Acum, când orice informaţie e accesibilă pe Internet, s-ar putea crede că enciclopediile tipărite nu mai au de ce să adune praf pe rafturile bibliotecilor din casele noastre. Şi totuşi continuă să apară, periodic aduse la zi, asemenea lucrări de referinţă, dovadă că ele sunt mai mult decât o sursă de informaţii punctuale. Cu o admirabilă consecvenţă, asemenea unor faimoase edituri specializate din Occident care au o piaţă mult mai vastă, Meronia continuă să tipărească şi să actualizeze dicţionare tematice şi enciclopedii, dintre care multe sunt dedicate istoriei şi culturii naţionale (de exemplu, "Dicţionar de istorie a României", "Evul Mediu românesc", "Enciclopedia bătăliilor din istoria României", "Superlativele României", "România după 1989" sau dicţionarele biografice conţinând şefii de stat şi de guvern, ziariştii, cinematografiştii, personalităţile feminine din ţara noastră. Alcătuirea unor asemenea lucrări e extrem de laborioasă şi presupune o specială acribie în toate fazele redactării şi editării. Numai nişte profesionişti pasionaţi se pot încumeta să o facă şi, din fericire, încă mai avem asemenea specialişti care nu-şi condiţionează truda de recompense materiale. Ei s-au adunat în jurul lui Horia C. Matei, un om cu vocaţia enciclopedisticii, obstinat să ţină în viaţă, în ciuda descurajantelor greutăţi, Editura Meronia. Ceea ce fac aceşti oameni e un exemplu de patriotism în fapte, rar şi cu atât mai preţios în şuvoaiele de demagogie dezlănţuite şi mai abitir în campanii electorale. Rămân la părerea mea că oricărui candidat la funcţii de conducere a ţării ar trebui să i se impună un examen public de limbă şi istorie naţională, pe lângă unul de cunoştinţe geopolitice la zi. Bibliografia sintetică necesară ar găsi-o în portofoliul Editurii Meronia. Cum n-am nicio speranţă că funcţiile se vor obţine la noi pe merite şi capacităţi dovedite, vă recomand dvs., celor care vreţi să fiţi la curent cu resorturile mutaţiilor petrecute în ultimii ani şi implicaţiile lor în politica globală, ediţia nouă din "Enciclopedia statelor lumii". Cel mai cunoscut şi longeviv titlu al enciclopedisticii româneşti a ajuns, de 41 de ani, cu aceiaşi autori şi acelaşi prefaţator, la a XIV-a ediţie actualizată. Am mai scris aici despre două ediţii anterioare, din 2009 şi 2014 şi, dacă le aveţi, cu atât mai mult puteţi sesiza prin comparaţie interesantele schimbări petrecute în interval. Azi avem pe mapamond 195 de state suverane plus 75 de teritorii dependente sau cu statut special. Pentru fiecare ni se dau, pe lângă hărţi, datele definitorii: geografie, populaţie, limbi, culte religioase, evoluţie istorică, organizare de stat, economie, turism etc. - în 2016. Recente sunt şi statisticile finale, care relevă surprize faţă de ediţia precedentă: China a depăşit SUA în şi mai multe domenii decât în 2014; în ierarhia economiilor a apărut pe locul III India, devansând Japonia, Germania şi Rusia, iar în fruntea Indicelui dezvoltării umane, după Norvegia dar înaintea Elveţiei, a apărut Australia. Sunt şi alte clasamente din care se vede că Europa îşi pierde rapid poziţia în competiţia cu celelalte continente. Cât despre situarea ţării noastre în aceste statistici - vă las să descoperiţi singuri adevărul obiectiv şi să meditaţi la cauze. Măcar de ar face-o şi viitorii aleşi.
Selecţia "Formula AS"
Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Niculae, "Enciclopedia statelor lumii. Ediţia a XIV-a", cuvânt înainte: acad. Mircea Maliţa, Editura Meronia (tel. 021/210.38.70), 800 p., 75.60 lei.
Acum, când orice informaţie e accesibilă pe Internet, s-ar putea crede că enciclopediile tipărite nu mai au de ce să adune praf pe rafturile bibliotecilor din casele noastre. Şi totuşi continuă să apară, periodic aduse la zi, asemenea lucrări de referinţă, dovadă că ele sunt mai mult decât o sursă de informaţii punctuale. Cu o admirabilă consecvenţă, asemenea unor faimoase edituri specializate din Occident care au o piaţă mult mai vastă, Meronia continuă să tipărească şi să actualizeze dicţionare tematice şi enciclopedii, dintre care multe sunt dedicate istoriei şi culturii naţionale (de exemplu, "Dicţionar de istorie a României", "Evul Mediu românesc", "Enciclopedia bătăliilor din istoria României", "Superlativele României", "România după 1989" sau dicţionarele biografice conţinând şefii de stat şi de guvern, ziariştii, cinematografiştii, personalităţile feminine din ţara noastră. Alcătuirea unor asemenea lucrări e extrem de laborioasă şi presupune o specială acribie în toate fazele redactării şi editării. Numai nişte profesionişti pasionaţi se pot încumeta să o facă şi, din fericire, încă mai avem asemenea specialişti care nu-şi condiţionează truda de recompense materiale. Ei s-au adunat în jurul lui Horia C. Matei, un om cu vocaţia enciclopedisticii, obstinat să ţină în viaţă, în ciuda descurajantelor greutăţi, Editura Meronia. Ceea ce fac aceşti oameni e un exemplu de patriotism în fapte, rar şi cu atât mai preţios în şuvoaiele de demagogie dezlănţuite şi mai abitir în campanii electorale. Rămân la părerea mea că oricărui candidat la funcţii de conducere a ţării ar trebui să i se impună un examen public de limbă şi istorie naţională, pe lângă unul de cunoştinţe geopolitice la zi. Bibliografia sintetică necesară ar găsi-o în portofoliul Editurii Meronia. Cum n-am nicio speranţă că funcţiile se vor obţine la noi pe merite şi capacităţi dovedite, vă recomand dvs., celor care vreţi să fiţi la curent cu resorturile mutaţiilor petrecute în ultimii ani şi implicaţiile lor în politica globală, ediţia nouă din "Enciclopedia statelor lumii". Cel mai cunoscut şi longeviv titlu al enciclopedisticii româneşti a ajuns, de 41 de ani, cu aceiaşi autori şi acelaşi prefaţator, la a XIV-a ediţie actualizată. Am mai scris aici despre două ediţii anterioare, din 2009 şi 2014 şi, dacă le aveţi, cu atât mai mult puteţi sesiza prin comparaţie interesantele schimbări petrecute în interval. Azi avem pe mapamond 195 de state suverane plus 75 de teritorii dependente sau cu statut special. Pentru fiecare ni se dau, pe lângă hărţi, datele definitorii: geografie, populaţie, limbi, culte religioase, evoluţie istorică, organizare de stat, economie, turism etc. - în 2016. Recente sunt şi statisticile finale, care relevă surprize faţă de ediţia precedentă: China a depăşit SUA în şi mai multe domenii decât în 2014; în ierarhia economiilor a apărut pe locul III India, devansând Japonia, Germania şi Rusia, iar în fruntea Indicelui dezvoltării umane, după Norvegia dar înaintea Elveţiei, a apărut Australia. Sunt şi alte clasamente din care se vede că Europa îşi pierde rapid poziţia în competiţia cu celelalte continente. Cât despre situarea ţării noastre în aceste statistici - vă las să descoperiţi singuri adevărul obiectiv şi să meditaţi la cauze. Măcar de ar face-o şi viitorii aleşi.
Acum, când orice informaţie e accesibilă pe Internet, s-ar putea crede că enciclopediile tipărite nu mai au de ce să adune praf pe rafturile bibliotecilor din casele noastre. Şi totuşi continuă să apară, periodic aduse la zi, asemenea lucrări de referinţă, dovadă că ele sunt mai mult decât o sursă de informaţii punctuale. Cu o admirabilă consecvenţă, asemenea unor faimoase edituri specializate din Occident care au o piaţă mult mai vastă, Meronia continuă să tipărească şi să actualizeze dicţionare tematice şi enciclopedii, dintre care multe sunt dedicate istoriei şi culturii naţionale (de exemplu, "Dicţionar de istorie a României", "Evul Mediu românesc", "Enciclopedia bătăliilor din istoria României", "Superlativele României", "România după 1989" sau dicţionarele biografice conţinând şefii de stat şi de guvern, ziariştii, cinematografiştii, personalităţile feminine din ţara noastră. Alcătuirea unor asemenea lucrări e extrem de laborioasă şi presupune o specială acribie în toate fazele redactării şi editării. Numai nişte profesionişti pasionaţi se pot încumeta să o facă şi, din fericire, încă mai avem asemenea specialişti care nu-şi condiţionează truda de recompense materiale. Ei s-au adunat în jurul lui Horia C. Matei, un om cu vocaţia enciclopedisticii, obstinat să ţină în viaţă, în ciuda descurajantelor greutăţi, Editura Meronia. Ceea ce fac aceşti oameni e un exemplu de patriotism în fapte, rar şi cu atât mai preţios în şuvoaiele de demagogie dezlănţuite şi mai abitir în campanii electorale. Rămân la părerea mea că oricărui candidat la funcţii de conducere a ţării ar trebui să i se impună un examen public de limbă şi istorie naţională, pe lângă unul de cunoştinţe geopolitice la zi. Bibliografia sintetică necesară ar găsi-o în portofoliul Editurii Meronia. Cum n-am nicio speranţă că funcţiile se vor obţine la noi pe merite şi capacităţi dovedite, vă recomand dvs., celor care vreţi să fiţi la curent cu resorturile mutaţiilor petrecute în ultimii ani şi implicaţiile lor în politica globală, ediţia nouă din "Enciclopedia statelor lumii". Cel mai cunoscut şi longeviv titlu al enciclopedisticii româneşti a ajuns, de 41 de ani, cu aceiaşi autori şi acelaşi prefaţator, la a XIV-a ediţie actualizată. Am mai scris aici despre două ediţii anterioare, din 2009 şi 2014 şi, dacă le aveţi, cu atât mai mult puteţi sesiza prin comparaţie interesantele schimbări petrecute în interval. Azi avem pe mapamond 195 de state suverane plus 75 de teritorii dependente sau cu statut special. Pentru fiecare ni se dau, pe lângă hărţi, datele definitorii: geografie, populaţie, limbi, culte religioase, evoluţie istorică, organizare de stat, economie, turism etc. - în 2016. Recente sunt şi statisticile finale, care relevă surprize faţă de ediţia precedentă: China a depăşit SUA în şi mai multe domenii decât în 2014; în ierarhia economiilor a apărut pe locul III India, devansând Japonia, Germania şi Rusia, iar în fruntea Indicelui dezvoltării umane, după Norvegia dar înaintea Elveţiei, a apărut Australia. Sunt şi alte clasamente din care se vede că Europa îşi pierde rapid poziţia în competiţia cu celelalte continente. Cât despre situarea ţării noastre în aceste statistici - vă las să descoperiţi singuri adevărul obiectiv şi să meditaţi la cauze. Măcar de ar face-o şi viitorii aleşi.
Alte articole din acest numar
- COSTEL POSTOLACHE - "România a avut dintotdeauna talente"
- Jazz în toată ţara
- EMILIA DOBRIN - "Nu mi-am dorit niciodată să fiu premiantă"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
