Răspuns pentru MARINELA P. - Ploieşti, F. AS nr. 1183 - "Ştie cineva cum se poate elimina naturist lichidul din abdomen? Am ciroză hepatică"

Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară şi reflexoterapie - Timişoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

Deoarece ascita este o acumulare în exces de li­chid în cavitatea abdominală, datorată hipertensiunii portale şi nivelurilor serice reduse de albumină rezultate în urma alterării funcţionale a ficatului, în principiu tratamentul constă în restricţia aportului de sare în dietă şi uti­lizarea unor diuretice pentru elimi­narea excesului de apă şi sare. Dar extragerea repetată de lichid din cavi­tatea abdominală (paracenteza) şi infuziile intrave­noase cu albumină pot fi benefice în anumite cazuri, deoarece ascita nu este o boala în sine, ci un semn în cadrul altor boli, iar în cazul dvs., reprezintă urmarea nedorită a cirozei hepatice. Gestionarea corectă a aces­tei fibrozări a parenchimului hepatic reprezintă scopul primordial al trata­mentului, în caz contrar, obstruc­ţia fluxului sanguin la nivel hepatic şi creşterea presiunii în sistemul port, asociate cu scăderea valorilor albu­minei serice vor cauza, cu siguranţă, refacerea lichidului intra-abdominal. Mai mult, creşterea presiunii portale poate determina mărirea splinei şi apariţia unor vene dilatate (varice) la nivel esofagian şi gastric, cu risc cres­cut de hemoragie prin ruperea acestora (complicaţie care apare la 2/3 persoane cu ciroză). Deşi afectarea produsă de ciroză este irever­sibilă, scopul principal al tratamen­tului este preve­nirea şi gestionarea complicaţiilor, măsurile de autoîngrijire şi terapia medicamentoasă putând ajuta la diminuarea afectării ulterioare a ficatului. Bineîn­ţeles, aceste măsuri şi abordări tera­peutice vor fi instituite şi ghidate de medicul dvs. curant.
În ceea ce priveşte eliminarea excesului de lichid intra-abdominal, în afară de restricţionarea aportului de sare şi monitorizarea proteinelor din dietă (excesul de proteine poate conduce la complicaţii de tipul en­ce­fa­lopatiei hepatice), vă recomand următoarele re­medii naturiste:
* Pulbere de pelin - se administrează 3 lingu­riţe/zi, înaintea meselor principale.
* Se amestecă 150 g hrean ras cu sucul obţinut din stoarcerea a 2-3 lămâi şi se administrează 1 lin­guriţă după fiecare masă principală.
* Extractul din mlădiţe de cimişir - se admi­nistrează 50 de picături, diluate în 100 ml apă, de 3 ori pe zi, înainte de mese.
În acelaşi scop, se pot utiliza infuziile din frunze tinere de mesteacăn sau nuc, din sânziene, splinuţă, cozi de cireşe şi teci de fasole, precum şi decocturile din scoarţă de dud alb, rădăcini de leuştean, troscot şi pir, cicoare, urzică şi pătlagină.
Efecte deosebite în combaterea ascitei prezintă şi uleiurile volatile de lămâie şi ceapă, administrate pe cale orală, 3-5 picături, luate cu o linguriţă de ulei neu­tru (măsline), de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale.
Să auzim numai de bine!


Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor şi homeopat - Bucureşti, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com

"Nu scap de negii genitali"
(Răspuns pentru LUCIAN - Oradea, F. AS nr. 1110)

Deşi verucile (negii) genitale sunt considerate o pro­blemă infecţioasă, există şi un alt substrat, cu sem­nificaţii importante, care trebuie avut în vedere. Mai întâi, este bine de ştiut faptul că verucile genitale sunt considerate o manifestare cutanată a unei infecţii virale cu virusul papilloma uman (Human papilloma virus - HPV). Există peste 100 de tulpini de HPV descoperite până acum. Din­tre acestea, aproximativ 35 au pre­dilecţie pentru zona genitală şi colul uterin. Pericolul lor constă în faptul că unele dintre ele sunt asociate cu riscul de can­cer. Două tulpini - 6 şi 11 - sunt asociate în 90% dintre cazuri cu verucile genitale, dar riscul lor de malignitate (de a produce cancer) este mic. Altele - 16 şi 18 - sunt aso­ciate cu un risc sporit pentru can­cer, fiind asociate cu peste 70% dintre cancerele de col uterin, de vagin şi de penis. Aşa se explică de ce, atunci când vă duceţi la medic, se face o verificare a tulpinilor de virus pe care le aveţi (mai ales la femei). Virusul papilloma uman se răspândeşte prin contact di­rect, piele pe piele. Acest lucru poate avea loc fie prin contact sexual (vaginal, anal, mai rar oral) sau, mai puţin frecvent, prin contactul de la o mână infec­tată cu veruci pe organul sexual. Poate fi răspândit şi prin atingerea organelor genitale, fără penetrare, sau prin jucăriile sexuale. În fine, se poate produce o răs­pândire şi prin infecţia de la mamă către prunc, în tim­pul naşterii. Poate să treacă o perioadă de câteva săptămâni, sau chiar ani, de la mo­men­tul inoculării, până la apariţia le­ziunilor. Aşadar, apariţia leziunilor nu înseamnă că partenerul(a) dumnea­voastră vă înşeală, ci poate că a fost deja de mult infectat şi doar acum apar le­ziunile. Locurile cel mai des afec­tate includ penisul (cazul dum­nea­voastră, probabil), vaginul, colul uterin, zona perianală şi, mai frec­vent, gura şi tractul respirator. Ulti­mele zone, deşi nu sunt propriu-zis genitale, sunt incluse, ca urmare a prac­ticii sexuale asociate.
Verucile genitale sunt conside­rate a fi boala transmisibilă sexual cel mai des întâlnită. Deşi leziunile se văd mai ales la bărbaţi, boala este mai frecventă la femei. Per­soanele între 17-33 ani sunt grupa de vârstă cea mai afectată.
Factorii de risc (factori care predispun la infecţie) includ: * începerea vieţii sexuale la o vârstă mică; * sexul neprotejat cu un partener cu istoric sexual necunoscut; * sexul cu cineva infectat; * infecţia cu o altă boală transmisibilă sexual; * istoric cu mulţi par­te­neri sexuali; * fumatul; * contraceptivele orale.
Prevenţia principală este folosirea prezervativelor. Această metodă nu este însă 100% sigură, căci boala fiind transmisă prin contact direct, piele-piele, zonele neacoperite de prezervativ pot fi afectate. Altă mă­sură de prevenţie este să vă limitaţi la relaţii mono­game, iar dacă apelaţi la accesorii sexuale ("jucării"), să nu le folosiţi înainte de a le igieniza perfect, mai ales dacă le daţi o întrebuinţare curentă.
Simptomele includ prezenţa unor leziuni ridicate (mici protuberanţe de forma unei conopide), de cu­loa­rea pielii, brune sau mai închise la culoare, în zonele genitale; mâncărime; sângerarea la contact sexual; secreţii vaginale.
Complicaţiile includ cancerul şi transmiterea infecţiei nou-născutului.
Din punct de vedere naturist, următoarele sfaturi ar putea fi utile că tratament:
* Încercaţi să rămâneţi într-o relaţie monogamă, ba­zată pe respect. Evitaţi relaţiile amoroase superficiale.
* Opriţi fumatul, căci este un factor de risc.
* Alcoolul se consumă în cantităţi rezonabile, excesul dăunează sistemului imunitar şi, evident, starea de ebrietate însăşi prezintă un risc de com­portament sexual necontrolat.
* Dietă săracă în alimente rafinate, dar bogată în fructe, legume, care ajută la întărirea imu­nităţii.
* Mişcarea fizică tonifică trupul şi, în consecinţă, întăreşte sistemul imunitar.
* Extracte de plante medicinale, cum ar fi uleiul de arbore de ceai (Tea tree oil - Malaleuca alter­nifolia) aplicat local; ceaiul verde (Camelia sinensis) consumat intern, sau cremă de ceai verde aplicată local; usturoi crud (Allium sativa), aplicat local, pen­tru scurte perioade (altfel poate irita), gheara-pisicii (Uncaria tomentosa) administrată intern şi ulei de seminţe de grepfruit (Citrus paradise). Atenţie! Ghea­ra-pisicii şi grepfruitul pot interfera cu multe medi­camente!; aplicaţii locale cu partea internă a cojii de banană; uleiul de ricin (Rici­nus communis) apli­cat local, dar nu la copii mici; extras de tuia, aplicat local.
* Homeopatia este o metodă excelentă pentru tra­tamentul verucilor, în general. Medicamentele adec­vate includ: Antimonium crudum, Causticum, Nitricum Acidum, Thuja, printre altele. Însă efectul cel mai bun se obţine prin aplicarea unui tratament individualizat, deci constituţional.
* Acupunctura prezintă efectul important de a reechilibra energiile organismului, făcând terenul neprielnic pentru virusuri. Vă urez succes!


VASILE STANCIU - fitoterapeut, Bucureşti, tel. 0724/37.32.48, 0755/77.08.50

"Cum pot scăpa de sechelele rahitismului?"
(Răspuns pentru MIHAI - Craiova, F. AS nr. 842)

Rahitismul este o afecţiune metabolică, ce apare în copilărie, produsă de carenţa în vitamina D3 (Co­le­calciferol), ca rezultat al unei diete deficitare şi ex­pu­nerii insuficiente la lumina solară. Foarte im­por­tant! Când aportul alimentar şi dieta zilnică sunt nor­male, principala cauză a rahitismului este deficitul unui hormon de la nivelul glandelor paratiroide (cal­citonina), ce controlează absorbţia calciului în orga­nism. Mai trebuie precizat că unii bolnavi sunt rezis­tenţi la acţiunea vitaminei D din cauza unor afec­ţiuni ereditare sau alterării metabolismului la nivelul ficatului. Carenţa de vitamina D împiedică sărurile de calciu şi fosfor să se depună în oase şi intestine, cel mai mult fiind afectate oasele lungi, care încep să se curbeze, devenind moi, şi cutia toracică. Pentru a preîntâmpina pe parcursul vieţii o decal­cifiere pro­nun­ţată şi apariţia osteoporo­zei, este necesar consumul zilnic de su­plimente naturiste (Biocalciu, Kal. Mag Plus "D", Omega 3 Salmon Plus, Cal­cium Com­plex Bone Formula). Sa­van­ţii au stabilit necesarul zil­nic de vita­mină D3 la 3 ug. Introdu­ceţi obligatoriu în dietă lapte, brânzeturi, ficat de vită şi pui, legume şi zarzavaturi, fulgi de cereale, argilă, 20 de zile lu­nar; ulei din ficat de cod, unt, ouă, margarină, peşte gras (hering, sardine, somon, macrou), drojdie de bere. Vă doresc multă sănătate!