Spectator

Are Roşia Montană viitor?

Lacul Corna, unde urmau să fie deversate cianuri

- Ce cred locuitorii din Munţii Apuseni şi specialiştii în dezvoltare durabilă, despre includerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO -

A trecut mai bine de o lună de la primirea veştii celei mari pentru Roşia Montană: trecerea localităţii pe lista indicativă a României pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO şi formarea unei comisii ("Task Force Roşia Montană") pentru gândirea unui proiect-pilot de dezvoltare a zonei, ca alternativă la exploatarea cu cianuri. Lucrurile n-au stat pe loc. Sub conducerea ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, şi a secretarului de stat în Ministerul Mediului, Viorel Lascu, reprezentanţi ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Ministerului Agriculturii, ai Cancelariei Primului Ministru şi ai societăţii civile s-au reunit pentru un schimb de idei, referitor la construcţia unui plan bazat pe principiile economiei verzi. În mod surprinzător, iniţiativa a fost primită cu circumspecţie de roşieni. Adversarii proiectului Gold Corporation se bucură numai pe jumătate, pentru că se tem de piedicile autorităţilor locale, iar ceilalţi o ţin pe a lor, că singura variantă viabilă pentru Roşia este mineritul. Din fericire, oamenii cu iniţiativă sunt optimişti. Ei ştiu că Roşia Montană are un potenţial fantastic şi au propuneri concrete în acest sens. Pentru a fi mai aproape de adevăr, am trecut în revistă, atât propunerile avansate la prima întrunire "Task Force", dar am fost şi la faţa locului, în Apuseni, ca să vorbim cu oamenii din zonă. Concluzia investigaţiei e pozitivă: există motive de optimism pentru Roşia Montană!

CRISTIANA PAŞCA PALMER,
ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

"Roşia Montană are potenţial de dezvoltare durabilă pe baza patrimoniului natural şi cultural"

"Rosia Montană întruneşte un cumul de trăsături care, în contextul economiei locale de exploatare minieră, în prezent neavizată, creează potential pentru o importantă alternativă economică - dezvoltarea durabilă pe baza patrimoniului natural şi cultural care poate constitui un motor de dezvoltare locală. Impulsionarea tranziţiei spre economia verde în Romania, şi implict spre dezvoltare durabilă, este un punct central al agendei pe care mi-am stabilit-o pe perioada mandatului ca Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Împreuna cu echipa mea ne-am angajat într-un efort susţinut care integrează priorităţi de mediu cu impact economic şi social pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru noi şi generaţiile următoare."

VLAD ALEXANDRESCU,
ministrul Culturii

"Prin planul propus la Roşia Montană vrem să creăm un model de dezvoltare a unor comunităţi din România"

"Este un proiect-pilot la care ţinem foarte mult. Proiectul de exploatare minieră Roşia Montană Gold Corporation nu a întrunit avizele necesare. Discuţia trebuie bazată pe această realitate şi orientată către viitor. Mineritul poate continua doar respectându-se legislaţia. Există zone care au obţinut avizele atunci când nu sunt aduse prejudicii patrimoniului, cum e cazul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. Prin urmare, în cazul Roşiei Montane, a venit timpul să ne concentrăm pe viitor şi să căutăm proiecte care funcţionează. Scopul nostru este înţelegerea tuturor eforturilor şi iniţiativelor independente, pentru a defini modul în care pot fi susţinute şi finanţate din programe europene. Trebuie să punem la un loc tot ceea ce s-a gândit, propus şi construit până acum, pentru a avea o viziune de viitor care nu distruge, ci pune în valoare patrimoniul, asigură vizibilitate zonei, o face un obiectiv de interes, asigură restaurarea şi respectă mediul. Prin planul propus la Roşia Montană vrem să creăm un model de dezvoltare a unor comunităţi din România. Este un proiect-pilot la care ţinem foarte mult".

SORIN JURCA,
vicepreşedintele Fundaţiei Culturale "Roşia Montană"

"Ecologie, turism şi mici afaceri, aşa văd eu viitorul"

"Am primit cu mare bucurie vestea că guvernul Cioloş şi-a asumat ca proiect prioritar Roşia Montană şi că a şi făcut deja câteva lucruri concrete în acest sens. O parte a localnicilor cerem de foarte mult timp includerea Roşiei în Patrimoniul UNESCO. Această dorinţă a noastră a devenit chiar una dintre revendicările importante ale protestelor de stradă din anii trecuţi. Dintotdeauna am crezut că Roşia e salvată dacă intră pe lista UNESCO. Ştim că vor urma demersuri îndelungate, dar e un prim pas foarte bun. Din păcate, lumea de aici nu înţelege ce înseamnă intrarea Roşiei în patrimoniul UNESCO. Lumea nu e informată. Sunt oameni care au rămas închistaţi în trecut şi care cred că mineritul e unica şansă de dezvoltare a zonei. Am înţeles că, în această primăvară, cei din guvern vor veni să discute cu localnicii, şi atunci ar fi o şansă ca lumea să înţeleagă mai multe. E important ca acum să trecem la lucruri concrete. Ar trebui să începem cu un plan de reecologizare a zonei, să reparăm ce s-a stricat din anii '70 încoace. Din start, s-ar crea locuri de muncă pentru oamenii de aici. Intrarea în patrimoniul UNESCO înseamnă şi dezvoltarea unei infrastructuri, a unui peisaj pe care trebuie să îl conservăm şi să îl îmbunătăţim, pe cât posibil. Apoi, turismul e, în mod cert, o alternativă. Am văzut asta cu ocazia numeroaselor ediţii ale «FânFest», care au adus profit localnicilor care şi-au vândut produsele participanţilor la festival. De 20 de ani, de când ţine această controversă legată de Roşia, au venit foarte mulţi turişti deşi, poate, nu au avut condiţii foarte bune aici. De aceea, începând chiar de acum, ar trebui să lucrăm la acest aspect, să avem locuri bune de cazare, să avem nişte restaurante bune... Nu e de neglijat nici dezvoltarea micilor meşteşuguri, care dă şi ea roade, sunt oameni care se întreţin din asta. Ecologie, turism şi mici afaceri, aşa văd eu viitorul Roşiei Montane".

CRISTINA ANGHEL,
arhitect implicat în proiecte de restaurare în satul Corna

"S-a deschis o axă de finanţări europene pentru perioada
2015-2020 care vine la fix pentru Roşia Montană. O echipă bună de specialişti ar putea face ca Roşia să strălucească în doar câţiva ani"

"Am fost foarte, foarte bucuroasă să aflu de iniţiativa trecerii Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO. Casa bunicii mele se află în satul Corna, chiar acolo unde urma să fie amplasat lacul de cianuri, aşa că am asistat cu durere la tot răul care s-a produs în zonă în ultimii ani, când au ajuns să se certe mamă cu fiică şi fraţii între ei din cauza proiectului RMGC. Zona se poate dezvolta foarte bine şi fără cianuri. Avem exemple clare în acest sens: satul Rimetea, de exemplu, care a fost un sat minier până după război şi care acum trăieşte bine din turism. Oamenii şi-au refăcut casele într-un mod plăcut, ţi-e mai mare dragul să mergi acolo, iar pensiunile turistice se aprovizionează strict cu produse eco de la localnici. Dar, faţă de Rimetea, Roşia Montană are un potenţial de trei ori mai mare! Avem peisaje deosebite, avem şi arhitectura vernaculară foarte specială, avem tăurile care pot fi valorificate. Dintr-un tău se poate pescui, altul ar putea fi destinat înotului, altele ar putea fi incluse în circuite cicloturistice. Eu, personal, am accesat fonduri şi am făcut la Corna tabere studenţeşti de restaurare, am refăcut casa bunicii şi căminul cultural din sat, unde acum se proiectează filme săptămânal. Dacă autorităţile locale ne dau voie, ne putem dezvolta extraordinar! S-a deschis o axă de finanţări europene pentru perioada 2015-2020 care vine la fix Roşiei Montane. Am accesat de mai multe ori astfel de fonduri şi vă spun sigur că o echipă bună de specialişti ar putea face ca Roşia să strălucească în doar câţiva ani, numai să nu ne mai împiedicăm de planul urbanistic zonal, care nu ne lasă să facem nimic".

DOREL MORAR,
patronul fabricii de mobilă "Transilvania Production" Câmpeni

"Un lucru foarte important: să vină statul cu facilităţi fiscale în zonă"

"Eu cred că Roşia Montană se pretează foarte bine la mici activităţi de producţie artizanală. Se pot face foarte multe lucruri, mai ales din lemn, atât în ateliere mici, cât şi în ateliere mai mari. Agricultura e, iarăşi, o soluţie, există tot felul de programe europene care ajută înfiinţarea de microferme de oi sau vite, apicultura şi piscicultura au luat un mare avânt în ţara noastră şi nu văd de ce nu ar putea fi încercate şi la Roşia Montană. Dar, întâi de toate, localnicii trebuie să fie informaţi despre toate astea, iar aici e foarte important cum vor comunica autorităţile. Eu sunt optimist, soluţii se vor găsi dacă se va şti clar că Gold-ul nu mai vine la Roşia Montană. Şi mai e important un lucru: să vină statul cu nişte facilităţi fiscale în zonă. Când am început noi, cu fabrica noastră de mobilă, cinci ani de zile am fost scutiţi de impozitul pe profit. Asta ar fi cea mai bună măsură dintre toate, ca cei care investesc în zonă să poată respira în primii ani."

MARIA BERZA,
"Europa Nostra"
"Avem în România exemple bune de dezvoltare pe baza patrimoniului natural-cultural"

"Europa Nostra apreciază propunerea Roşiei Montane pe lista indicativă a UNESCO. E un punct de plecare pentru dezvoltarea locală bazată pe patrimoniul natural-cultural. În România există exemple de dezvoltare în acest sens: Mânăstirea Golia, cetatea Făgăraşului, oraşul Alba Iulia, unde s-a reuşit accesarea de fonduri pentru dezvoltarea patrimoniului cultural şi natural. Protecţia patrimoniului include dezvoltarea de infrastructură şi de servicii, deci apariţia de locuri de muncă bazate pe oferta locală. Roşia Montană are o ofertă diversă: patrimoniu arheologic, exploatarea timp de milenii a resurselor miniere, ca să nu mai vorbim de tenacitatea locuitorilor".