Raportându-ne la progresele medicinii din zilele noastre, tratamentul medicamentos al ulcerului gastric ar trebui să fie suficient pentru gestionarea şi vindecarea sa. Dacă este depistat precoce şi este însoţit de un tratament adecvat, ulcerul gastric se vindecă în câteva săptămâni, la majoritatea celor care acuză o astfel de problemă medicală. Totuşi, pentru că multe ulcere sunt determinate de bacteria Helicobacter pylori, tratamentul îşi propune frecvent să atingă două obiective; unul este să distrugă bacteria, iar al doilea este să reducă nivelul acidităţii de la nivel digestiv, pentru a înlătura durerea şi a facilita vindecarea. Realizarea acestor deziderate presupune utilizarea unor combinaţii de medicamente, cum sunt antibioticele, blocantele secreţiei acide, inhibitorii pompei de protoni sau antiacidele. Mai multe combinaţii de antibiotice sunt eficiente contra Helicobacter pylori. Cel mai frecvent prescrise sunt amoxicilina, claritromicina, metronidazolul şi tetraciclina. Antibioticele sunt administrate timp de 1-2 săptămâni, în funcţie de tipul lor.
Blocanţii secreţiei acide - blocanţii histaminici (H2) - reduc cantitatea de secreţie acidă a stomacului, uşurând durerea ulceroasă şi favorizând vindecarea. Această clasă de medicamente cuprinde: cimetidina, ranitidina, nizatidina şi famotidina. Uneori, se poate lua în calcul şi administrarea unor inhibitoare mai puternice ale secreţiei acide, cum sunt omeprazolul, lansoprazolul, rabeprazolul sau esomeprazolul, care aparţin unei clase de medicamente denumite "inhibitorii pompei de protoni". (Se pare că inhibitorii pompei de protoni au şi efect inhibitor asupra Helicobacter pylori.)
Odată ce ulcerul s-a vindecat, este bine să luaţi zilnic doze mici de inhibitoare ale secreţiei acide, mai ales dacă aţi avut un ulcer recurent. Alte medicamente utile sunt agenţii citoprotectori, care ajută protejând învelişul stomacului, cum sunt sucralfatul şi misoprostolul.
Antiacidele sunt, câteodată, folosite pentru a suplimenta medicaţia mai sus amintită. În loc să reducă secreţia acidă, antiacidele neutralizează acidul existent în stomac şi pot realiza o reducere rapidă a durerii. Tratamentul chirurgical poate fi o opţiune în cazul în care ulcerul nu răspunde la terapiile medicamentoase sau apar complicaţii serioase, cum sunt hemoragia, obstrucţia sau perforaţia. Totuşi, datorită medicamentelor noi, şi cu o mai bună înţelegere a cauzelor care produc ulcerul, tratamentul chirurgical este, în prezent, tot mai rar necesar.
Dintre remediile naturiste care pot contribui la vindecarea ulcerului gastric, aş aminti sucul de broccoli (conţine sulforafan, care distruge Helicobacter pylori), ceaiul din rădăcină de lemn-dulce, sucurile de cartofi şi varză, infuziile de coada-şoricelului, flori de salcâm şi gălbenele, siropul ayurvedic Gascure, pulberea de răchitan (1/2 linguriţă pulbere de 3-4 ori pe zi), cu proprietăţi cicatrizante şi vindecătoare şi L-glutamina, aminoacid util în ulcerele gastrice şi duodenale sau chiar în patologiile neoplazice ale sistemului gastro-intestinal.
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Ştie cineva cum se tratează cu succes ciuperca unghiei?"
(Răspuns pentru EMIL CEWEC, F. AS 1152)
* Purtarea de încălţăminte şi de ciorapi din fibre sintetice, care nu permit picioarelor să respire.
* Ocupaţii în medii cu umezeală (spălătorii, pescuit, sporturi acvatice etc.)
* Vârsta inaintată, prin deficitul relativ de circulaţie sangvină, scăderea imunităţii şi capacitatea diminuată de a se îngriji, care caracterizează această grupă de vârstă.
* Umblarea desculţ în zone comune - băi, piscine, săli de sport etc.
* Convieţuirea cu cineva care are ciupercă la unghii.
* Transpiraţia abundentă la nivelul picioarelor.
* Prezenţa unor probleme cutanate, cum ar fi mici fisuri pe piele, psoriazis sau eczemă.
* Traumatisme repetate la nivelul unghial, la sportivi, de pildă.
* Antecedente familiale cu onicomicoză.
Importanţa acestei afecţiuni stă mai ales în problemele estetice pe care le poate cauza (mai ales în cazul femeilor care poartă sandale); în riscul de infecţie pe care-l prezintă şi în complicaţii mai grave, cum ar fi apariţia de gangrene la pacienţii cu picior diabetic; jenă, dureri şi chiar reduceri în mobilitatea degetului bolnav. Onicomicoza poate fi confundată cu alte boli, cum ar fi psoriazisul şi lichenul plan al unghiilor, eczemele, traumatismele unghiale, melanomul malign cutanat, boli tiroidiene, boli de ficat şi complicaţii provocate de unele medicamente (tetraciclină).
Ca aspect, unghiile pot fi decolorate, având o culoare gălbuie, parţial sau complet. Pot avea şi pete albe. Ele pot fi îngroşate cu materialul de dedesubt, care "ridică unghia" sau pot fi distruse complet. Ciuperca unghiei provoacă uneori jenă sau dureri la mers, dificultate în a purta încălţăminte, dureri, umflături în jurul unghiei (paronichie) etc.
Din punct de vedere naturist, onicomicoza trădează fie o tulburare la nivelul ficatului (organul care guvernează unghiile), fie o slăbire a energiilor vitale.
Medicina alternativă propune următoarele abordări:
* Protecţie locală, prin purtarea de încălţăminte adecvată (papuci, tălpici) în băi publice, bazine de înot, săli de sport. Nu împărţiţi încălţămintea cu alte persoane.
* Spălarea frecventă a picioarelor şi uscarea corectă când veniţi în contact cu apa (inclusiv a spaţiilor dintre degete).
* În cazul când micoza e fixată la unghiile mâinilor, folosiţi mănuşi când veniţi în contact cu apa şi uscaţi-vă mâinile cât se poate de bine.
* Aerisirea picioarelor prin umblatul desculţ, acasă, sau în şlapi, evitarea ciorapilor sintetici şi a încălţămintei din cauciuc, care pot reţine umezeală.
* Mergeţi desculţi, prin iarbă verde, cât puteţi de des. Ajută atât la aerisirea şi expunerea la lumină a picioarelor, cât şi la primirea energiilor pământului.
* Uleiul de arbore de ceai (tea tree oil) este indicat în tratamentul onicomicozei.
* Se aplică pe unghii oţet alimentar, pus pe vată.
* Acetona (folosită pentru ştergerea ojelor) pare să fie de ajutor.
* O dietă cu multe legume ajută la creşterea unghiilor, întărind, astfel, energiile ficatului.
* Homeopatia este excelentă, mai ales când onicomicoza e provocată de psoriazis, eczemă şi lichen plan. Un bun remediu pentru bolile unghiilor este Silicea, dar cele mai bune, după experienţa mea, sunt remediile homeopatice individualizate.
* Acupunctura ajută la echilibrarea energetică a corpului şi reglementează circulaţia locală. Punctele de pe meridianele ficat, cord, vezică urinară, rinichi, sunt de mare ajutor.
Trebuie reţinut faptul că unghiile cresc foarte lent. La mâini, ele necesită 3-4 luni pentru creşterea completă, iar la nivelul picioarelor, 12-18 luni. Astfel, un tratament pentru onicomicoză sau alte tulburări ale unghiilor cere timp şi răbdare. Fiindcă onicomicoza poate duce la complicaţii grave, bolnavii de diabet, HIV, cancer e bine să se îngrijească la un specialist, sub supraveghere medicală.
Vă urez succes!
Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72
"Vreau să scap de vâjâielile din cap, care-mi fac viaţa un calvar"
(Răspuns pentru MARIOARA CĂLIANU - Bucureşti, F. AS 1209)
Tratamentul tinnitusului este complex, adesea individualizat, şi se poate schematiza astfel: exerciţii fizice, aplicaţii locale calde (lumină infraroşie tip Solux), unde scurte, masaj cervical. Terapia medicamentoasă constă în perfuzii cu lidocaină/procaine, pentoxifilină/oxybral, vitaminele B1 şi B6, mezoterapie cu Gerovital H3 şi administrare orală de Ginkgo Biloba (Circulaţie cerebrală de la Fares) şi Passiflora sau Sedatif PC. Este utilă aromoterapia cu efect sedativ, seara la culcare, cu Ocnasept (aerosol salin, 100% natural, cu extract din levănţică, busuioc, mentă, muşeţel). "Ocnasept" poate fi comandat la tel. fax.: 0269/21.78.61, 0733/67.87.85, sau la e-mail: sanmedsb@gmail.com
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
