Un studiu recent publicat în Marea Britanie afişează o cifră neagră: în fiecare an, pe pământ mor 5,5 milioane de oameni din cauza poluării aerului pe care îl respiră. În marile centre urbane, cu aer foarte murdar din cauza arderii combustibililor şi a dispersării pulberilor din şantiere, principalele boli care scurtează viaţa sunt alergiile respiratorii, astmul, cancerul pulmonar, infecţiile respiratorii recidivante. Soluţia la poluarea aerului este alegerea unei locuinţe în afara aglomeraţiilor, în zone protejate de spaţii verzi şi perdele forestiere, un remediu "imoral", având în vedere cât de puţini oameni îşi pot permite acest "lux". Un studiu american, având ca subiecţi peste 100.000 de femei, demonstrează fără echivoc aceeaşi soluţie: persoanele care locuiesc în spaţii înconjurate de copaci şi verdeaţă au un risc redus cu 34% de a dezvolta afecţiuni respiratorii şi cu 13% mai mic, să facă o formă de cancer. Mai mult, persoanele care locuiesc în zone cu verdeaţă au o mai mare dispoziţie spre socializare şi spre activitate fizică, un risc de depresie şi de nevroze mult mai scăzut. Pe ansamblu, speranţa de viaţă a celor ce locuiesc aproape de natură este cu 12% mai mare!
Suc de lămâie în loc de sare
Multor bolnavi de hipertensiune sau aflaţi sub tratament cu corticoizi le este foarte dificil să ţină un regim fără sare. Or, un consum ridicat de sare, în cazul acestora, poate produce tulburări grave de sănătate, mergând până la deces. Care este soluţia pentru a ţine un regim hiposodic şi a nu suferi din cauza gustului alimentelor? Ei bine, câteva picături dintr-o lămâie proaspătă au darul de a amplifica gustul sărat şi a face mâncarea mult mai agreabilă. Acest efect apare în cazul a nouă din zece subiecţi testaţi în acest sens. Mai mult decât atât, lămâia în sine este un medicament, întrucât scade uşor tensiunea arterială, reduce inflamaţiile, combate alergia, reduce efectele adverse ale derivaţilor de cortizon.
Şi-a ros unghiile şi-a murit
Cazul recent al unui britanic, decedat din cauza... rosului unghiilor, a adus în actualitate acest tic aparent inofensiv, care afectează în jur de 0,5% din populaţia globului. Britanicul în cauză a făcut infecţii repetate la nivelul degetelor, care au culminat cu o septicemie ce nu a putut fi ţinută sub control cu antibiotice, cauzând moartea pacientului. Considerat un simplu tic, rosul unghiilor este, cel mai adesea, expresia unor emoţii negative puternice, care pot produce daune colaterale importante. Persoanele care îşi rod unghiile sunt caracterizate de porniri autodistructive, cauzate de lipsa de încredere în sine, de autoînvinovăţirea nejustificată sau de un perfecţionism prost înţeles. Tehnicile de relaxare, controlul respiraţiei şi, nu în ultimul rând, şedinţele de psihoterapie sunt cele mai bune remedii împotriva acestui obicei cu potenţial dăunător ridicat.
Doar de bine, despre salcie
Doctorii germani au demonstrat de curând că administrarea aşa-numitelor aspirine naturale (extracte naturale din scoarţă de salcie, standardizate în salicilaţi) conduce la creşterea capacităţii de luptă în faţa infecţiilor bacteriene. Extractul de salcie potenţează acţiunea antibioticelor de sinteză şi a celor naturale, cum ar fi extractul de grepfruit sau uleiul de oregano sălbatic, contra aşa-numitelor bacterii rezistente la tratament. Fie că vorbim de E.Coli, de stafilococul auriu sau de bacilul tuberculozei, salcia ajută organismul să învingă aceste microorganisme şi să prevină eventualele recidive.
Amatorii de fast-food consumă plastic!
O analiză realizată pe un eşantion de peste 6.000 de consumatori de hrană de tip fast-food arată că în sângele acestora există compuşi ai plasticului, în concentraţii cu 20 până la 43% mai mari decât în cazul persoanelor care consumă hrană pregătită casnic. Îngrijorător este că bisfenolul A şi ftalaţii din plastic, odată ajunşi în sânge, produc la femei tulburări de menstruaţie, la bărbaţi efeminare, iar la ambele sexe, tumori benigne şi maligne. Cum ajunge plasticul în hrană? Prin depozitarea semipreparatelor în pungi şi containere de plastic, prin încălzirea hranei la microunde, în recipiente de plastic, prin păstrarea şi servirea băuturilor carbogazoase (şi nu numai) în sticle şi pahare de plastic. Concluzia: reduceţi consumul sau chiar eliminaţi complet fast-food-ul din hrana dvs., oricât de tentant ar fi. Veţi împiedica astfel introducerea unor substanţe toxice în organism, care sunt foarte greu de eliminat şi produc efecte nocive pe termene lungi sau foarte lungi.
Atenţie la băile fierbinţi
Se ştie că o baie la 39-40 de grade Celsius, cu o durată de 15 minute, activează puternic imunitatea, relaxează musculatura şi psihicul, fiind un remediu rapid contra gripei, stresului, nevralgiilor şi crampelor musculare. Totuşi, medicii avertizează că aceste băi trebuie făcute foarte rar, deoarece deshidratează şi conduc la pierderea elasticităţii pielii, produc variaţii excesive ale tensiunii arteriale, iar la bărbaţi sunt vinovate de scăderea fertilităţii. Băile fierbinţi dereglează, pe moment, activitatea sistemului nervos, producând mai ales tulburări de echilibru, soldate cu căzături pe cimentul ud, cu consecinţe imprevizibile.
Anti-acidele afectează rinichii
Utilizarea vreme îndelungată a unor medicamente folosite contra arsurilor gastrice, a refluxului esofagian şi a ulcerului gastric produce leziuni la nivelul rinichilor. "Jurnalul American de Nefrologie" afirmă că mai ales substanţele care inhibă (nu şi cele care tamponează) secreţia de acizi gastrici afectează, în timp, capacitatea de filtrare a rinichilor, putându-se ajunge până la insuficienţă renală. Ca atare, o terapie mai sigură împotriva afecţiunilor produse de hiperaciditate este folosirea remediilor naturale, cum ar fi cărbunele activ, chitosanul, obligeana şi muşeţelul.
Cannabisul - cod portocaliu
În plină campanie de legiferare a acestui drog, considerat uşor şi nevinovat, un studiu american vine să arate că, la consumatorii sistematici ai celebrelor joint-uri, scade secreţia unui neuro-transmiţător foarte important, numit dopamină. Această scădere conduce, în timp, la depresie, la incapacitatea consumatorilor de a se mobiliza pentru a-şi îndeplini îndatoririle, la pierderi de memorie şi la tulburări de raţionament. Din spirit de dreptate, cercetările arată, totuşi, că aceste efecte sunt considerabil mai reduse decât în cazul cocainei, heroinei şi chiar al alcoolului, acesta fiind şi el un drog, mai puternic decât se crede de obicei.
MammaPrint - chimioterapia la control
La întâlnirea "Asociaţiei Americane de Studiu al Cancerului", care a avut loc zilele trecute, o echipă de medici newyorkezi a prezentat o metodă revoluţionară de analiză genetică a celulelor canceroase de la sân, numită MammaPrint. Conform cercetătorilor, această metodă arată cu maximă precizie dacă o pacientă are sau nu nevoie, după operaţia de cancer la sân, de invazivul tratament prin chimioterapie. Ei bine, în urma unui studiu impresionant, care a implicat 6.700 de paciente din 110 centre medicale, s-a dovedit că bolnavele cărora analiza genetică le-a arătat că NU au nevoie de chimioterapie au avut un procent impresionant de supravieţuire, de peste 95%! Interesant şi totodată extrem de îngrijorător este faptul că, dacă recomandarea de chimioterapie ar fi fost făcută conform protocoalelor clasice (folosite în toate lumea, în prezent), procentul de supravieţuire al pacientelor ar fi fost de câteva ori mai mic.
Zahărul hrăneşte cancerul
Un studiu de medicină experimentală arată că o dietă cu conţinut foarte scăzut de zahăr şi amidon, dar bogată în grăsimi sănătoase, obţinute din uleiuri presate la rece şi din seminţe neprăjite, face ca o formă foarte agresivă de cancer cerebral (glioblastom) să stagneze sau chiar să intre în remisie. Cercetătorii de la Universitatea texană Arlington susţin că o cantitate mărită de glucoză în sânge hrăneşte cu predilecţie celulele canceroase, motiv pentru care alimentele cu indice glicemic mare, cum ar fi dulciurile, făina albă, orezul decorticat, cartofii procesaţi, trebuie evitate. În schimb, grăsimile din măsline, susan, alune, arahide, nuci de caju neprăjite ajută la ţinerea glucozei sub control şi împiedică dezvoltarea tumorilor.