Purpura Henoch Schönlein este o afecţiune care produce o inflamaţie şi o sângerare la nivelul vaselor sanguine mici, de la nivelul pielii, articulaţiilor, intestinelor şi rinichilor (vasculită). Deşi poate să apară la orice vârstă, incidenţa maximă este între 2-6 ani. Este o afecţiune cu evoluţie autolimitată în timp, una dintre cele mai grave probleme fiind afectarea renală. Nu se cunoaşte exact cauza care duce la inflamarea vaselor mici de sânge. Se presupune că este vorba despre o reacţie exagerată a sistemului imun. Ea poate fi produsă de anumite infecţii virale în sfera respiratorie, infecţii bacteriene cu streptococ, anumite vaccinuri, boli ale copilăriei - varicelă, rujeolă, reacţii alergice medicamentoase sau chiar alimentare, ciupituri de insecte. Aproape jumătate dintre cazurile de purpură se declanşează după o banală răceală.
Manifestările acestei boli includ patru tipuri de simptome şi semne:
* Erupţia sub formă de puncte roşii, mici, este principala manifestare. Ea apare în special la nivelul membrelor inferioare şi al feselor, dar poate să apară şi pe faţă, pe trunchi şi membrele superioare.
* Altă manifestare constă în artralgii sau dureri articulare. Sunt implicate în special articulaţiile mari de la nivelul membrelor inferioare. Durerea poate apărea înainte de erupţie, dar dispare după remisia bolii şi nu rămân articulaţii afectate.
* Manifestările digestive constau în dureri abdominale, greaţă, vărsături, uneori chiar scaune cu sânge. La fel, aceste manifestări pot să apară înaintea erupţiei propriu-zise.
* Afectarea renală poate, de asemenea, să apară în purpura Henoch Schönlein. De obicei este asimptomatică şi se constată doar la examenul de urină, unde se evidenţiază prezenţa de proteine şi sânge în urină. În alte cazuri, afectarea renală poate evolua mai grav şi poate persista chiar şi după dispariţia erupţiei. De altfel, complicaţiile bolii ţin, în special, de afectarea renală, care poate să fie foarte gravă, evoluând spre insuficienţă renală cronică. Altă complicaţie, dar mai rară, este legată de tubul digestiv, unde pot apărea invaginaţii intestinale cu ocluzie. La femeile care au trecut prin această afecţiune, în timpul sarcinii, poate apărea hipertensiune şi proteinurie (pierderea de proteine prin urină). Diagnosticul se pune de obicei clinic, pe aspectul erupţiei şi pe asocierea cu afectarea articulară şi digestivă. Se completează cu analize de sânge (care arată prezenţa infecţiei, a anemiei) şi alte analize pentru funcţia renală. În rare cazuri, se practică biopsia cutanată şi renală, pentru diagnostic diferenţial cu alte vasculite şi pentru a aprecia gradul afectării renale.
Tratamentul alopat se face cu medicamente simptomatice antiinflamatoare, pentru combaterea durerilor şi a inflamaţiei. De asemenea, atunci când infecţia bacteriană este dovedită, se asociază antibiotice. În anumite cazuri, mai ales atunci când apare afectarea renală gravă, se indică tratamentul cu imunosupresoare - corticosteroizi şi ciclofosfamidă. Pot fi necesare şi medicamente care scad tensiunea arterială şi diuretice, atunci când afectarea renală evoluează cu hipertensiune arterială.
Medicina complementară propune soluţii substanţiale în tratarea acestei afecţiuni. Se recomandă tratamente cu plante care au efecte antiinflamatorii şi antimicrobiene. De aceea, în cazul dvs., aş recomanda utilizarea extractelor de gheara-mâţei (Cat's Claw), cu doze adaptate la vârsta şi greutatea copilului. De asemenea, este necesară întărirea peretelui vaselor mici, aceasta fiind principala problemă care apare în această boală. Sunt indicate preparate cu Vitamina C, asociată cu bioflavonoide, de asemenea, în doze adaptate vârstei, dar şi gradului de afectare renală, dar nu mai puţin de 1000 mg pe zi. Tot pentru efectele antiinflamatoare şi troficitate vasculară sunt indicate extractele de fructe de pădure - cătină, măceşe, mure sau alte fructe - struguri roşii, coacăz-negru. De asemenea, sunt indicate gemoderivatele de măceş, călin, coacăz-negru, câte 1-2 ml, de 3 ori pe zi.
Tratamentul homeopat este de mare ajutor în toate cazurile de purpură. În primul rând, este indicat remediul Arnica CH5, câte 4-5 doze pe zi. Se pot asocia şi alte remedii, în funcţie de răspunsul la tratament. Dintre acestea, menţionăm Phosphorus, Secale, Lachesis. Totuşi, schema de tratament ar trebui să fie stabilită de un medic cu experienţă.
În încheiere, aş sublinia că această afecţiune este de obicei autolimitată şi intră în remisie după 4-5 săptămâni de evoluţie, doar un număr redus de cazuri se complică şi necesită tratament şi supraveghere în continuare.
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Fiica noastră suferă de o poliartrită reumatoidă invalidantă"
Artrita reumatoidă este o boală cronică, sistemică, autoimună, fără cauză cunoscută. Bolile autoimune apar atunci când sistemul de apărare al organismului se întoarce împotriva trupului, dând naştere unor procese destructive. În artrita reumatoidă, aceste procese afectează articulaţiile în principal, dar şi alte organe ale corpului. Ca şi în cazul fiicei dvs., majoritatea cazurilor apar la femei (în jur de 3 ori mai frecvent decât la bărbaţi). Mai ales femeile care au avut probleme - precum hipertensiune sau vărsături excesive în timpul sarcinii - au un risc crescut pentru artrita reumatoidă. Interesant pare să fie faptul că folosirea contraceptivelor orale ar putea reduce riscul pentru boală. (Fumatul este un factor de risc foarte important, putând influenţa în sens negativ evoluţia bolii.) Există şcoli de gândire care consideră că boala celiacă, caracterizată de sensibilitate la gluten, de care spuneţi că suferă şi fiica dvs., poate cauza în sine o artrită, pe care mulţi medici o diagnostichează greşit ca fiind artrită reumatoidă.
Medicina alternativă consideră artrita reumatoidă o tulburare destructivă, care porneşte de la acumularea de energie negativă la nivelul intestinului gros, în principal. Acesta este un organ important de analizat atunci când avem de a face cu o boală inflamatorie. Adesea, o dietă bogată în aditivi şi alimente prelucrate industrial duce la un exces de căldură în intestine, ceea ce, cu timpul, poate provoca inflamaţie.
În al doilea rând, există o foarte strânsă legătură între sistemul nervos şi intestinul gros. Acest lucru ar putea explica de ce multe sentimente negative, precum mâhnirea, anxietatea profundă, supărarea, tind să afecteze şi acest organ. Acumularea unor asemenea sentimente negative, precum şi viaţa lipsită de un stil sănătos, ar putea provoca o slăbire a sistemului de apărare, care îşi are sediul în ficat şi plămân. Durerea care rezultă este semnul unui blocaj al fluxului energetic, ceea ce înseamnă o slăbire a funcţiei ficatului, dar şi a plămânului.
Este de înţeles şi foarte lăudabil că dvs. vă străduiţi atât de mult să vă ajutaţi fiica şi nu doriţi să vă daţi bătut. Vă recomand să perseveraţi în această atitudine. Consider că există soluţii pentru situaţia fetei.
Următoarele abordări ar putea fi de folos:
* Încetarea fumatului! El duce la blocarea energiei plămânului, dar şi a ficatului. Probabil aşa se explică de ce este un factor de risc atât de important. Atenţie şi la fumatul pasiv!
* Pe moment, trebuie asigurată protecţie faţă de factorii externi (frig, căldură, vânt, umezeală) care provoacă dureri, până când pacientul va fi în stare mai bună.
* Relaxare - pentru asta se recomandă mersul în parc, ascultarea muzicii, ţinerea unui jurnal personal în care pot fi "descărcate" sentimentele. Ajută foarte mult.
* Gimnastică orientală: Tai-qi, yoga, sau doar mişcări uşoare - sunt de mare folos.
* Compresele calde sau reci, după caz, ajută foarte mult.
* Dietă alimentară din care să fie eliminaţi aditivii alimentari şi alimentele foarte rafinate, inclusiv dulciurile cu zahăr. Vă recomand ca, pe moment, alimentele care conţin gluten să fie eliminate, până când le va putea tolera din nou.
* Practicarea postului. Pentru început, să ţină un post negru de 12 ore. Încet, perioada se prelungeşte şi puteţi ajunge la 2 zile (separate sau împreună) în care să ţineţi post negru. Acesta acordă intestinului un răgaz. (Atenţie, persoanele cu diabet şi alte boli cronice trebuie să se consulte cu medicul curant, înainte să se apuce de orice dietă!)
* Uleiul de peşte - conţine acizi omega-3, care sunt de mare ajutor. De asemenea, uleiul de primulă (Oenothera biennis) pare să fie de ajutor.
* Balneoterapia în ape cu săruri minerale dă rezultate bune.
* Terapia cu magneţi, aplicaţi pe zonele dureroase, dar şi pe nişte puncte de acupunctură.
* Tehnici de meditaţie, de vizualizare (curăţarea imaginară a trupului de boală, cu apă, lumină etc.).
* Rugăciunea, prin efectul ei asupra stării interioare, joacă un rol important în toate bolile, iar în cazul poliartritei, chiar unul special. Rugăciunea cea mai bună este una de mulţumire! Mulţumire că existăm, că ne este dăruită viaţa din nou, zi de zi. Mulţumire că prin experienţa actuală, oricât de dificilă ar fi, ne este prilejuit să învăţăm, să ne îmbunătăţim sufleteşte, să devenim mai toleranţi şi mai buni, prin urmare, să facem încă un pas înainte, spre a deveni oameni adevăraţi.
* Căutaţi grupuri de sprijin - oameni cu care se poate vorbi despre boală, cei care suferă şi ei de ea. Aceste grupuri sunt menite să susţină pacientul, atitudinea cea mai bună ar fi să poată intra în aceste relaţii cu gândul de a putea dărui mai mult decât ar putea primi. Dragostea pentru semeni, care stă în spatele unor astfel de atitudini, fie ea doar puţină, este un important pas spre vindecare.
* Acupunctura este excelentă pentru această tulburare! Ea deblochează canalele blocate, lăsând să curgă din nou energiile. Echilibrează organele afectate, pentru a împiedica reluarea procesului patologic.
* Homeopatia este o altă metodă excelentă de a trata această boală. Ea ajută omul să se confrunte cu sine, atunci când este bine făcută. Medicamente homeopate, cum ar fi Arnica, Aurum metallicum, Bryonia, Causticum, Rhus toxicodendron ar putea fi de ajutor. Totuşi, un medicament constituţional, individualizat, este ideal. Din experienţă proprie, profesională, vă asigur că boala celiacă poate răspunde foarte bine la tratamentul homeopat şi pacientul chiar ar putea relua diete ce conţin gluten.
(Având în vedere faptul că artrita reumatoidă poate semăna cu multe alte boli, precum artritele infecţioase, guta, boala Lyme - "borelioza", iar complicaţiile pot fi nefaste, este foarte important să vă trataţi sub îndrumarea unui medic!)
Vă urez succes!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
