Are Roșia Montană viitor?

Ciprian Rus
- Ce cred locuitorii din Munții Apuseni și specialiștii în dezvoltare durabilă, despre includerea Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO -

A trecut mai bine de o lună de la primirea veștii celei mari pentru Roșia Montană: trecerea localității pe lista indicativă a României pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO și formarea unei comisii ("Task Force Ro­șia Montană") pentru gândirea unui proiect-pilot de dezvoltare a zonei, ca alternativă la exploatarea cu cia­nuri. Lucrurile n-au stat pe loc. Sub conducerea mi­nistrului Culturii, Vlad Alexandrescu, și a secre­tarului de stat în Ministerul Mediului, Viorel Lascu, reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Ministerului Agriculturii, ai Cancelariei Primului Ministru și ai societății civile s-au reunit pentru un schimb de idei, referitor la construcția unui plan ba­zat pe principiile economiei verzi. În mod surprin­ză­tor, ini­ția­­ti­va a fost primită cu circumspecție de ro­și­eni. Ad­ver­­sarii proiectului Gold Corporation se bucu­ră nu­mai pe jumătate, pentru că se tem de piedicile au­­to­ri­tăților locale, iar ceilalți o țin pe a lor, că sin­gu­ra va­riantă via­bilă pentru Roșia este mineritul. Din fe­­ri­cire, oamenii cu inițiativă sunt optimiști. Ei știu că Roșia Montană are un potențial fantastic și au pro­pu­neri con­crete în acest sens. Pentru a fi mai aproape de adevăr, am trecut în revistă, atât propunerile avan­sate la prima întrunire "Task Force", dar am fost și la fața locului, în Apuseni, ca să vorbim cu oamenii din zonă. Concluzia investigației e pozitivă: există mo­tive de optimism pentru Roșia Montană!

CRISTIANA PAȘCA PALMER,
ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

"Roșia Montană are potențial de dezvoltare durabilă pe baza patrimoniului natural și cultural"

"Rosia Montană întrunește un cumul de trăsături care, în contextul economiei locale de exploatare minieră, în prezent neavizată, creează potential pentru o importantă alternativă economică - dezvoltarea durabilă pe baza patrimoniului natural și cultural care poate constitui un motor de dezvoltare locală. Impulsionarea tranziției spre economia verde în Romania, și implict spre dezvoltare durabilă, este un punct central al agendei pe care mi-am stabilit-o pe perioada mandatului ca Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Împreuna cu echipa mea ne-am angajat într-un efort susținut care integrează priorități de mediu cu impact economic și social pentru îmbunătățirea calității vieții pentru noi și generațiile următoare."

VLAD ALEXANDRESCU,
ministrul Culturii

"Prin planul propus la Roșia Montană vrem să creăm un model de dezvoltare a unor comunități din România"

"Este un proiect-pilot la care ținem foarte mult. Proiectul de exploatare minieră Roșia Montană Gold Corporation nu a întrunit avizele necesare. Discuția trebuie bazată pe această realitate și orientată către viitor. Mineritul poate continua doar respectându-se legislația. Există zone care au obținut avizele atunci când nu sunt aduse prejudicii pa­trimoniului, cum e cazul exploa­tării de cupru de la Roșia Poieni. Prin urmare, în cazul Roșiei Montane, a venit timpul să ne concentrăm pe viitor și să căutăm proiecte care funcționează. Scopul nostru este înțele­gerea tuturor eforturilor și inițiativelor independente, pentru a defini modul în care pot fi susținute și finanțate din programe europene. Trebuie să punem la un loc tot ceea ce s-a gândit, propus și construit până acum, pentru a avea o viziune de viitor care nu dis­truge, ci pune în valoare patrimoniul, asigură vi­zibilitate zonei, o face un obiectiv de interes, asigură restaurarea și respectă mediul. Prin planul propus la Roșia Montană vrem să creăm un model de dez­vol­tare a unor comunități din România. Este un proiect-pilot la care ținem foarte mult".

SORIN JURCA,
vicepreședintele Fundației Culturale "Roșia Montană"

"Ecologie, turism și mici afaceri, așa văd eu viitorul"


"Am primit cu mare bucurie vestea că guvernul Cioloș și-a asumat ca proiect prio­ritar Roșia Montană și că a și făcut deja câ­teva lucruri concrete în acest sens. O parte a localnicilor cerem de foarte mult timp in­cluderea Roșiei în Patrimoniul UNESCO. Această dorință a noastră a devenit chiar una dintre revendicările importante ale pro­testelor de stradă din anii trecuți. Dintot­dea­una am crezut că Roșia e salvată dacă intră pe lista UNESCO. Știm că vor urma demersuri îndelungate, dar e un prim pas foarte bun. Din păcate, lumea de aici nu înțelege ce în­seamnă intrarea Roșiei în patrimoniul UNESCO. Lumea nu e informată. Sunt oameni care au rămas în­chistați în trecut și care cred că mineritul e unica șan­să de dezvoltare a zonei. Am înțeles că, în această primăvară, cei din guvern vor veni să discute cu localnicii, și atunci ar fi o șan­să ca lumea să înțeleagă mai mul­te. E important ca acum să trecem la lucruri con­cre­te. Ar trebui să în­cepem cu un plan de reeco­lo­gizare a zonei, să reparăm ce s-a stricat din anii '70 încoace. Din start, s-ar crea locuri de muncă pentru oamenii de aici. Intrarea în patri­mo­niul UNESCO înseamnă și dezvoltarea unei in­fra­structuri, a unui peisaj pe care trebuie să îl con­servăm și să îl îmbunătățim, pe cât posibil. Apoi, tu­ris­mul e, în mod cert, o alternativă. Am văzut asta cu oca­zia nu­meroaselor ediții ale «FânFest», care au adus profit lo­calnicilor care și-au vândut produsele parti­ci­pan­ților la festival. De 20 de ani, de când ține a­ceas­­tă con­troversă legată de Roșia, au venit foarte mulți tu­riști deși, poate, nu au avut condiții foarte bune aici. De aceea, începând chiar de acum, ar tre­bui să lu­crăm la acest aspect, să avem locuri bune de cazare, să avem niște restaurante bune... Nu e de ne­gli­jat nici dezvoltarea micilor meșteșuguri, care dă și ea roade, sunt oameni care se întrețin din asta. Eco­logie, turism și mici afaceri, așa văd eu viitorul Roșiei Mon­tane".

CRISTINA ANGHEL,
arhitect implicat în proiecte de restaurare în satul Corna

"S-a deschis o axă de finanțări europene pentru perioada
2015-2020 care vine la fix pentru Roșia Montană. O echipă bună de specialiști ar putea face ca Roșia să strălucească în doar câțiva ani"


"Am fost foarte, foarte bucuroasă să aflu de ini­ția­tiva trecerii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO. Casa bunicii mele se află în satul Corna, chiar acolo unde urma să fie amplasat lacul de cianuri, așa că am asistat cu durere la tot răul care s-a produs în zonă în ultimii ani, când au ajuns să se certe mamă cu fiică și frații între ei din cauza proiectului RMGC. Zona se poate dezvolta foarte bine și fără cianuri. Avem exemple clare în acest sens: satul Ri­me­tea, de exem­plu, care a fost un sat minier până du­pă război și care acum trăiește bine din turism. Oamenii și-au refăcut casele în­tr-un mod plăcut, ți-e mai mare dra­gul să mergi acolo, iar pensiunile turistice se apro­vi­zio­nează strict cu produse eco de la local­nici. Dar, față de Rimetea, Roșia Montană are un po­tențial de trei ori mai mare! Avem peisaje deosebite, avem și arhitectura vernaculară foarte specială, avem tăurile care pot fi valorificate. Dintr-un tău se poate pes­cui, altul ar putea fi destinat înotului, altele ar pu­tea fi incluse în circuite cicloturistice. Eu, personal, am accesat fonduri și am făcut la Corna tabere stu­den­­țești de restaurare, am refăcut casa bunicii și că­minul cul­tural din sat, unde acum se proiectează filme săp­tă­mâ­nal. Dacă autoritățile locale ne dau voie, ne putem dez­volta extraordinar! S-a deschis o axă de fi­nanțări euro­pene pentru perioada 2015-2020 care vi­ne la fix Ro­șiei Montane. Am accesat de mai multe ori astfel de fonduri și vă spun sigur că o echipă bună de spe­cialiști ar putea face ca Roșia să strălucească în doar câțiva ani, numai să nu ne mai împiedicăm de pla­nul urbanistic zonal, care nu ne lasă să facem nimic".

DOREL MORAR,
patronul fabricii de mobilă "Transilvania Production" Câmpeni

"Un lucru foarte important: să vină statul cu facilități fiscale în zonă"


"Eu cred că Roșia Montană se pretează foarte bine la mici activități de producție artizanală. Se pot face foarte multe lucruri, mai ales din lemn, atât în ateliere mici, cât și în ateliere mai mari. Agri­cultura e, ia­răși, o soluție, exis­tă tot felul de programe europene care ajută în­fiin­țarea de microferme de oi sau vite, apicultura și pisci­cul­tura au luat un mare avânt în țara noastră și nu văd de ce nu ar putea fi în­cer­cate și la Roșia Montană. Dar, întâi de toate, lo­cal­nicii trebuie să fie informați despre toate astea, iar aici e foarte important cum vor comunica au­to­ri­tă­țile. Eu sunt optimist, soluții se vor găsi dacă se va ști clar că Gold-ul nu mai vine la Ro­șia Montană. Și mai e im­portant un lucru: să vină statul cu niște facilități fisca­le în zonă. Când am început noi, cu fabrica noastră de mobilă, cinci ani de zile am fost scutiți de impozitul pe pro­fit. Asta ar fi cea mai bună măsură dintre toate, ca cei care investesc în zonă să poată respira în primii ani."

MARIA BERZA,
"Europa Nostra"
"Avem în România exemple bune de dezvoltare pe baza patrimoniului natural-cultural"


"Europa Nostra apreciază propunerea Roșiei Mon­tane pe lista indicativă a UNESCO. E un punct de plecare pentru dezvoltarea locală bazată pe patri­mo­niul natural-cultural. În România există e­xem­ple de dezvoltare în acest sens: Mânăstirea Golia, ce­tatea Făgăra­șu­lui, ora­șul Alba Iulia, unde s-a re­ușit accesarea de fonduri pentru dezvoltarea patri­mo­­niului cultural și natural. Protecția pa­tri­­mo­niului include dezvoltarea de infra­struc­tură și de servicii, deci apariția de lo­curi de muncă bazate pe oferta locală. Roșia Montană are o ofertă diversă: patri­moniu arheologic, exploatarea timp de milenii a resurselor miniere, ca să nu mai vorbim de tenacitatea locuitorilor".