Leacuri din ţara iernilor veşnice

- Remedii populare din Scandinavia -

- Chiar dacă nu i se ştie precis adresa, se spune că Moş Crăciun vine dintr-o ţară aflată în Nord, tărâmul nopţilor polare şi al iernilor nesfârşite. Patrie a renilor, elfilor şi spiriduşilor, Scandinavia este şi locul unei bogate tradiţii a medicinei populare, care se bucură şi în zilele noastre de mare preţ. Remediile care urmează sunt folosite în Suedia, Norvegia şi Finlanda -

Gheaţa şi zăpada

Cum zăpada şi gheaţa, se găsesc în ţările nordice la discreţie, locuitorii Laponiei au învăţat să le folo­sească drept leacuri pentru diferite afecţiuni.
* Tuse - răciţi tălpile bolnavului cu gheaţă, apoi încălziţi-le cât suportă, cu o sticlă cu apă fierbinte.
* Degerături - masaţi zona de­gerată cu zăpadă scoasă de la adân­cime, până ce pielea îşi reca­pătă cu­loarea.
* Umflături, vânătăi proas­pete, lovituri - se pisează gheaţă şi se aplică pe zona afectată, în pânză dublă.
* Nevralgii sau dureri de spa­te, mâini şi picioare - se frea­că cu gheaţă ori zăpadă zona dure­roasă.
* Frecatul cu zăpadă pe în­tregul corp sau plonjatul în apă cu gheaţă fac parte din "ritualul" saunei nordice şi sunt menite să deto­xifieze, să tonifice, să stimuleze imu­nitatea, să energizeze şi să înti­nerească mintea şi trupul.

Mesteacănul

Subţire şi mlădios ca un adoles­cent al pădurii, mesteacănul e nelipsit din peisajele nordice, iar preparatele obţinute din trunchiul, coaja şi frun­zele lui sunt nelipsite din farmacia verde a scandinavilor.
* Prevenirea şi tratarea bo­lilor de rinichi, vezică urinară (nisip, calculi, infecţii, edeme, reten­ţie de apă) - se infuzează o lingură de frunze de mesteacăn într-o cană de apă, fiartă timp de 2 ore. Se bea de-a lungul zilei, înghiţitură de înghiţitură, dublate de aceeaşi cantitate de apă plată.
* Furuncule, infecţii, umflă­turi - se aplică un strat subţire de coajă de mesteacăn pe zona afectată.
* Tonic pentru păr - se umple un borcan cu frunze de mesteacăn, se toarnă peste ele apă caldă (nu fierbinte), apoi vasul se închide ermetic. Se agită peri­odic. După 8 ore, se strecoară. Lichidul obţinut se fo­lo­seşte la masarea rădăcinilor părului. Nu se clăteşte. Folosită în mod regulat, apa de mesteacăn stimulează creşterea părului sănătos şi viguros.
* Acnee, coşuri, pete, infecţii fungice - se tamponează zilnic locurile bolnave cu sevă de mesteacăn obţinută primăvara, prin incizii în trunchi.
* Piele iritată, mâncărimi - se masează zona afectată cu cenuşă obţinută din coajă arsă de mes­teacăn.

Răşina de brad şi pin

Răşina coniferelor e utilizată de secole în medicina tradiţională scandinavă, pentru a trata o mare varietate de afecţiuni, în special ale pielii, datorită proprietăţilor sale puternic antimicrobiene şi reparatoare.
Un unguent de casă, făcut din răşină de molid şi unt nesărat, este foarte utilizat în ţările scandinave. Se amestecă, până se omogenizează, într-un vas încăl­zit pe aburi 5 părţi unt proaspăt, o parte răşină de mo­lid şi o parte ceară de albine. Preparatul se toarnă în cutiuţe de cremă şi se păstrează la rece. Se foloseşte la tratarea inflamaţiilor articulare, a rigidităţii musculare, a bolilor de piele - ulcere, infecţii, cruste, erupţii.

Akvavit

Este o băutură specifică ţărilor nordice, unde nu lipseşte din nicio casă. Reţeta tradiţională se bazează pe patru ingrediente: anason, chimen, fenicul şi se­minţe de mărar.
Mod de preparare: luaţi o sticlă de un litru, în care puneţi câte o linguriţă din fie­care ingredient. Turnaţi apoi alcool de 40 de grade, până se umple. Se lasă să stea între 3 şi 4 zile, apoi se filtrează. Dacă vă place gustul dulce, puteţi adău­ga una sau două linguri de zahăr candel pisat. Akvavit-ul este un aperitiv cu gust minunat, potri­vit lângă şuncă afumată, hering, so­mon... Dar este şi un leac foarte eficient:
* Durerile de spate, de picioare sau cauzate de gută dispar dacă locul este masat cu akvavit.
* Dacă suferiţi de ră­gu­şeală - frecţionaţi-vă gâtul cu akvavit şi luaţi dimi­neaţa, pe stomacul gol, câte o lingură de preparat.
* Întăritor şi ener­gi­zant - li se recomandă cu precădere oamenilor în vârstă pe care iar­na îi fereşte de gripe şi de răceli. Se iau trei linguriţe pe zi, îna­inte de masă.
* Piatră la rinichi - o lin­gură de akavit, luată în fie­­care dimineaţa, dizolvă şi eli­mină pietrele la rinichi. Eli­mină şi paraziţii intes­tinali.
* Durere de cap - se pun comprese înmuiate în ak­­va­vit pe frunte şi pe tâm­ple, iar durerea dispare.

Pinul

La fel ca pădurile de mes­tea­căn, pădurile de pin sunt nelipsite din priveliştile nordice, după cum ne­lipsite sunt şi leacurile preparate din superbele coni­fere ce nu-şi pierd cetina niciodată.
* Boli de plămâni, tuse - se toarnă un litru de apă clocotită peste 6-7 linguri de muguri de pin mă­runţiţi. Se lasă trei ore în vas acoperit, apoi se stre­coară. Se beau 3-4 căni pe zi.
* Reumatism, răceală, slăbi­ciu­ne, conva­les­cenţă - se fac băi cu fiertură de mu­guri de pin.

Angelica

Simbol al Nordului, floarea galbenă de angelică prezentă vara în păşunile sălbatice din păduri se bu­cură de mare trecere printre scandinavi.
Rădăcinile de angelică erau dezgropate la începu­tul verii şi puse la uscat. În timpul lucrărilor agricole, mai ales dacă vremea era rece, ţăranii mestecau o bucăţică de rădăcină uscată de ange­lică, sau adăugau la cafea sau la ceai rădăcină transformată în pul­bere.
* Tinctura de angelică - luată cu puţină miere, vindecă tusea, durerile de gât, întăreşte organismul slăbit de boală.
* Decoctul de angelică previne şi vindecă răce­lile, bronşitele, pneumo­niile - se bea o cană pe zi din decoct de angelică, preparat astfel: o linguriţă de pulbere de angelică se fierbe într-o cană de apă, două minute. Se ia de pe foc şi se lasă la infuzat 20 de mi­nute, apoi se strecoară.
* Rădăcină de angelică uscată şi pisată - uşurează digestia şi stimulează pofta de mâncare. Se iau una-două linguri pe zi, cu puţină apă sau ceai.
* Infuzia din rădăcină uscată şi pisată de angelică - tratează durerile menstruale, ulcerele sto­macale, crampele, colicile, balonarea. De aseme­nea, taie pofta de alcool. Se prepară prin opărirea unei lin­guriţe de plantă, cu o cană de apă. Se infuzează 10-15 minute.

Lichenul de piatră

Altă plantă specifică Nordului, unde are condiţii op­time pentru a se dezvolta. În Norvegia, lichenul face parte din leacuri străvechi, dar intră şi în com­­poziţia unor tipuri de pâine. E antitumoral, calmant, emolient şi puternic antibiotic, binefăcător pentru stomac, ficat şi mai ales pancreas, ajutător în indigestii şi, pentru aparatul respirator, în bronşite, laringite, tra­heite.
* Pulbere de lichen de piatră - se iau câte 4-5 linguriţe pe zi, pe stomacul gol, sub formă de tinctură (se găseşte în farmacii) sau de ceai, preparat astfel: o linguriţă de lichen se fierbe 5 minute, cu o cană de apă, apoi se lasă acoperit, până la răcire. Se strecoară şi se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat. Se beau până la 3 ceaiuri pe zi.
* Psoriazis, eczemă, infecţie - masaţi un lichen pe zona afectată.

ALTE LEACURI

* Pentru infecţie, dureri de ureche
Puneţi în urechea bolnavă un căţel de usturoi decojit şi învelit în tifon.
* Împotriva tusei
Ţineţi o bucată de unt pe limbă, până se topeşte, apoi înghiţiţi.
* Pentru furuncule
Se pune o bucată de slănină proaspătă pe furuncul, până dă în copt şi se sparge.
* Durere puternică
Se apasă o monedă sau alt obiect de argint pe zona dureroasă.
* Pneumonie, dureri reumatice, de cap, de dinţi, fracturi
Se arde o cantitate mică de ciuperca "urechea mesteacănului" (Piptoporus betulinus), apoi se aplică (se leagă) direct pe zona afectată.
* Împotriva slăbiciunii, a oboselii
Se face o băutură întăritoare din lapte de ren (sau de bivoliţă), măcriş şi apă caldă.
* Constipaţie
Beţi o fiertură caldă, din apă şi fulgi de ovăz.