şi serile comode petrecute în faţa televizorului, majoritatea cuplurilor nu realizează că în viaţa lor nu se mai întâmplă nimic nou. Că sentimentele au devenit obişnuinţă. Un studiu realizat de psihologul american Arthur Aron arată că întâmplările trăite în comun sunt ca un cablu de salvare pentru iubirea sugrumată şi servesc la alungarea stresului în doi. Este vorba de mici remedii, cum ar fi, de pildă, o excursie în doi, programată o dată pe lună sau preocuparea comună pentru o temă nouă, intelectuală - o epocă istorică de cercetat împreună, un nou
Formula salvatoare împotriva stagnării într-o relaţie e următoarea: iubirea are preţ şi în viaţa de zi cu zi. După ce acest lucru a fost înţeles, se poate merge mai departe.
DINA BRAN
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
