E toamnă iar. Viile au fost culese, strugurii s-au transformat deja în must sau în tulburel înţepător. Puţină lume ştie însă că tescovina (amestecul de coji şi seminţe rezultat în urma stoarcerii strugurilor) conţine foarte mari cantităţi de resveratrol - cel mai puternic antioxidant natural, recomandat în numeroase boli. Majoritatea oamenilor transformă tescovina în ţuică sau o folosesc ca furaj pentru animale. Dar vechiul şi preţiosul nostru colaborator, d-l farmacist Ion Bobaru, scoate din tescovină adevărate elixiruri pentru sănătate şi frumuseţe. Vi le prezentăm mai jos, poate vă inspiră să le fabricaţi şi să le folosiţi.
- Aţi vorbit cu mult succes despre tescovină într-un număr de anul trecut al revistei noastre, dar întrebări legate de valoarea ei ca medicament continuă să vină, pe adresa redacţiei. Vă propunem, deci, reluarea sintetică a subiectului. Cum aţi descoperit efectul terapeutic al tescovinei?
- Ca farmacist, m-am aplecat asupra virtuţilor terapeutice ale tescovinei cunoscând faptul că în struguri se găseşte un polifenol renumit pentru virtuţile lui terapeutice - resveratrolul. Toate fenomenele vitale ale fiinţei umane sunt de natură chimică. În urma reacţiilor biochimice, în organism rezultă aşa-numiţii radicali liberi, răspunzători de majoritatea bolilor. Însă ştim că radicalii liberi pot fi neutralizaţi de antioxidanţi. Iar natura ne oferă un remediu eficient pentru eradicarea acestor ucigaşi celulari: resveratrolul din strugurii negri sau roşii. Pe lângă resveratrol, seminţele din tescovină conţin şi un ulei vegetal bogat în acizi graşi nesaturaţi de tip Omega 3 şi Omega 6. Aceşti acizi contribuie la mărirea colesterolului bun (HDL) - necesar organismului, şi la micşorarea colesterolului rău (LDL) - dăunător pentru organism. Şi uleiul din seminţe de struguri (unul dintre cele mai scumpe uleiuri vegetale folosite în alimentaţie) este foarte apreciat, fiind recomandat în dieta multor afecţiuni: obezitate, ateroscleroză, hipercolesterolemie etc. Vorbim, aşadar, de efecte terapeutice cumulate, care provin dintr-un singur produs!
- Resveratrolul nu "supravieţuieşte" şi în vinul sau ţuica preparate în casă?
- Multă lume m-a întrebat de ce numai tescovina, nu şi vinul sau ţuica, pot fi folosite ca remedii terapeutice. Există o explicaţie: resveratrolul, ca substanţă chimică, este puţin solubil în apă, dar în alcool de 96 de grade este solubil absolut. Deşi strugurii conţin cantităţi apreciabile de resveratrol, acesta nu trece în must (care este o soluţie apoasă de zahăr), ci rămâne în cojile şi seminţele de struguri. Resveratrolul nu se găseşte nici în ţuica de tescovină; oricât de tare ar ieşi ţuica prin distilare, nu ajunge la concentraţia în care resveratrolul să-şi poate păstra efectul.
Se spune că francezii, datorită faptului că preferă să bea vin roşu, sunt mai puţin bolnavi de inimă, de afecţiuni cerebrale, şi îmbătrânesc mai greu. Însă acesta e doar un mit! Dacă vrem să ne bucurăm de efectele miraculoase ale tescovinei, singura opţiune viabilă este s-o consumăm ca atare, sau sub diferite forme farmaceutice. Eu, de ani de zile, procesez strugurii toamna doar pentru tescovină, din care obţin diferite preparate farmaceutice. Pentru mine, vinul este un produs secundar; îl folosesc pentru producerea de vinuri medicinale - o formă farmaceutică des folosită în trecut, pentru tratarea diverselor afecţiuni.
- Se recomandă strugurii roşii sau negri, care au un conţinut mai ridicat de resveratrol decât strugurii albi. De asemenea, este bine să se folosească struguri din hibrizi producători. Hibrizii producători au o rezistenţă mai mare la boli şi dăunători decât alte soiuri, iar tratamentele fitosanitare pentru combaterea acestora sunt mai puţine decât la soiurile nobile. Sunt cercetări care arată că rezistenţa la boli şi dăunători a strugurilor de la hibrizii producători s-ar datora tocmai concentraţiei mai mari de resveratrol.
- Ar fi păcat ca tescovina să fie transformată într-o simplă ţuică, când o putem valorifica în excelente remedii terapeutice. Dar contează foarte mult cum procesăm tescovina. Eu procedez astfel: după zdrobirea şi presarea strugurilor, tescovina se aşează în strat subţire, în spaţii bine aerisite şi ventilate (în poduri, şoproane sau chiar pe acoperişul caselor, dacă timpul o permite), răsfirându-se zilnic, pentru a se evita mucegăirea. În funcţie de temperatura din atmosferă, uscarea poate dura între 15 şi 20 de zile. Pentru a putea fi măcinată, tescovina se mai usucă circa o oră în cuptorul unui aragaz (la foc mic, cu uşa întredeschisă) sau într-un cuptor electric cu convecţie, unde pot fi setate temperatura (90°C) şi timpul de uscare. Acest tratament termic este important, pentru că ajută şi la pasteurizarea (sterilizarea) tescovinei, distrugându-se astfel microorganismele patogene care ar fi putut impurifica produsul pe timpul manipulării.
La farmacia Faltis preparăm din tescovină următoarele forme farmaceutice: pulbere de tescovină; tinctură de tescovină; siropuri de tescovină (pentru imunitate, sirop energizant); capsule gelatinoase din seminţe de struguri; creme antiîmbătrânire şi antirid, cu extract moale din tescovină.
- Să înţelegem că resveratrolul are efecte benefice şi în uzul extern?
- Ca orice alt organ, şi pielea îmbătrâneşte - ceea ce pentru femei este o mare problemă. Colectivul farmaciei Faltis a pus la punct o tehnică de preparare a unor creme de faţă pe bază de extract moale din tescovină, recomandate tenurilor îmbătrânite şi ridate. Eficacitatea acestor creme este substanţial îmbunătăţită, dacă înainte de aplicare se face un peeling cu Pulberea Faltis, realizată din seminţe de struguri albi şi rădăcină de tătăneasă.
- Ce boli pot fi tratate cu tescovină?
- Cele mai spectaculoase rezultate pentru sănătatea omului se obţin atunci când terapiile naturiste se folosesc ca metode de prevenire a bolilor de către omul încă sănătos. Din păcate, în România, consumul de suplimente terapeutice - în care se încadrează şi preparatele din tescovină - nu are o mare pondere. Apelăm la ele de multe ori prea târziu, când deviza "E mai uşor să previi decât să vindeci" nu mai este valabilă. Dacă o boală s-a instalat în organism, preparatele fitoterapeutice nu rămân altceva decât terapii complementare la medicaţia alopată recomandată de medicii curanţi. Cu toate acestea, multe boli pot beneficia de virtuţile terapeutice ale tescovinei, dacă preparatele se folosesc ca terapii integrative: afecţiuni cardiovasculare (insuficienţă cardiacă, nevroză cardiacă, angină pectorală, stări post-infarct), boli cerebrale (Alzheimer), boli oftalmologice (degenerescenţă maculară, glaucom, cataractă), afecţiuni neurologice (boala Parkinson), boli metabolice şi endocrine (diabet zaharat, afecţiuni ale tiroidei, insuficienţă corticosuprarenală), afecţiuni ale vârstei a treia, stresul cotidian.
- Care sunt dozele recomandate şi cât durează tratamentul?
- Ca regulă generală, pulberea de tescovină se administrează în doze de două linguriţe pe zi (dimineaţa şi seara), ca atare sau cu puţină miere ori suc natural; capsulele gelatinoase cu seminţe micronizate de struguri - câte 3 pe zi, după mese; tinctura - câte 30 de picături, de două ori pe zi.
Preparatele din tescovină administrate alături de medicaţia alopată, atunci când bolile s-au declanşat, îşi vădesc efectele benefice după perioade îndelungate (3-6 luni), având în vedere că fitoterapia este o medicaţie blândă, care acţionează în timp, dar e mult mai uşor suportată de organism şi nu are reacţii adverse.
- Dvs. realizaţi aceste "leacuri" naturale în laboratoarele proprii. Cât costă şi cum pot fi procurate?
D-l farmacist ION BOBARU poate fi contactat la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galaţi nr. 29, tel. 0239.61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
