A fost "domesticită" cu aproape cinci mii de ani în urmă, odată cu apariţia primelor forme de agricultură, după care a fost răspândită în toată lumea. În Dacia, se pare că varza a fost adusă de către celţi, care o foloseau atât ca aliment, cât şi ca medicament ori ca ingredient magic. Tot în această triplă calitate, era folosită şi de medicii din Grecia şi din Roma antică, unde varza era considerată un soi de remediu universal. În Evul Mediu, ea a jucat un rol important, mai degrabă ca aliment luat la bordul navelor sub formă de varză murată, în lungile călătorii ale marilor exploratori, care au descoperit America. Dar în ciuda vechimii ei ca leac popular, varza a început să fie cercetată de oamenii de ştiinţă abia în ultimele decenii, când aparatura de laborator, tot mai sofisticată, a permis identificarea, în frunzele sale, a unor substanţe cu proprietăţi antitumorale, antioxidante şi antiinflamatoare excepţionale. În plus, studiile statistice realizate pe la începutul anilor '90 au mai pus în evidenţă un lucru uimitor: populaţiile la care varza este aliment tradiţional, fiind consumată murată sau crudă, în mari cantităţi, se bucură de o neobişnuită imunitate, la o multitudine de forme ale bolii canceroase. Vă propunem, în continuare, să cunoaştem cele mai puternice reţete care folosesc acest remediu.
1. Salată de varză crudă - un redutabil anticancerigen
Spălată şi curăţată de frunzele stricate sau îmbătrânite, varza se taie mărunt, cu ajutorul unui cuţit cu lamă de inox. Imediat după tăiere, se amestecă bine cu sare, cu puţin cimbru (pentru efect carminativ), cu ulei presat la rece şi cu oţet sau lămâie, după gust. Se consumă cât de proaspătă posibil. Doza minimă, indicată pentru a beneficia pe deplin de efectele terapeutice ale legumei, este de 300 de grame pe zi. Cât despre calităţile salatei de varză crudă, nenumărate studii au obiectivat o multitudine de efecte terapeutice, între care cele de prevenire şi tratare a cancerului sunt de departe cele mai importante. Principiile active din frunzele de varză induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere, folosit de organism pentru eliminarea celulelor îmbătrânite), reglează acţiunea hormonilor steroidieni în organism (implicaţi în apariţia a numeroase forme de cancer), reglează ritmul de diviziune celulară, induc o creştere a producţiei enzimelor responsabile de inactivarea şi de eliminarea celulelor maligne. Iată formele de cancer care răspund la acest remediu:
* Cancerul vezicii urinare - medicii australieni au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, în paralel cu cazurile a 708 de persoane sănătoase, din aceeaşi grupă de vârstă şi de aceeaşi rasă. Ei au observat că la persoanele care consumă de mai multe ori pe săptămână varză crudă (dar şi alte legume înrudite, cum ar fi varza roşie sau broccoli) incidenţa cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mică.
* Cancerul de prostată - persoanele care consumă legume în stare crudă au cu 35% mai mari şanse să nu facă această boală, iar la cei care consumă, la măcar o treime din mese, în mod special varză crudă şi legume înrudite (broccoli, varză roşie), riscul de a face cancer la prostată scade cu 44%.
* Cancerul la sân - nu avem spaţiu pentru a rezuma toate studiile făcute despre efectele de prevenţie ale consumului de varză în neoplasmul mamar, dar toate arată că femeile care consumă varză sau varză murată se bucură, într-o proporţie foarte ridicată, de imunitate faţă de cancerul la sân. Cea mai ridicată rată a imunităţii o au femeile care au consumat varză încă de la vârsta de 12-13 ani, măcar o dată la 2-3 zile. În Polonia, de pildă, unde datorită obiceiurilor culinare, o femeie consumă încă din adolescenţă, anual, în medie, 25-30 kg de varză, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decât în celelalte zone ale lumii.
* Cancerul de colon şi de rect - într-un studiu-gigant realizat în Olanda, au fost colectate date privind vulnerabilitatea faţă de cancerul de intestin, în raport cu obiceiurile alimentare, de la o sută de mii de persoane, pe o perioadă de timp de şase ani. Conform raportului final, la indivizii care consumă zilnic legume din familia cruciferelor, adică varză, varză roşie, conopidă şi broccoli, incidenţa cancerului de colon şi de rect este cu 49% mai redusă, fiind, practic, de două ori mai protejaţi de această teribilă afecţiune.
* Cancerul pulmonar - într-un studiu pe 2.141 de cazuri de cancer pulmonar, a fost verificat felul de a se alimenta al bolnavilor, în comparaţie cu persoane sănătoase, cu aceleaşi caracteristici genetice. S-a dovedit că varza crudă şi legumele înrudite cu ea reduc cu 37% riscul de apariţie a cancerului pulmonar. Prin studii similare, făcute în China, s-a arătat că şi fumătorii sau foştii fumători beneficiază de aceleaşi extraordinare efecte pozitive ale consumului de varză.
2. Varza fiartă şi supa de varză - un truc genial pentru slăbit
Acum câţiva ani, cura cu supă de varză devenise o adevărată modă de slăbit, alimentată de faptul că pierderile în greutate erau... reale şi considerabile. Un întreprinzător a scos chiar o capsulă care conţinea, ce credeţi, extract de supă de varză, dar care nu a avut nici pe departe efectul scontat. Ca atare, "remediul revoluţionar" a căzut în uitare, după ce a năruit speranţele a mii de supraponderali. De ce acest eşec? Pentru că într-o capsulă nu poate fi sintetizată uriaşa cantitate de substanţe nedigerabile, numite fibre alimentare, pe care le conţine varza. Datorită acestor fibre, varza, preparată ca supă sau ca fiertură, este unul din alimentele cele mai sărace în calorii şi care, pe de altă parte, estompează senzaţia de foame, făcând cura de slăbire mult mai suportabilă. Totuşi, cura cu această legumă fiartă presupune şi ceva eforturi de voinţă. Varza fiartă trebuie consumată de trei ori pe zi, înainte de a ingera orice alte alimente. În afară de varză, se vor putea consuma doar cantităţi limitate de proteine (din gălbenuş de ou, polen, soia), iar ca grăsime, poate fi consumat doar uleiul presat la rece, nu mai mult de două linguri pe zi. Sunt excluse complet: carnea, toate alimentele care conţin zahăr, făină albă, margarină, grăsimi rafinate, aditivi sintetici, înlocuitori de zahăr, lactate. Cura durează minimum 10 zile, iar pierderile în greutate sunt de aproximativ 1-2 kilograme la cinci zile.
3. Cataplasma cu varză - remediul universal pentru piele
Foile de varză se zdrobesc pe o planşetă de lemn şi apoi se pun direct pe locul afectat, unde vor fi înfăşurate cu un tifon, aşa încât să nu cadă. În general, o aplicaţie externă cu varză se face vreme de 2-4 ore pe zi, dupa care zona tratată se lasă să se usuce la aer. Iată câteva dintre indicaţiile acestui tratament intern:
* Cancer de piele - pe zona afectată se pune zilnic şi se ţine, vreme de 4-6 ore, o cataplasmă. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular şi spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care dă rezultate acolo unde cele mai savante şi invazive metode de tratament dau greş.
* Entorsă, luxaţii - se ţine cataplasma pe zona afectată, vreme de 4 ore pe zi. În primele două zile de la producerea accidentului, se pun deasupra cataplasmei şi pungi cu cuburi de gheaţă. Practica arată că, datorită acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurtează, durerile sunt atenuate, pungile cu lichid sinovial care se formează sunt mai mici.
* Arsuri de gravitate mică şi medie - se fac spălături şi se pun comprese cu frunze zdrobite de varză, vreme de 30 de minute, de câte 2-3 ori pe zi. Are efect antiinfecţios, ajută la o vindecare mai rapidă şi estetică, previne formarea cicatricelor cheloide.
* Dureri reumatice - pe zona afectată, se pun dimineaţa şi, eventual, seara, frunze de varză bine zdrobite. Se ţin minimum două ore. Intern, se consumă câte 1-2 pahare de suc proaspăt de varză pe zi, în cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauză.
4. Salata de varză murată - doctorul intestinului
Murată, varza păstrează doar parţial vitaminele şi celelalte substanţe vindecătoare ale legumei proaspete, în schimb, are conţinutul de minerale, de fibre alimentare intact şi, important, are substanţe care ajută la îmbunătăţirea digestiei, mai ales a digestiei grăsimilor şi a proteinelor. Aceasta este şi explicaţia pentru care varza murată (la fel ca şi castraveţii muraţi) este nelipsită de la mesele cu mâncăruri grele, pentru că simţim, instinctiv, că ne ajută digestia şi metabolismul. Asupra intestinului, varza murată are cele mai puternice efecte, deoarece:
* Stimulează tranzitul intestinal - fibrele pe care le conţine împing afară, asemeni unui piston, conţinutul colonului, curăţând totodată pereţii intestinali. Sarea din moarea de varză amplifică, şi ea, efectul laxativ.
* Reface flora normală - în timpul procesului de murare, în frunzele de varză şi, mai ales, în lichidul în care este cuprinsă (moarea) se dezvoltă milioane de bacterii cu efect benefic asupra intestinului şi a tubului digestiv. Din acest motiv, varza murată este eficientă în candidoza digestivă, în tulburările intestinale care apar după administrarea antibioticelor, la fel ca şi în cazul sindromului de colon iritabil.
* Previne apariţia formaţiunilor tumorale - sulforafanii, o categorie de substanţe care dau mirosul specific verzei murate, sunt un puternic antitumoral, care previne apariţia şi multiplicarea celulelor maligne în pereţii intestinali.