Răspuns pentru SILVICA - Buzău, F. AS nr. 1211 - "Cum pot scăpa de ulcer, odată pentru totdeauna?"

Redactia
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară și reflexoterapie - Timișoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

Raportându-ne la progresele medicinii din zilele noastre, tratamentul medicamentos al ulcerului gastric ar trebui să fie sufi­cient pentru gestionarea și vindecarea sa. Dacă este depistat precoce și este însoțit de un tratament adecvat, ulce­rul gastric se vindecă în câteva săptămâni, la majoritatea celor care acuză o astfel de problemă medicală. Totuși, pentru că multe ulcere sunt determinate de bacteria Helicobacter pylori, trata­mentul își propune frecvent să atingă două obiective; unul este să dis­trugă bacteria, iar al doilea este să reducă nivelul acidității de la nivel digestiv, pen­tru a înlătura durerea și a facilita vindecarea. Realizarea aces­tor deziderate pre­su­pune uti­lizarea unor com­binații de medi­camente, cum sunt antibioticele, blocantele secreției acide, inhibi­torii pom­pei de protoni sau antiacidele. Mai multe combinații de anti­biotice sunt eficiente contra He­licobacter pylori. Cel mai frec­vent prescrise sunt amoxicilina, claritromicina, metroni­dazolul și tetraciclina. An­tibioticele sunt administrate timp de 1-2 săptămâni, în funcție de tipul lor.
Blocanții secreției acide - blocanții hista­minici (H2) - reduc can­titatea de secreție acidă a stomacului, ușurând du­rerea ulceroasă și favori­zând vindecarea. Aceas­tă cla­să de medicamente cuprinde: cimetidina, ranitidina, niza­tidina și famotidina. Uneori, se poate lua în calcul și admi­nistrarea unor inhibi­toare mai puternice ale secreției acide, cum sunt omeprazolul, lan­soprazolul, rabeprazolul sau esomeprazolul, care aparțin unei clase de medicamente denumite "inhibi­torii pompei de protoni". (Se pare că inhibitorii pompei de protoni au și efect inhibitor asupra Helicobacter pylori.)
Odată ce ulcerul s-a vindecat, este bine să luați zilnic doze mici de inhibitoare ale secreției acide, mai ales dacă ați avut un ulcer recurent. Alte medica­men­te utile sunt agenții citoprotectori, care ajută pro­tejând învelișul stomacului, cum sunt sucralfatul și misoprostolul.
Antiacidele sunt, câteodată, folosite pentru a su­pli­menta medicația mai sus amintită. În loc să reducă secreția acidă, antiacidele neutralizează acidul exis­tent în stomac și pot realiza o reducere rapidă a dure­rii. Tratamentul chirurgical poate fi o opțiune în cazul în care ulcerul nu răspunde la terapiile medica­mentoase sau apar complicații serioase, cum sunt hemoragia, obstrucția sau perforația. Totuși, datorită medicamentelor noi, și cu o mai bună înțelegere a cauzelor care produc ulcerul, tratamentul chirurgical este, în prezent, tot mai rar necesar.
Dintre remediile naturiste care pot contribui la vindecarea ulcerului gastric, aș aminti sucul de broccoli (conține sulforafan, care distruge Helico­bacter pylori), ceaiul din rădăcină de lemn-dulce, sucurile de cartofi și varză, infuziile de coada-șori­celului, flori de salcâm și gălbenele, siropul ayur­vedic Gascure, pulberea de răchitan (1/2 lingu­riță pulbere de 3-4 ori pe zi), cu proprietăți cicatrizante și vindecătoare și L-glutamina, aminoacid util în ul­cerele gastrice și duodenale sau chiar în patologiile neoplazice ale sistemului gastro-intestinal.
Să auzim numai de bine!


Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor și homeopat - București, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com

"Știe cineva cum se tratează cu succes ciuperca unghiei?"
(Răspuns pentru EMIL CEWEC, F. AS 1152)


Stimate domn, "ciuperca" unghiei se referă la o in­fecție fungică a unghiei. În termeni științifici, se numește onicomicoză. În jur de 90% din cazuri sunt pro­vocate de o grupă de fungi numită dermatofiți, iar 10% de alte specii, inclusiv Candida. Ele tind să se dezvolte în zonele umede, lipsite de lumină, cu țesut organic mort. Infecția poate afecta fie o singură un­ghie, fie mai multe. Degetele picioarelor sunt cel mai des afectate. În America, onicomicoza îi afectează mai ales pe bărbații adulți, de 30 de ori mai mult față de femei. Alți factori care pot predispune la apariția bolii includ:
* Purtarea de încălțăminte și de ciorapi din fibre sintetice, care nu permit picioarelor să respire.
* Ocupații în medii cu ume­zeală (spălătorii, pes­cuit, sporturi acvatice etc.)
* Vârsta inaintată, prin deficitul rela­tiv de circulație sangvină, scăderea imunității și capacitatea diminuată de a se îngriji, care caracterizează această grupă de vârstă.
* Umblarea desculț în zone comu­ne - băi, piscine, săli de sport etc.
* Conviețuirea cu cineva care are ciupercă la unghii.
* Transpirația abundentă la nivelul picioarelor.
* Prezența unor probleme cutanate, cum ar fi mici fisuri pe piele, psoriazis sau eczemă.
* Prezența unor boli, cum ar fi: diabetul (diminuează imunita­tea), arteriopatia (prin deficit de circulație), imunosupresia (provocată de medicamente sau cancer) și sindromul Down, la copii.
* Traumatisme repetate la nivelul unghial, la sportivi, de pildă.
* Antecedente familiale cu onicomicoză.
Importanța acestei afec­ți­uni stă mai ales în problemele estetice pe care le poate cauza (mai ales în cazul femeilor care poartă sandale); în riscul de infecție pe care-l pre­zintă și în complicații mai grave, cum ar fi apariția de gangrene la pacienții cu picior diabetic; jenă, du­reri și chiar reduceri în mobilitatea degetului bolnav. Onicomi­coza poate fi confundată cu alte boli, cum ar fi psoriazisul și lichenul plan al unghiilor, ecze­mele, traumatismele unghiale, melanomul malign cutanat, boli tiroidiene, boli de ficat și complicații pro­vocate de unele medicamente (tetraciclină).
Ca aspect, unghiile pot fi decolorate, având o culoare gălbuie, parțial sau complet. Pot avea și pete albe. Ele pot fi îngroșate cu materialul de dedesubt, care "ridică unghia" sau pot fi distruse complet. Ciu­perca unghiei provoacă uneori jenă sau dureri la mers, dificultate în a purta încălțăminte, dureri, umflături în jurul unghiei (paronichie) etc.
Din punct de vedere naturist, onicomicoza trădea­ză fie o tulburare la nivelul ficatului (organul care guvernează unghiile), fie o slă­bire a energiilor vitale.
Medicina alternativă pro­pu­ne următoarele abor­dări:
* Protecție locală, prin pur­tarea de încălțăminte adec­vată (papuci, tălpici) în băi publice, bazine de înot, săli de sport. Nu împărțiți încălțămin­tea cu alte persoane.
* Spălarea frecventă a picioarelor și uscarea corectă când veniți în contact cu apa (inclusiv a spațiilor dintre degete).
* În cazul când micoza e fixată la unghiile mâinilor, folosiți mănuși când veniți în contact cu apa și uscați-vă mâinile cât se poate de bine.
* Aerisirea picioarelor prin umblatul desculț, acasă, sau în șlapi, evitarea ciorapilor sintetici și a încălțămintei din cauciuc, care pot reține umezeală.
* Mergeți desculți, prin iarbă ver­de, cât puteți de des. Ajută atât la aeri­sirea și expunerea la lumină a picioa­relor, cât și la primirea energiilor pă­mân­tului.
* Uleiul de arbore de ceai (tea tree oil) este indicat în tratamentul onicomicozei.
* Se aplică pe unghii oțet alimentar, pus pe vată.
* Acetona (folosită pentru ștergerea ojelor) pare să fie de ajutor.
* O dietă cu multe legume ajută la creșterea un­ghiilor, întărind, astfel, energiile ficatului.
* Homeopatia este excelentă, mai ales când oni­comicoza e provocată de psoriazis, eczemă și lichen plan. Un bun remediu pentru bolile unghiilor este Silicea, dar cele mai bune, după experiența mea, sunt remediile homeopatice individualizate.
* Acupunctura ajută la echilibrarea energetică a corpului și reglementează circulația locală. Punctele de pe meridianele ficat, cord, vezică urinară, rinichi, sunt de mare ajutor.
Trebuie reținut faptul că unghiile cresc foarte lent. La mâini, ele necesită 3-4 luni pentru creșterea com­pletă, iar la nivelul picioarelor, 12-18 luni. Astfel, un tratament pentru onicomicoză sau alte tulburări ale unghiilor cere timp și răbdare. Fiindcă onicomicoza poate duce la complicații grave, bolnavii de diabet, HIV, cancer e bine să se îngrijească la un specialist, sub supraveghere medicală.
Vă urez succes!


Dr. IOAN GH. MĂRGINEAN - medic primar ORL - C.M.I. "SANOMED" Sibiu, Bd. Victoriei nr. 6, tel. 0722/73.52.72

"Vreau să scap de vâjâielile din cap, care-mi fac viața un calvar"
(Răspuns pentru MARIOARA CĂLIANU - București, F. AS 1209)


Acufenele sau tinnitus (vâjâituri sau țiuituri) sunt senzații sonore care nu-și găsesc origi­nea într-o sursă de sunet exterioară pa­cien­tului. Ele pot fi subiective (percepute numai de bolnav) și obiective (sesizate atât de pacient, cât și de anturaj). Acu­fenele subiective nu sunt o boală de sine stătătoare, ci un simptom în cazul unor tulburări funcționale de diferite tipuri și localizări, care în timp, pot duce la pier­derea calității vieții (insomnie, anxietate, depresie etc.). Acufenele de care suferiți dvs. au o etiologie neurosenzorială, fiind percepute drept sunete conti­nue sau intermitente, egale sau pulsatile, vâjâit, țiuit, foșnet, șuierat etc. Adesea, sunt însoțite de hipoacu­zie neurosenzorială (slăbirea auzului), vertij, tulbu­rări de echilibru, grețuri, vărsături și transpirații. Stre­sul, hipertensiunea arterială, insuficiența circulatorie vertebro-bazilară, diabetul zaharat sau expunerea la zgomot și intemperii (din anamneză) pot fi cauza sau factorul favorizant în declanșarea acufenelor și tulburărilor de echilibru. Hipertonia musculaturii cefei modifică activitatea spontană a căilor nervoase de la nivelul ganglionilor spinali cervicali, către nucleii auditivi, cu apariția de vertij, hipoacuzie, acufene, cefalee. Cu tratament, prognosticul acufe­nelor simptomatice, în cazul unui sindrom de coloană cervicală, este bun (dispariția sau atenuarea zgomo­telor), însă fără tratament, cu cât perioada de evoluție a unui zgomot otic este mai lungă, cu atât este mai puțin probabil ca acesta să dispară.
Tratamentul tinnitusului este complex, adesea individualizat, și se poate schematiza astfel: exerciții fizice, aplicații locale calde (lumină infraroșie tip So­lux), unde scurte, masaj cervical. Terapia medicamentoasă constă în perfuzii cu lidocaină/procaine, pentoxifilină/oxybral, vitaminele B1 și B6, mezoterapie cu Gero­vital H3 și administrare orală de Ginkgo Biloba (Circulație cere­brală de la Fares) și Passiflora sau Sedatif PC. Este utilă aromoterapia cu efect se­dativ, seara la culcare, cu Ocnasept (aerosol salin, 100% natural, cu extract din levănțică, busuioc, men­tă, mușețel). "Ocnasept" poate fi comandat la tel. fax.: 0269/21.78.61, 0733/67.87.85, sau la e-mail: sanmedsb@gmail.com