Istoria ciocolatei începe cu... 3200 de ani în urmă, în America Centrală, unde populaţia consuma o băutură energizantă, din boabe de cacao, pe care o numeau apa neagră sau apa amară. Considerată un dar al zeilor, ea a fost introdusă în diferite ritualuri religioase, şi era atât de populară printre amerindieni încât, atunci când conchistadorii spanioli au cucerit America, boabele de cacao au devenit monedă de schimb. Spaniolii au intuit potenţialul comercial al apei amare şi au adus-o în Europa, prin anul 1580, unde a rămas o vreme în anonimat, gustul său amar respingând potenţialii amatori. Asta, până când unui bucătar de la curtea regelui Spaniei i-a venit o idee: a amestecat în apa amară puţin zahăr, miere şi vanilie, obţinând o băutură delicioasă, care se servea caldă. În câteva decenii, această ciocolată lichidă a început să cucerească diversele ţări europene, fiind îmbogăţită cu noi gusturi şi arome. Primul care a avut ideea să transforme ciocolata dintr-o băutură într-un aliment solid a fost un biochimist olandez, Coenrad van Houten. În 1815, el a descoperit nişte săruri care să reducă gustul amar, iar apoi a turnat ciocolata într-o formă solidă. Mult mai târziu au intrat în scenă faimoşii ciocolatieri elveţieni, care au transformat-o adăugându-i lapte, împărţind-o în celebrele pătrăţele, adăugându-i un miez cremos etc. În secolul XIX existau următoarele trei tipuri de ciocolată:
1. Ciocolata amară - este formată doar din grăsimea extrasă din cacao (untul de cacao) şi partea neagră, foarte aromată, din boabele de cacao, la care se adaugă puţin zahăr. Este forma de ciocolată cea mai apropiată de cea originară, păstrând multe dintre principiile active din cacao.
2. Ciocolata cu lapte - conţine lapte praf, zahăr şi cantităţi considerabil mai mici de cacao, care-i dau aroma specifică şi un gust amar abia detectabil, fiind mai agreabilă la gust, dar mult mai săracă în nutrienţi.
3. Ciocolata albă - conţine doar unt de cacao (fără partea închisă la culoare din boabele de cacao), lapte, vanilie şi zahăr. Este plăcută la gust, dar valoarea sa nutritivă e aproape de zero, doar untul de cacao, ce conţine ceva grăsimi sănătoase, având o oarecare valenţă terapeutică.
În momentul de faţă, în lume, se consumă, în fiecare an, aproximativ 10 miliarde de kilograme de ciocolată, europenii şi americanii fiind campioni absoluţi în acest domeniu. În medie, un locuitor al ţărilor industrializate consumă în fiecare an 4,5 kilograme (echivalentul a 45 de ciocolate!), preferata fiind ciocolata cu lapte, deşi este o adevărată bombă calorică. Popularitatea ciocolatei negre a crescut abia în ultimii ani, când s-a descoperit că este, practic, un veritabil medicament.
Un complex de oligoelemente
* fierul - este indispensabil pentru oxigenarea celulară, pentru forţa musculară şi buna funcţionare a creierului, iar o sută de grame de ciocolată conţin aproape 70% din necesarul zilnic de fier
* magneziul - normalizează tensiunea arterială, ajută la menţinerea echilibrului psiho-emoţional
* cuprul - contribuie la asimilarea fierului, ajută la menţinerea sănătăţii articulaţiilor şi a tendoanelor, la tinereţea pielii
* zincul şi seleniul - sunt agenţi antioxidanţi foarte puternici, stimulând sistemul imunitar şi ajutând la prevenirea cancerului, îmbunătăţind în acelaşi timp fertilitatea, la femei şi bărbaţi
* vitamina B12 - previne anemia, participă la procesul de reînnoire celulară, previne bolile măduvei spinării, protejează ficatul şi stimulează funcţia hepatică
* fibrele alimentare - mai mult de 11% din ciocolata neagră este formată din aceste substanţe nedigerabile, care încetinesc asimilarea zahărului, ceea ce ajută la prevenirea diabetului şi la scăderea trigliceridelor, la combaterea obezităţii şi a celulitei.
Tratamente cu ciocolată
Nu depăşiţi 30 de grame pe zi
Trebuie ţinut cont că ciocolata neagră este, totuşi, un aliment bogat în calorii: o sută de grame conţin aproximativ 450 calorii, adică mai bine de o treime din raţia energetică zilnică a unei persoane cu un nivel redus al activităţii fizice. Ca atare, ciocolata neagră nu trebuie consumată în doze mai mari de 30 de grame pe zi, peste această cantitate, crescând riscul de îngrăşare. Doza poate fi dublată, dar numai în cazul celor care depun efort fizic susţinut, care se confruntă cu deficienţe de greutate ori au nevoie de un plus energetic, pe o perioadă scurtă de timp. De regulă, se recomandă administrarea ciocolatei între mese, pentru a nu interfera prea mult cu procesele digestive şi pentru a uniformiza eliberarea glucozei în sânge.
Ciocolata neagră şi hipertensiunea
Consumul acestui aliment determină organismul să pună în circulaţia sanguină substanţe care determină musculatura netedă a vaselor de sânge să se dilate, ceea ce aduce după sine scăderea tensiunii arteriale. Efectul apare destul de rapid, adică la aproximativ o oră - o oră şi jumătate după ingerare, durând circa 120-180 de minute. Iar pentru a-l obţine, nu avem nevoie de mai mult de 1-2 pătrăţele (adică 7-14 grame ciocolată neagră) consumate odată. Efectul hipotensor al ciocolatei negre este potenţat de consumul ceaiului de muşeţel, dar şi de o dietă cu multe legume din familia cruciferelor (varză, varză roşie, broccoli, conopidă).
Ciocolata neagră, colesterolul şi diabetul
Un studiu realizat pe 470 de persoane în vârstă, desfăşurat pe o perioadă de 15 ani, a arătat că un consum sistematic de ciocolată neagră (excluzând ciocolata cu lapte sau albă), aduce după sine o scădere a riscului de infarct şi accident vascular de aproximativ 40%. Aceste rezultate surprinzător de bune se datorează efectului principiilor active din cacao asupra colesterolului, trigliceridelor şi a tensiunii arteriale, dar şi asupra psihicului. Pentru că psihicul este, în foarte multe cazuri, factorul determinant în apariţia accidentului vascular sau al infarctului, iar ciocolata are un efect extraordinar de potolire a emoţiilor.
Ciocolata neagră şi pielea
Există câteva substanţe active în cacao, pe care specialiştii le consideră o adevărată binefacere pentru piele. Cele mai importante sunt aşa-numitele flavonoide, care administrate sub forma ciocolatei negre, au trei acţiuni extrem de importante: 1. Îmbunătăţesc circulaţia sanguină la nivelul pielii. 2. Ajută la menţinerea densităţii şi a gradului de hidratare optimă a pielii. 3. Împiedică acţiunea nocivă a radiaţiilor ultraviolete (inclusiv a periculoaselor UVB), prevenind apariţia diferitelor forme de cancer al pielii. Nutriţioniştii consideră ciocolata neagră drept un aliment-medicament pentru toate persoanele care vor să-şi păstreze sănătatea sau tinereţea pielii, dar şi pentru cei care intră în contact cu diverşi factori de risc pentru cancerul cutanat.
Ciocolata neagră şi creierul
Se pare că ciocolata neagră, alături de produsele apicole şi alimentele bogate în clorofilă, este cea mai bună hrană pentru creier. Spre deosebire de alte dulciuri, ea eliberează glucoza - supranumită hrana sistemului nervos - gradat, fără a produce crize de hiper- şi hipo-glicemie. Apoi, flavonoidele din ciocolata neagră intensifică circulaţia sanguină în zona creierului, ceea ce permite o mai mare capacitate de efort intelectual, o concentrare mai bună. La persoanele în vârstă, consumul sistematic al ciocolatei negre încetineşte apariţia demenţei vasculare şi a Alzheimerului. De asemenea, îmbunătăţeşte memoria, precizia mişcărilor, fluenţa în vorbire. Pe lângă aceste avantaje pe termen lung, alcaloizii conţinuţi în cacao stimulează, pentru o durată de 1-2 ore, creierul, făcându-ne mai atenţi şi mai puţin somnolenţi.
Ciocolata neagră şi psihicul
Unii psihiatri consideră că ciocolata neagră este anti-depresivul cel mai la îndemână pentru omul zilelor noastre. Complexul de substanţe pe care îl conţine determină creierul să elibereze mai multă dopamină - o substanţă cu efect euforizant, care re-trezeşte optimismul şi entuziasmul. Apoi, s-a constatat că ciocolata neagră ne eliberează de inhibiţii, ajutându-ne să fim mai deschişi, comunicativi şi spontani. Efectele euforizante şi stimulente ale ciocolatei apar la doar 1-2 pătrăţele consumate, femeile fiind mai receptive la acest remediu decât bărbaţii.
Un studiu italian a constatat, chiar, că doar câteva pătrăţele de ciocolată neagră ajută la depăşirea frigidităţii, dându-le femeilor o dispoziţie relaxată, mult mai receptivă la plăcere. Efectul apare însă doar la ciocolata neagră, care conţine suficiente cantităţi dintr-o substanţă cu nume complicat (feniletil alanină), ce are acest efect stimulent asupra creierului. Ciocolata cu lapte, săracă în această substanţă, dar bogată în zahăr, moleşeşte creierul, inducând simple accese de foame, în locul stării de bună dispoziţie durabilă.
Ciocolata neagră şi greutatea
Un neurolog american a descoperit o metodă revoluţionară de potolire a acceselor de foame: cu 20 de minute înainte de masă, vom ţine pe limbă o pătrăţică de ciocolată neagră, savurând-o vreme de măcar 15 minute. Acest demers simplu va transmite sistemului nostru nervos incredibil de multe semnale gustative, semnale care vor fi interpretate drept senzaţie de stomac plin, ceea ce va micşora sensibil porţia de hrană de care avem nevoie. De altfel, această metodă de a savura ciocolata neagră este şi un procedeu aproape infailibil de a scăpa de dependenţa de ciocolata cu lapte, dar şi de dulciuri în general.
Ciocolata neagră şi graviditatea
Un studiu finlandez a constatat că mamele însărcinate, care consumă frecvent ciocolată neagră, sunt mai ferite de puseele de hipertensiune, de accesele de depresie sau astenie. Per ansamblu, consumul ciocolatei negre reduce nivelul de stres al mamei şi, implicit, al fătului. În plus, conţinutul ridicat de fier şi de vitamina B12 al acestui aliment va ajuta copilul să se dezvolte normal, prevenind astfel posibilele probleme post-natale. Interesant şi amuzant totodată este că şi viitorii taţi care consumă ciocolată neagră prezintă un moral mai bun şi o capacitate de adaptare mai mare la noul lor statut familial, comparativ cu taţii care preferă alte dulciuri.
Precauţii şi contraindicaţii
Acest aliment are foarte puţine contraindicaţii, în raport cu celelalte dulciuri, dar va fi, totuşi, administrat cu prudenţă persoanelor hiperexcitabile, cu glicemia foarte ridicată, precum şi celor obeze. Principala grijă este să nu fie administrată în cantităţi prea mari, pentru că, dacă o pătrăţică savurată de 3 ori pe zi ne ajută să slăbim, două ciocolate consumate în 24 de ore ne îngraşă cu vreo sută de grame o dată.
Ciocolata neagră va fi administrată cu prudenţă, în litiaza cu oxalaţi, precum şi în afecţiunile inflamatorii ale articulaţiilor, întrucât le poate agrava.
Diferenţa între ciocolata neagră şi cea cu lapte
Nutriţioniştii avertizează faptul că o combinare a ciocolatei negre cu lapte, fie el praf sau proaspăt, anulează efectele benefice ale pudrei de cacao. Laptele, mai exact grăsimile saturate pe care el şi derivatele sale le conţin, blochează asimilarea principiilor active din cacao. Apoi, ciocolata cu lapte conţine foarte mult zahăr şi aproape deloc fibre alimentare, fiind o otravă pentru diabetici, spre deosebire de ciocolata neagră. Tot datorită conţinutului foarte mare de zahăr, neînsoţit de alţi nutrienţi, ciocolata cu lapte dă dependenţă rapid şi ne face să o consumăm în cantităţi mult mai mari decât cea neagră, fiind printre principalii vinovaţi pentru "epidemia" de obezitate din zilele noastre. Feriţi-vă mai ales de ciocolata cu lapte care conţine:
* grăsimi modificate (inclusiv prin hidrogenare) - deoarece sunt foarte toxice pentru vasele de sânge, predispunând la infarct şi accident vascular
* E-uri cu efect aromatizant - pe lângă că induc dependenţă sporită faţă de acest aliment, au efecte nefaste asupra sistemului nervos, provocând stări de agitaţie, nelinişte, diminuând autocontrolul
* creme de fructe, colorate cu diverse E-uri, cum ar fi tartrazina, roşu-rubin etc. În combinaţie cu zahărul, sunt extrem de dăunătoare pentru imunitate, dar şi pentru echilibrul hormonal
* înlocuitori de zahăr - fie că vorbim de zaharină, ciclamat, aspartam, aceşti înlocuitori sunt mai dăunători decât zahărul în sine, producând cancer, tulburări nervoase, boli auto-imune.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
